Prima zi de admitere. Peste 2.000 de dosare au fost depuse la universităţile din Iași

 Universităţile din Iaşi raportează primele rezultate de la admiterea pentru anul universitar 2019-2020, în condiţiile în care ieri a început procesul de depunere a dosarelor şi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”

 „Cuza” – La UAIC au fost depuse în total 1.579 de dosare în prima zi, cele mai multe fiind la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor – 342. Mai multe dosare au fost depuse şi Facultatea de Informatică – 162, Facultatea de Litere – 196, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – 249 sau Facultatea de Ştiinţe Social-Politice. Cele mai puţine dosare au fost depuse la facultăţi de profil ştiinţific sau vocaţional – 13 la Fizică, 14 la Teologie Ortodoxă şi 4 la Teologie Romano-Catolică. Astfel, din cele 3.500 de locuri la licenţă pe care UAIC le scoate la concurs, au fost depuse în total 1.579.

UMF – Un număr mai exact de candidaţi îl găsim la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, unde prin prisma faptului că are loc un examen scris pentru a putea fi declarat admis, din tematici diferite în funcţie de facultatea, cel mai probabil, un candidat nu va merge şi la Facultatea de Medicină Generală şi la cea de Medicină Dentară. Un caz şi mai concret este Universitatea Tehnică, unde un candidat se poate înscrie cu un singur formular la oricâte facultăţi doreşte. În cazul UMF, în prima zi au fost 334 de dosare depuse, în contextul în care sunt 725 de locuri scoase la licenţă. În mod concret, la Facultatea de Medicină au fost cele mai multe dosare depuse, 238 în total, în timp ce la Facultatea de Medicină Dentară au fost 43, la Farmacie – 17, iar la Bioinginerie Medicală – 36.

USAMV – În cazul USAMV, prima zi de admitere a adus 81 de dosare, ce au fost depuse la cele patru facultăţi. Cele mai multe dosare au fost la Agricultură, 42, cele mai puţine au fost la Horticultură – 5, în timp ce la Zootehnie au fost 16 dosare depuse, iar la Medicină Veterinară – 18. Anul trecut, la Medicină Veterinară au fost doar o treime din dosarele depuse acum doi ani în contextul în care s-a introdus şi aici un examen scris, tip grilă, similar cu cel de la admiterea la UMF. O surpriză faţă de anul anterior, când nu a avut mare căutare, este linia de predare în limba engleză de la Medicină Veterinară, care a strâns nouă dosare în prima zi, în contextul în care sunt locuri cu taxă în valută. În total, USAMV scoate la concurs 640 de locuri la buget şi 295 la taxă, existând locuri speciale pentru rromi, absolvenţii din mediul rural şi românii de pretutindeni.

Publicație : Ziarul de Iași și Evenimentul și Bună Ziua Iași

 

Cozi la înscriere la AC, Arhitectură și Electronică. Urmează examenul de admitere

 Absolvenţii de liceu s-au înghesuit în cursul zilei de ieri pentru a-şi depune dosarele de admitere la Universitatea Tehnică. Peste 300 de candidaţi şi-au depus în cursul zilei de ieri dosarele, de trei ori mai mulţi decât pe durata săptămânii trecute.

Cei mai mulţi dintre cadidaţii de ieri au ales să se înscrie la Automatică şi Calculatoare, la Arhitectură, dar şi la Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. Practic, mai bine de jumătate dintre dosarele depuse în cursul zilei de ieri s-au dus către aceste trei facultăţi. Fenomenul poate fi explicat prin faptul că cei care doresc să urmeze cursurile Facutăţii de Automatică şi Calculatoare (AC) sau pe cele ale Facultăţii de Arhitectură au la dispoziţie doar câteva zile pentru a depune actele necesare, perioada pentru înscrierea la AC fiind 15-20 iulie, iar pentru Arhitectură, 15-18 iulie, după aceste date urmând să se desfăşoare probele examenului de admitere.

La celelalte facultăţi, viitorii studenţi vor putea să îşi depună dosarele până pe data de 25 iulie, la Politehnica ieşeană admiterea începând de săptămâna trecută, de pe data de 10 iulie, cu excepţia Facultăţii de Arhitectură şi a celei de Automatică şi Calculatoare. În prima săptămână de admitere, în perioada 10-14 iulie, au fost depuse 128 de dosare, pentru locurile la buget şi taxă, iar în cursul zilei de ieri, 348 de dosare: 338 pentru locurile la buget, iar 10 pentru cele la taxă.

Facultatea cu cele mai multe dosare depuse ieri este Automatică şi Calculatoare, cu 105 pentru locurile la buget şi 3 pentru cele la taxă, fiind disponibile 308 locuri la buget şi 19 la taxă. De asemenea, la Facultatea de Arhitectură au fost depuse 48 de dosare la buget, iar la Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei au fost depuse 45 de dosare. La masterat sunt 1.588 de locuri la buget şi 740 la taxă

Publicație : Ziarul de Iași

 

EXCLUSIV BZI! S-a ajuns prea departe! Ieseanul aflat la conducerea Academiei Romane a ajuns la un moment de SINCERITATE TOTALA. Intreaga Romanie trebuie sa mediteze la MESAJUL transmis

Reputatul si elegantul prof. univ. dr. Bogdan C. Simionescu, vicepresedinte al Academiei Romane, a oferit, in EXCLUSIVITATE, un interviu special Cotidianului BUNA ZIUA IASI – BZI! • Figura a mediului stiintific iesean, national si international in Ingineria chimica, Domnia Sa a coordonat ani buni celebrul Institut de Chimie Macromoleculara „Petru Poni” din Iasi, fiind unul dintre profesorii de renume ai Universitatii Tehnice – TUIASI „Gheorghe Asachi” • Universitarul a ajuns la un moment de SINCERITATE TOTALA • Intreaga Romanie trebuie sa mediteze la MESAJUL transmis • Acesta a tras un semnal de alarma de o gravitate totala pentru comunitate

Reporterii Cotidianului BUNA ZIUA IASI (BZI) au realizat un amplu si consistent interviu cu prof. univ. dr. Bogdan C. Simionescu, vicepresedinte al Academiei Romane.

Figura a mediului stiintific iesean national si international, in Ingineria chimica, acesta a coordonat ani buni celebrul Institut de Chimie Macromoleculara „Petru Poni” din Iasi, fiind unul dintre profesorii de renume ai Universitatii Tehnice (TUIASI) „Gheorghe Asachi”.

Alaturi de vicepresedintele Academiei au fost abordate o serie de idei si aspecte-cheie pentru societatea contemporana. Dincolo de toate acesta, profesorul a tras un semnal de alarma de o gravitate totala pentru comunitate.

„Intelectualii trebuie sa coboare din turnul de fildes si sa comunice societatii, sa se implice pentru schimbare”

Concret, s-au dezbatut rolul si importanta intelectualilor, mediului academic si stiintific in reasezarea si dezvoltarea Iasului, tarii, spre normalitate si evolutie, cum priveste academicianul modul in care este finantata Cercetarea, Educatia in Romania sau cum poate potenta si creste valoarea Iasului, pe zona resursei umane, a infrastructurii, economiei, atat mediul universitar, dar si cel stiintific local.

„Intelectualii trebuie sa coboare din turnul de fildes si sa comunice societatii, sa se implice pentru schimbare. Trebuie sa existe aceasta deschidere, inclusiv a cercetatorilor care nu trebuie sa ramana cu munca lor de laborator! Tot ceea ce realizeaza trebuie sa fie promovat si prezentat, nu e suficient sa ramana la nivelul cunoscatorilor si specialistilor. Academia Romana, oamenii din acest for, nu au rolul de a face legi, ci tocmai acela de a oferi sfaturi bazate pe experienta si studiile lor, inclusiv decidentilor politici… Spre exemplu, colegi de-ai mei au realizat lucrari ce tin de demografia Romaniei, de efectele taierii padurilor, au lucrari ce tin de Istoria, Cultura si Arta noastra. Repet, societatea si cei care administreaza tara trebuie sa tina seama de ceea ce spun acestia si sa gaseasca strategii de reasezare a natiunii noastre. Nu cred ca informarea si educarea se poate face de pe Wikipedia sau comunicarea inseamna Facebook, e nevoie de un dialog real, de comunicare si de schimbarea mentalitatilor. Pe de alta parte, Academia Romana are singura editura de stat ramasa si scoate, la preturi mai mult decat rezonabile, lucrari la care trebuie sa aiba acces comunitatea, noua generatie”, a transmis academicianul.

„Nu tot ceea ce am preluat din strainatate e bun…”

De asemenea, cum poate si ce influenta are Academia Romana in evolutia tarii, acum, in schimbarea mentalitatilor si ideilor, care sunt proiectele in care este implicat din pozitia de vicepresedinte al Academiei Romane, care este importanta Institutului de Chimie Macromoleculara „Petru Poni” din Iasi, avand in vedere faptul ca destinul si activitatea sa se leaga de acest Centru al Excelentei Cercetarii din Romania, au fost alte puncte ale interviului.

„Vreau sa va spun ca, nu tot ceea ce am preluat (dupa 1989 – n.r.) din afara tarii este foarte bun. Din pacate, am distrus cam tot ceea ce aveam bun si am construit prea putine lucruri bune si durabile. Eu cred, sincer, ca putem avea un proiect de viitor, riguros si consistent, inclusiv pentru ca Iasul sa devina un centru cultural veritabil! Aici, cu totii trebuie sa ne implicam, de la mediul academic si de cercetare si pana la administratia locala. Prin ceea ce am facut la Institutul «Petru Poni», pot spune ca ne aflam la acelasi nivel cu alte entitati similare din intreaga lume. Spre exemplu, acesta este oferit ca model de buna practica pentru atragerea fondurilor europene, pe plan national. De asemenea, in ultimul timp, am primit aici cercetatori veniti din strainatate si care nu au mai lucrat in Romania. Acesti oameni de calitate isi doresc sa aiba aparatura de cel mai inalt nivel, ceea ce este la Institut, sa poata progresa profesional, sa aiba un mediu de lucru motivant si echilibrat si sa poata duce o viata decenta. Unii mi-au spus ca au venit tocmai pentru a avea servicii educationale bune pentru ai lor copii. Noi nu trebuie sa privim doar la marile universitati din strainatate, ci la acele medii, si vom vedea ca invatamantul romanesc, cu tot regresul din ultimele decenii, este la un nivel foarte bun”, a mai punctat vicepresedintele Academiei Romane.

„Un tanar are atatea oportunitati de dezvoltare! Totul depinde doar de el”

Pe de alta parte, acesta a rememorat aspecte din activitatea sa de la Universitatea Tehnica „Gheoghe Asachi”, pe segmentul in care este specializat, a povestit cateva din momentele placute, marcante, relatia cu studentii, respectiv ce s-a schimbat, dupa 1989, pe aceste planuri. Cum ii vede pe tineri, ce rol ar trebui sa aiba noua generatie in societatea contemporana, daca se implica suficient, daca se pregatesc asa cum e necesar, alaturi de felul in care vede reducerea numarului celor foarte buni pe segmentul educational, stiintific si al cercetarii, care aleg sa plece din tara, alaturi de rolul invatamantului tehnic, ingineresc in lumea contemporana, au fost allte problematici atinse.

„Nu este sanatos sa avem aceasta gandire cum ca in tara nu se poate face nimic, ca oricum nu se poate realiza ceva! Sa nu credem ca in Occident totul este perfect… Dimpotriva, un tanar are atatea in fata sa, are atatea oportunitati de dezvoltare in tara, doar trebuie sa faca ceva, depinde doar de el. Da, e clar ca avem nevoie sa dezvoltam infrastructura, de o autostrada care sa lege Iasul de Europa si restul tarii, de un aeroport care sa fie dublat in orasul nostru. Suntem intr-o situatie limita, avem zece la suta analfabeti si 30 la suta analfabetism functional. E momentul sa gasim strategii care sa schimbe, mai exact sa reseteze societatea noastra, sa gandim un proiect real de tara. Eu asta le spun studentilor, doctoranzilor mei. Eu, bineinteles ca am avut oportunitati sa plec in strainatate, doar ca si aici se poate spune ca am gandit cu sufletul, m-am gandit ca tara asta mi-a oferit multe, m-a educat si tocmai de aceea trebuie sa-i ofer mult inapoi. E timpul sa ne iubim tara, sa ne respectam valorile si istoria, deoarece observ cu tristete ca nu mai facem asta… Aici nu vorbesc de un nationalism extrem, ci de adevaratele sentimente pe care trebuie sa le avem si sa le cultivam tinerilor. Tocmai aici are un rol esential Academia Romana, prin derularea unor conferinte pe diverse domenii in toata tara, sa fie popularizate mai mult evenimentele organizate de catre noi, asta de catre media. Sa nu uitam ca institutia noastra a avut un rol fundamental, prin membrii ei, in momentele-cheie ale istoriei noastre, de la modernitate la contemporan. Asadar, e timpul sa facem mai mult, sa ne concentram pe un interval de timp in care sa luam masuri astfel incat sa reducem din multele aspecte problematice pe care le avem in Romania”, a tinut sa mai reliefeze academicianul Bogdan C. Simionescu.

Publicație : Bună Ziua Iași

 

UK overseas graduate survey ‘final evidence’ for easing visa regime

UUKi chief will ‘eat hat’ if amendment to liberalise visa regime not adopted, as major survey of international graduates published

A major new survey of international graduates from UK universities is billed as providing the “final piece of evidence” needed to persuade the government to bring back post-study work visas.

Vivienne Stern, director of Universities UK International, which commissioned the report, said that it illustrates why the UK is “tripping over our feet” by not offering a better deal to international students.

A total of 16,199 international graduates from 58 UK institutions, of 189 nationalities, participated in the survey, making it the “first report of its kind” to examine the medium-term outcomes of overseas graduates on such a scale.

The report, published on 16 July, shows that taking in international students “pays dividends for the whole country”, said Ms Stern. “I would point to their desire to maintain professional and business links, their desire to maintain research links and to come for tourism [after graduation]. We benefit, they benefit, the country benefits. It’s a kind of win, win, win.”

The results suggest that overseas graduates from UK universities go on to successful and satisfying careers – 69 per cent said that they progressed more quickly in their career than peers educated elsewhere, 82 per cent that their degree was worth the investment and 83 per cent that it helped them get their job.

The results also show that international graduates are valuable “ambassadors” for the UK – 77 per cent said that they are more likely to do business with the UK after studying here and 88 per cent plan to visit for holidays or leisure.

But international student recruitment has stagnated, despite the positive experience of overseas graduates and previous data suggesting that the UK ranks favourably compared with its key global rivals such as the US and Australia.

Many in the UK sector blame this on the decision to abolish post-study work visas, taken in 2012 when Theresa May was home secretary. The US, Canada and Australia all have more generous offers on post-study work than the UK.

However, a proposed amendment to the immigration bill, championed by former Conservative universities minister Jo Johnson and Labour MP Paul Blomfield, would see the return of post-study work visas.

These visas would allow overseas students to stay in the UK “to search for work or gain work experience” for “a period of at least two years” after the completion of their courses.

“If [the amendment] isn’t accepted when the immigration bill returns to Parliament, I will eat my hat. I would not be surprised if a new prime minister wanted to do something even sooner than that,” said Ms Stern.

“I think this report is the final piece of evidence just to show…why are we holding ourselves back when everybody benefits from international students choosing the UK?”

Chris Skidmore, the universities minister, writes in the foreword to the report that the government “fully recognises the benefits” that international students bring to the UK’s higher education sector and that they can be a “great asset” for the UK for “a lifetime after graduation”, helping to enhance the country’s soft power.

Publicație : The Times

‘Pioneer’ universities in U7+ commit to tackle global issues

The alliance of world universities agrees to act on issues including social inequality at first summit

A “pioneering” global group of universities have committed to take action on worldwide issues such as climate change and social inequality.

The U7+ group held its first summit in Paris, hosted by Sciences Po on 9-10 July, ahead of the G7 summit in Biarritz.

A total of 47 heads of institutions from 18 countries took part, with universities from across the G7 group of advanced economies – Canada, France, Germany, Italy, Japan, the UK, and the US – joined by invited institutions from nations outside the G7.

Founding members of the U7 include 13 French universities, five each from the UK, Canada and Germany, four from Japan, three from Italy, and Columbia University in the US. The UK members are the universities of Cambridge and Edinburgh, UCL, Imperial College London and the London School of Economics.

The group’s mission statement includes bringing together universities from G7 countries and beyond, which are “convinced of the key role of universities as global actors, to engage in discussions leading to concrete action to address pressing global challenges”.

At the summit, they committed to principles to tackle five major global challenges – the “key role of universities in a global world”, climate change and cleaner energy, inequality in societies, technological transformations, and community engagement and impact.

The “very DNA of the U7+ is that it is an alliance of world universities who want to voice and also [demonstrate] the fact that they are actors on global affairs,” said Vanessa Scherrer, vice-president for international affairs at Sciences Po.

She pointed to the “distinctive” nature of the alliance, compared with other groupings of universities, in bringing together countries from across the world to tackle global issues.

“The fact that we can come together, almost 50 of us, and carry the same messages at the same time, makes it more of a reality than when we do that on an individual basis,” she added.

The key principles to achieve the goals include steps that will be “championed” by one or two institutions, starting from September.

For example, UCL is championing collectively pursuing and creating interdisciplinary and cross-border research projects that have a societal impact on UN Sustainable Development Goals (SDGs).

These SDGS set goals on food and health, climate and energy transition, sustainability, and equal rights and opportunities.

Dr Scherrer brushed aside any scepticism about whether the talk will lead to action as “always what pioneers face”, adding: “I think collectively we have been agents of change here.”

The official declaration signed by the 47 leaders was presented to Emmanuel Macron, president of France, who chaired the G7 summit on 11 and 12 July.

The U7+ will meet again next year, when the US will take over the G7 presidency.

Publicație : The Times

Carlos Moedas’ legacy depends on his successor

The next EU commissioner for research and innovation must fight for the Horizon Europe budget but resist timetables for scientific delivery, says Jan Palmowski

When Carlos Moedas ends his five-year stint as European commissioner for research and innovation in October, he will leave a strong legacy.

As early as 2015, Moedas began to advocate the formation of a European Innovation Council (EIC), to create a bottom-up instrument that is as effective and attractive to top innovators as the European Research Council is for top researchers. Throughout his time in office, Moedas has insisted that Europe needs more disruptive innovation, pointing, for instance, to the much greater availability of venture capital in the US.

However, innovation capacity can be measured in a number of ways, and the 2019 European Innovation Scoreboard shows that on a composite range of measures the EU is now ahead of the US. This is thanks, in part, to a relative improvement in the performance of its higher education and research sectors. This does not make the EIC redundant, but it does point to the critical link between breakthrough science, challenge-led research and innovation, which the EIC must sustain in practice.

Moedas’ public focus on innovation has led to sustained nervousness among universities about his support for fundamental research. This is reinforced by a growing sense that, in practice, Horizon 2020’s Societal Challenges pillar favoured close-to-market solutions. However, Moedas has acknowledged the importance of research, often lamenting that we do not shout enough about the achievements of EU-funded projects. He has consistently supported the ERC as Europe’s “jewel in the crown”, defending the independence of its governing Scientific Council and proposing to increase its budget in the next framework programme, Horizon Europe, which begins in 2021.

On open science, transforming the scientific method – entailing open-access publishing, data sharing, adjusted rewards and incentives, and alternative metrics for publication impact – is clearly beyond any single individual. Hence, it is not surprising that, in many areas, progress has been slow. Still, Moedas oversaw the creation of the European Open Science Cloud for open data sharing and, through a close alliance with many key European funding agencies, has helped push open access towards a possible tipping point with the launch of Plan S.

But Horizon Europe is Moedas’ key legacy. He asked a high-level expert group chaired by the former director of the World Trade Organisation, Pascal Lamy, to articulate a European vision for research and innovation. The 2017 Lamy report raised the profile of research and innovation as a core added value of the EU and demanded a budget of at least €120 billion (£107 billion) for Horizon Europe.

In the end, the Commission proposed €94 billion. On one level, this was a disappointment to those decision-makers and university lobbyists who had consistently argued for a doubling of the Horizon 2020 budget of €74 billion. However, given that the €94 billion excludes the UK’s previous contribution, this proposal is still a significant result.

Because research and innovation is the biggest part of the EU budget that is distributed through free competition, without national quotas, there might be pressure for cuts as new initiatives emerge during the EU’s next spending period. The new commissioner must fight off such attempts, support proven successes (notably the ERC) and ensure that new instruments such as the EIC fulfil their aims. Horizon Europe must remain, at its core, distinguished by scientific excellence. Political projects for social and economic collaboration that lack a clear research and innovation rationale should be left to the structural and regional funds where they belong.

The increasing political visibility of research and innovation in the EU achieved by Moedas comes with risks attached. It can be tempting for politicians to instrumentalise research, creating narratives that favour simplistic, mechanistic and exaggerated views of how science works – and what it can achieve. Indeed, the expected impact is likely to feature prominently in future work programmes and funding calls. It is important that deliverables are realistic and achievable by excellent science. The new commissioner must also be adept at making the case for a long-term approach to maximising the value of science and innovation.

This begins with emphasising the value of challenge-led research, while also stressing that breakthrough discoveries cannot, by definition, be foreseen – let alone be predetermined – by political agendas.

Publicație : The Times