Revista presei, 26 ianuarie 2021

 Moment important în mediul academic din Iași! Candidat la funcția de rector la Universitatea „Cuza”, în fața unei noi provocări manageriale (EXCLUSIV)

Candidat la funcția de rector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în fața unei noi provocări manageriale! Concret, în luna decembrie 2020, prof. univ. dr. Nicu Gavriluță a câștigat concursul pentru poziția de director al Departamentului de Formare Continuă, Învățământ la Distanță și Învățământ cu Frecvență Redusă de la „Cuza”

Fost candidat și la funcția de rector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, în fața unei noi activități manageriale esențiale, în actualul context al pandemiei de COVID-19! În luna decembrie 2020, prof. univ. dr. Nicu Gavriluță a câștigat concursul pentru poziția de director al Departamentului de Formare Continuă, Învățământ la Distanță și Învățământ cu Frecvență Redusă de la „Cuza”. Urmează ca, săptămâna aceasta, joi, 28 ianuarie 2021, Senatul instituției de învățământ superior să-l valideze. Având în vedere faptul că educația a intrat în era digitalizării, mai mult ca oricând, pe fondul suspendării majorității activităților educaționale față în față cauzată de efectele noului Coronavirus, noua postură presupune noi tehnici și strategii educaționale.

Universitarul Nicu Gavriluță este și director de programe al Societății Academice de Cercetare a Religiilor și Ideologiilor

Acesta activează la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice. Universitarul Nicu Gavriluță este și director de programe al Societății Academice de Cercetare a Religiilor și Ideologiilor, președinte al Societății Sociologilor din România. El a promovat concursul cu nota 9.33, în baza analizei dosarului și interviului pe baza programului managerial depus. Profesorul Nicu Gavriluță este specializat și pe zona mentalităților, relația individului cu Divinitatea. De reamintit că, printre ultimele apariții editoriale ale sale pot fi enumerate lucrările: „Globalizare și identitate românească”, Junimea, 2018 sau „Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului și transumanismul”, Polirom, 2018.

Membru fondator al Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural, Universitatea din București și președinte al „Asociației Antropos”, Iași

Profesor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Cuza” din Iași, director de programe, universitarul Nicu Gavriluță este membru fondator al Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural, Universitatea din București și președinte al „Asociației Antropos”, Iași. S-a născut pe data de 18 noiembrie 1963, Forăști, județul Suceava, este licențiat al Facultății de Filosofie al UAIC, promoția 1987-1992, doctor în sociologie, cu lucrarea „Reprezentări moderne ale timpului social”, susținută în cadrul aceleiași facultăți ieșene. Este autor al mai multor volume, printre care amintim: „Mama proștilor e mereu gravidă”, „Sociologia patologiilor cotidiene”, „Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului” , „Antropologie socială și culturală”, „Mișcări religioase orientale”. Având în vedere aceste repere biografice și editoriale, prof. univ. dr. Nicu Gavriluță este unul dintre cei mai buni profesioniști din România în domeniul în care activează.

Publicație : Bună Ziua Iași

Cum se va desfășura etapa de reluare a cursurilor la USAMV Iași! Consiliul de Administrație a decis cum va începe semestrul al II-lea, la nivel de activități didactice

Consiliul de Administrație a stabilit modalitățile de desfășurare a activităților didactice pentru semestrul al II-lea, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Astfel, în semestrul care va începe pe 15 februarie 2021, pentru toate formele de învățământ, activitatea didactică se va desfășura în sistem hibrid, atât on-line, cât și față în față (on-site)

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași a stabilit modalitățile de desfășurare a activităților didactice pentru semestrul al II-lea. În semestrul care va începe pe 15 februarie 2021, pentru toate formele de învățământ, activitatea didactică se va desfășura în sistem hibrid, atât on-line, cât și față în față (on-site). La licență, învățământ cu frecvență (ZI), facultățile de Agricultură, Horticultură și Zootehnie, în săptămânile 1-7, studenții anilor I și IV, precum și studenții anului III de la Facultatea de Horticultură, vor efectua toate activitățile didactice față în față, iar studenții anilor II și III, mai puțin III Horticultură, vor efectua toate activitățile didactice on-line. În săptămânile 8-14 din semestrul al II-lea vor efectua activități didactice față în față studenții anilor II și III, exceptând anul III Horticultură, iar studenții din anii I vor efectua toate activitățile didactice on-line.

Studenții anilor terminali vor efectua toate cele 10 săptămâni de activitate ale semestrului al II-lea față în față

Studenții anilor terminali vor efectua toate cele 10 săptămâni de activitate ale semestrului al II-lea față în față. La Facultatea de Medicină Veterinară, în primele 7 săptămâni din semestrul al II-lea, studenții din anii I-V, subgrupele A, vor efectua toate activitățile didactice față în față, iar studenții din subgrupele B, vor efectua toate activitățile didactice on-line. În ultimele 7 săptămâni ale semestrului (8-14), subgrupele B, din anii I – V de studii, vor efectua toate activitățile didactice față în față, iar studenții din subgrupele A vor efectua toate activitățile didactice on-line. Studenții anului VI vor efectua toate activitățile didactice din cele 10 săptămâni de activitate ale semestrului al II-lea în sistem față în față.

Licență, învățământ la distanță, toate activitățile didactice se vor realiza în sistem on-line la USAMV Iași

Pe de altă parte, la licență, învățământ la distanță de la Universitatea de Agronomie, toate activitățile didactice se vor realiza în sistem on-line. La masterat, toate activitățile didactice se vor desfășura on-line, cu excepția unor lucrări practice care, pe baza unei programări aprobate de conducerile facultăților, se vor desfășura față în față. La doctorat, cei din anul I vor desfășura activitățile didactice doar on-line. Doctoranzii din anii II și III vor desfășura activități de cercetare, conform planului individual de pregătire. De asemenea, cazarea în căminele USAMV Iași se va face: între 12-14 februarie – pentru studenții care au activitate didactică on-site în săptămânile 1-7. Între 2-4 aprilie – pentru studenții care au activitate didactică on-site în săptămânile 8-14.

Publicație : Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași

Muzeul de anatomie al USAMV Iași va fi redeschis

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV) va inaugura pentru studenți și vizitatori, Muzeul de Anatomie ”Profesor dr. Honoris Causa Vasile COȚOFAN”. Evenimentul este programat pentru data de 27 ianuarie 2021, la ora 11.30.

”În contextul pandemic, USAMV continuă finalizarea proiectelor de dezvoltare instituțională  iar unul este acela al reactivării Muzeului de Anatomie al Facultății de Medicină Veterinară care a fost inițiat, ca și pregătire cu exponate ale anatomiei animaliere cu mai bine de șase decenii în urmă,  de când a venit în această Facultate înființată în 1960, profesorul Vasile Coțofan. 

Magistrul a fost înzestrat cu un talent artistic deosebit, el coordonând și lucrări de doctorat ale studenților de la Universitatea de Arte. Pentru noi, foștii lui studenți, profesorul a rămas în memoria noastră ca un simbol al școlii românești, apreciat de toți colegii din România. Însăși teza domniei sale de doctorat, intitulată  ”Anatomia artistică a calului” are ca simbol un cal în poziția de cabrare, a cărui armonie musculară este redată atât de expresiv în cele două piese ghipsate care străjuiesc intrarea în Muzeu.

De-a lungul timpului, adunând o multitudine de piese care au servit ca material didactic școlii de medicină veterinară, a fost creat un Muzeu pe care îl revitalizăm cu susținerea financiară a administrației USAMV care  s-a gândit să realizeze acest eveniment  în memoria domniei sale, născut la 28 februarie 1934. Exponatele sunt piese conservate reprezentând aproape toate speciile de animale domestice și unele sălbatice aparținând faunei României, unicate pe plan național și european. De asemenea, o colecție unică pentru eredopatologie, cu piese formolate sau conservate prin mumifiere a fost restaurată și pusă la dispoziția vizitatorilor”, a precizat prof. univ. Dr. Liviu MIRON, prorector cu cercetarea ştiinţifică şi relaţiile internaţionale din cadrul USAMV IAȘI.

Muzeul va fi redeschis studenților, elevilor și tuturor persoanelor interesate de lucrările expuse în clădirea USAMV Iași, unde își au sediul Facultățile de Medicină Veterinară și Zootehnie. ”Echipa colegilor anatomiști din Facultate dorește să pună la dispoziția studenților niște exponate un pic mai bine protejate, un pic mai bine prezentate și credem că și efortul nostru de a susține financiar dezvoltarea unui astfel de Muzeu va fi răsplătit prin vizita tuturor ieșenilor care doresc să vină, să observe și să constate cum talentul poate crea o plăcere vizuală fără margini oricărei ființe sensibile. Vă așteptăm și cu prilejul  Zilelor Porților Deschise, Nopții Cercetătorilor sau cu diferite alte ocazii”, a mai transmis prof. univ. Dr. Liviu MIRON, care a propus în decembrie 2018 Senatului USAMV personalizarea Muzeului de Anatomie cu numele celui care l-a creat: Profesor dr. Honoris Causa Vasile COȚOFAN.

Exponatele muzeului au ”o valoare fără echivalent pe plan european, care ilustrează într-o manieră unică posibilitățile explicabile ale anatomiei artistice a calului, rumegătoarelor, carnivorelor și păsărilor domestice”- așa după cum însuși Profesorul relatează în scrierile sale.

Publicație : Bună Ziua Iași

Olivier Beddeleem (Edhec): «Le Royaume-Uni était déficitaire avec Erasmus»

Olivier Beddeleem de l’Edhec explique les raisons du départ du Royaume-Uni du programme européen Erasmus ainsi que les ambitions anglo-saxonnes.

Fin décembre 2020, l’Union européenne et le Royaume-Uni signaient – enfin – leur accord de sortie. À la surprise générale, on apprenait que le programme Erasmus avait été exclu de l’accord. Le Royaume-Uni annonçait qu’il y préférait le programme mondial Alan Turing. Une décision critiquée tant en Europe qu’au Royaume-Uni, mais qui a pourtant beaucoup de sens, explique Olivier Beddeleem, professeur adjoint à l’Edhec Business School et co-auteur de L’Europe XXL (éditions de la contre-allée, 2009).

Absence de contrôle de l’origine des étudiants

En juin 2016, le peuple britannique décidait par référendum de quitter l’Union européenne. Deux raisons étaient avancées lors de la campagne: l’absence de contrôle sur l’immigration et la contribution au budget de l’Union européenne. Ce sont deux raisons qui justifient également le retrait du programme Erasmus. Erasmus interdit tout contrôle sur l’origine des étudiants européens qui choisissent de passer une session d’études au Royaume-Uni. Le Royaume-Uni ne peut donc choisir ni l’origine des étudiants, ni les filières dans lesquelles il accueillera ces étudiants.

«Le Royaume-Uni exige des frais de scolarité beaucoup plus élevés pour les étudiants étrangers.»Olivier Beddeleem

La participation au programme Erasmus entraîne un double coût pour le Royaume-Uni. D’une part, la collaboration entre les États européens en matière d’éducation impose d’accorder les mêmes frais de scolarité aux étudiants européens qu’aux étudiants anglais. Or, c’est le budget de l’éducation britannique qui finance des frais de scolarité réduits, alors que le Royaume-Uni exige des frais de scolarité beaucoup plus élevés pour les étudiants étrangers. Nombre de pays européens n’opèrent pas cette distinction.

Ainsi, dans le futur, un étudiant français scolarisé au Royaume-Uni paiera désormais des frais de scolarité importants, souvent autour de 10.000 euros, alors que les universités françaises accueilleront des étudiants anglais qui paieront moins de 400 euros de frais de scolarité. Participer au programme Erasmus impose également de participer à ce programme européen, ce qui représente pour le Royaume-Uni un budget de plusieurs centaines de millions d’Euros par an. Erasmus lui-même est déficitaire pour le Royaume-Uni qui accueille environ 35.000 étudiants européens et n’en envoie dans l’Union européenne que 17.000.

Des accords avec le Commonwealth

Pendant toute la négociation, Michel Barnier présentait la sortie du Royaume-Uni comme nécessairement perdant-perdant, l’accord limitant les conséquences. Mais le Royaume-Uni ne l’entend pas de cette manière. Ce que le Royaume-Uni perdra dans ses échanges avec l’Union européenne, il entend bien le retrouver en développant des accords avec d’autres pays partenaires, et notamment ses alliés du Commonwealth. Déjà, la prédiction selon laquelle le Royaume-Uni ne saurait pas négocier de tels accords commerciaux s’est révélée infondée. Une majorité des pays du monde ayant déjà répliqué l’accord avec l’UE avec le royaume britannique en un temps record.

Des étudiants choisis

Au temps du Commonwealth, les universités anglaises formaient les élites des pays alliés. Avec le Brexit, le Royaume-Uni pourra remplacer les étudiants Erasmus européens par des étudiants des pays partenaires du monde entier, leur offrant via le programme Alan Turing des conditions financières d’études avantageuses. Des étudiants «choisis», un outil de diplomatie au soutien d’accords commerciaux avantageux, pour un coût égal au programme Erasmus, et en présentant cette dépense au sein du budget britannique plutôt que sous forme d’une contribution à l’Union européenne.

Publicație : Le Figaro

« Le diplôme détermine le destin des jeunes, et engendre de multiples clivages sociaux »

Les modes de vie et les aspirations des jeunes adultes diplômés de l’enseignement supérieur, bien plus nombreux qu’il y a vingt ans, ont évolué. Ce groupe social joue un rôle de « producteur de normes » dans la société d’aujourd’hui, observent Jean-Laurent Cassely, journaliste, et Monique Dagnaud, sociologue, dans un nouvel ouvrage.

La jeunesse française est loin d’être homogène, et le critère le plus pertinent pour appréhender cette diversité, c’est le niveau de diplôme. Un marqueur associé à des modes de vie, des aspirations, un rapport au travail ou des choix résidentiels spécifiques. Tel est le constat de Jean-Laurent Cassely, journaliste et essayiste, et Monique Dagnaud, sociologue, directrice de recherches au CNRS, qui publient, le 27 janvier, Génération surdiplômée. Ces 20 % qui transforment la France (Odile Jacob, 304 p., 22,90 €).

Les deux auteurs, qui se sont appuyés sur une enquête et de multiples entretiens, se sont intéressés aux « bac + 5 ». Un groupe social en pleine croissance, issu de la massification de l’enseignement supérieur, et qui représentent désormais 20 % des 25-40 ans.

S’il est pertinent d’étudier ces « super diplômés », estiment les auteurs, c’est qu’ils jouent un rôle politique et social majeur dans la société. Ni très riches ni assimilables aux classes moyennes, ils sont les producteurs des normes, des symboles et des modes de vie les plus visibles, qui se diffusent dans le reste de la société… Mais qui divergent parfois des aspirations d’une autre jeunesse, majoritaire, moins ou pas diplômée. Au risque d’alimenter certaines fractures.

Votre livre est consacré à ces jeunes de moins de 40 ans, diplômés bac + 5 ou plus, et du modèle de société auquel ils aspirent. Pourquoi s’intéresser à cette catégorie ?

Monique Dagnaud : Ces « super diplômés » forment un groupe social qui n’existait pas, par son ampleur numérique, il y a vingt ou trente ans. Ils sont le produit de la massification de l’enseignement supérieur. Ce qui est intéressant, c’est qu’en les étudiant, on s’aperçoit qu’ils transforment les modalités de la reproduction sociale – non pas en raison de leurs propres origines, mais en raison de leurs choix professionnels et de leurs orientations, qui se distinguent de ceux de la génération d’avant. Ils inventent et diffusent des normes culturelles dans l’ensemble de la société.

Si l’on additionne les diplômés de masters universitaires et de grandes écoles, ce sont près de 200 000 jeunes qui, chaque année, entrent sur le marché du travail avec ce niveau de titre. Ils représentent désormais un peu plus de 20 % de leur génération.

Parallèlement aux professionnels et cadres des fonctions classiques (enseignants, cadres et autres professionnels), nombre de ces diplômés occupent des postes qui reflètent l’essor d’un capitalisme d’innovation, qui a généré de nouveaux métiers – consultants, chercheurs, ingénieurs et informaticiens, spécialistes des données, fondateurs de start-up, entrepreneurs de l’économie sociale et solidaire, UX designers, etc.

Publicație : Le Monde

« Une envie de se sentir utile » : une nouvelle génération de jeunes engagés

Soutien scolaire, marches pour le climat, collages féministes, aide aux migrants, prises de parole sur les réseaux sociaux… Loin des partis traditionnels, la jeunesse française invente d’autres formes d’engagement. Une tendance que la crise due au Covid-19 a renforcée.

Ils boudent les urnes, mais prennent la parole sur tous les grands sujets de société. Du climat au sexisme en passant par les violences policières, le racisme ou les inégalités, les jeunes, ces 15-24 ans selon la catégorisation usuelle, ne se reconnaissent pas dans la génération « apathique », « individualiste », « retranchée derrière les écrans » que brocardent facilement leurs aînés – dont une frange de parents.

Leur « hyperconnexion » a, au contraire, un effet mobilisateur, disent-ils. A leur crédit, les milliers d’infos, de hashtags et de pétitions qu’ils se partagent d’un clic. Une tendance que la crise sanitaire et le confinement ont encore gonflée.

« C’est pas parce qu’on n’a connu que la crise qu’on est une génération en crise », fait valoir Jules, 17 ans (il a requis l’anonymat). A 7 ans, ce natif de Seine-et-Marne intégrait les scouts. A 15 ans, il faisait ses premières marches pour le climat, s’associait à Youth for Climate (un mouvement qui revendique 130 groupes en France), et s’impliquait dans des conseils locaux d’enfants et de jeunes. C’est « à partir de là », rapporte-t-il, qu’il est devenu végétarien. « A partir de là », aussi, qu’il a commencé à se considérer comme un « militant ». Ce que ne sont pas ses parents – une mère cadre, un père agent technique –, contrairement au modèle qui fait souvent de l’engagement un legs familial.

« C’est le résultat qui prime »

Avec la crise liée au Covid-19, son « activisme » s’est « simplement » trouvé d’autres supports, explique-t-il. « S’engager sur le terrain, s’engager sur Internet : ça ne change pas grand-chose pour moi ; c’est le résultat qui prime. »

Zoé Faucher, 21 ans, revendique, un peu dans la même veine, un « féminisme 2.0 ». Son engagement la fait graviter autour de plusieurs associations et collectifs (les « colleuses », #noustoutes, Bon Chic Bon Genre), et « inclut toutes les minorités de genre et les minorités ethniques », explique l’étudiante à Sciences Po Lille. Dans la rue, à l’école, comme sur les réseaux sociaux, « c’est au quotidien que je partage des informations, argue-t-elle, au quotidien que je m’engage, en paroles et en actes. Ça fait partie de moi, ça n’a rien d’une activité en plus ou d’une obligation ».

Ces arguments – « l’obligation de résultats », « l’engagement au quotidien », « en actes » –, les sociologues les entendent aussi dans les témoignages qu’ils recueillent. A rebours du discours sur la démobilisation ambiante, ils dressent le portrait d’une génération marquée par la panne de l’ascenseur social, mais qui s’invente de nouvelles modalités d’engagement, d’autres usages de la citoyenneté.

Publicație : Le Monde