Ambasadorul Republicii Moldova în România, vizită oficială la UAIC Iași
Luni, 27 iunie 2022, Excelența Sa Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova în România, a efectuat o vizită oficială la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), unde s-a întâlnit cu prof. univ. dr. Tudorel Toader, Rectorul UAIC. La întâlnire au mai fost prezenți domnul Emil Jacotă, Ministru consilier la Ambasada Republicii Moldova în România, domnul Alexei Țurcan, Consulul General al Republicii Moldova la Iași și prof. univ. dr. Daniela Cojocaru, Prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare.
În cadrul întâlnirii, s-a evidențiat colaborarea pe care Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași o are cu instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova. În prezent, prima universitate modernă a României are încheiate 9 acorduri bilaterale cu universități din Republica Moldova, iar în perioada 2010 – 2022 s-au derulat 4373 de vizite la instituții de învățământ superior din Republica Moldova. Studenții, cadrele didactice și cercetătorii din Universitatea noastră au derulat stagii de studii și de predare în cadrul proiectelor/programelor TEMPUS, Jean Monnet, Erasmus Mundus, Erasmus+, stagii de cercetare/documentare în cadrul proiectelor bilaterale de cercetare sau a proiectelor transfrontaliere și au participat la diferite evenimente științifice. Cercetătorii din Republica Moldova au elaborat 71 de lucrări științifice în comun cu parteneri din UAIC, în perioada 2010-2021 (conform Web of Science).
La această întrevedere s-a mai discutat și despre faptul că, în ultimii ani, UAIC și-a consolidat relațiile de colaborare cu instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova atât prin organizarea programelor de studii din cadrul Extensiunilor UAIC la Bălți și Chișinău, cât și prin încheierea unor acorduri privind desfășurarea unor programe comune de studii. Astfel, în baza acestor acorduri, au fost acceptați 29 de studenți din Republica Moldova de la Universitatea de Stat a Moldovei (14 studenți) și de la Academia de Studii Economice a Moldovei (15 studenți), care, după examenul de finalizare a studiilor, vor obține câte o diplomă de la fiecare dintre cele două universități. Pe de alță parte, în anul universitar 2021-2022, numărul de studenți din Republica Moldova la studii complete la UAIC este de 1801, cu aproximativ 1000 de studenți mai mult față de anul academic 2010-2011.
Prof. univ. dr. Tudorel TOADER a subliniat, în timpul discuțiilor, importanța cooperării cu universitățile de peste Prut, posibilitatea înființării unor noi specializări în cadrul extensiunilor UAIC deja funcționale în Republica Moldova, precum și organizarea unor noi extensiuni. De asemenea, s-a discutat despre inițierea unor parteneriate între UAIC și universități din Republica Moldova în vederea realizării unor proiecte comune privind digitalizarea procesului de învățământ. Excelența Sa Victor Chirilă și-a manifestat aprecierea pentru cooperarea actuală dintre UAIC și universitățile din Republica Moldova, totodată confirmând disponibilitatea pentru extinderea acordurilor și parteneriatelor încheiate între UAIC și instituțiile academice din Republica Moldova.
Publicație: Bună Ziua Iași
Start la etapa de admitere 2022, inclusiv on-line, la Universitatea de Științele Vieții din Iași! Ce programe de studii pot urma candidații
Universitatea de Științele Vieții din Iași a dat luni (ieri, 27 iunie 2022) startul admiterii la studii universitare de masterat. Candidații au posibilitatea de a se înscrie la sediul facultăților, dar și on-line. Astfel, perioada de înscriere a candidaților se va derula până pe 4 iulie, în cazul depunerii actelor la sediul facultății, și până pe 3 iulie 2022, în situația înscrierii on-line.
Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV) a dat startul luni (ieri, 27 iunie 2022) admiterii la studii universitare de masterat. Zeci de dosare au fost depuse în doar câteva ore. Candidații au posibilitatea de a se înscrie atât la sediul facultăților, cât și on-line. Astfel, perioada de înscriere a candidaților este până pe 4 iulie, în cazul depunerii actelor la sediul facultății, și până pe 3 iulie, în situația înscrierii on-line. În ceea ce privește numărul de locuri la studiile de masterat, trebuie precizat că absolvenții de facultate au la dispoziție 517 de locuri, dintre care 402 sunt locuri la buget.
Etapa de admitere 2022, inclusiv on-line, la Universitatea de Științele Vieții din Iași pentru programe de masterat
Programele de studii de masterat sunt generoase, specializările oferite aflându-se la mare căutare, atât în rândul absolvenților de la USV Iași, cât și de la alte universități. Astfel, la Facultatea de Agricultură se regăsesc: Analiză şi diagnoză în agricultură, Managementul şi conservarea solurilor, Producerea de sămânţă şi material de plantat, Tehnologii agricole moderne, Tehnologii de agricultură ecologică, Expertiză pe filiera produselor alimentare, Siguranţa alimentară şi protecţia consumatorului, Sisteme avansate de procesare şi controlul calităţii produselor agroalimentare, Administrarea afacerilor agricole, Managementul dezvoltării rurale, Management în alimentaţie publică şi agroturism, Management şi audit în agricultură, Evaluarea şi conservarea biodiversităţii.
Admiterea, la USV Iași, la studiile de licență, înscrierea este programată pentru perioada 11-22 iulie 2022
Mai departe, la Facultatea de Horticultură pot fi studiate: Amenajări peisagistice urbane și teritoriale, Horticultură ecologică, Producerea semințelor și materialului săditor horticol, Protecția plantelor, Tehnologia și controlul calității băuturilor. Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare oferă: Managementul calităţii şi siguranţei alimentelor, Managementul exploataţiilor în acvacultură, Managamentul producţiilor animale, Nutriţia şi alimentaţia animalelor, Reproducţie şi ameliorare genetică. În ceea ce privește admiterea la studiile de licență, înscrierea este programată pentru perioada 11-22 iulie 2022.
Publicație: Bună Ziua Iași
Doctoranzii Universităţii de Ştiinţele Vieţii de la Iaşi au realizat recolte inedite pentru tezele finale
În acelaşi timp, experţii Facultăţii de Horticultură din Iaşi explorează posibilitatea testării de noi soluţii care să ţină pasul cu provocările aduse de schimbările climatice din ultima perioadă.
La Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” (USV) din Iaşi, studenţii doctoranzi s-au pregătit intens de predarea tezelor finale de doctorat. Astfel, după luni de zile de muncă asiduă, aceştia sunt mândri de produsele pe care au reuşit sa le producă, iar cadrele didactice îi susţin în totalitate.
„Datorită acestor nevoi care sunt determinate atât de factorii obiectivi sau factorii subiectivi, încercăm pe cât posibil să căutăm soluţii la problemele care pe toţi ar trebui să ne preocupe. Este vorba de cantitatea, calitatea şi siguranţa alimentară de pe glob. Şi acest lucru îl facem noi prin tezele de doctorat, pe care le coordonăm noi la universitate sau prin proiectele de cercetare. Pentru că avem teme care vizează comportarea în cultură comparativă a unor noi populaţii, hibrizi sau soiuri de plante, folosim diferite tipuri de fertilizare”, a declarat Vasile Stoleru, prorector USV Iaşi.
Ana este inginer horticol, iar teza sa de doctorat se bazează pe evaluarea în cultură comparativă a trei port altoi de pătlăgele vinete. Astfel, în două luni de zile, studenta a reuşit să pună pe picioare, în serele USV, o întreagă cultură de vinete atât altoite, cât şi nealtoite.
„Din punct de vedere al rezistenţei la boli şi dăunătorii de sol, creşterea randamentului la unitatea de suprafaţă, dobândirea unor caractere care asigură rusticitatea plantei, dar şi o rezistenţă mai mare la stresul hidric. Materialul biologic utilizat a fost prezentat de trei portaltoi de tomate, pătlăgele vinete, sălbatice şi respectiv Solanum sisymbriifolium, iar ca plante altoite am folosit trei cultivare de pătlăgele vinete, cultivare noi introduse în cultură care se adaptează foarte bine atât condiţiilor din spatii protejate, cât şi condiţiilor din câmp”, a spus Ana, inginer horticol.
Producţia în cazul vinetelor altoite a fost de peste şapte ori mai mare, decât cea a vinetelor nealtoite, acestea fiind de asemenea si mai bune calitativ.
„Cu ajutorul fondurilor europene şi a resurselor proprii, Universitatea de Ştiinţele Vieţii şi-a modernizat serele astfel încât să fie capabilă să facă faţă provocărilor actuale ale societăţii contemporane, iar studenţii să aibă posibilitatea de a învăţa să fie buni specialişti în Ştiinţele Vieţii“, se mândresc universitarii ieşeni.
Publicație: Adevărul
Warnings of mental health crisis among ‘Covid generation’ of students
Pandemic has had lasting impact on students’ wellbeing and problem is getting worse, say UK experts
The pandemic has had a lasting legacy on the mental health of the “Covid generation” of students, exacerbating rates of anxiety, depression and self-harm and resulting in a “significant rise” in young people struggling at university, experts have said.
UK universities have reported that more students are experiencing mental health problems in the aftermath of the pandemic, and that this is expected to continue with the cohort arriving in September, whose school experience was heavily disrupted by the pandemic.
The president of the National Union of Students, Larissa Kennedy, said she was “deeply concerned” by the student mental health crisis, which was “getting worse”, with NUS research suggesting “the majority of students are burdened by anxiety”.
Recent research by the Humen mental health charity suggested that more than two in five (41%) of students did not think their institution prevented problems from arising.
Nearly half (47%) of students said mental health difficulties had a negative impact on their university experience, while a third said they didn’t know where to go to seek help, according to the survey of 7,385 students.
Kennedy said students’ struggles were caused by exam pressure combined with the cost of living crisis, and called for more funding to introduce “early support hubs” that would “prevent thousands reaching crisis point”.
Last week the government announced £3m in funding to close the gap between the NHS and university mental health services, which the NUS warned was a drop in the ocean, equating to just £1 per student.
Universities were “seeing an increase in students experiencing mental health difficulties and, while this has been growing over time, it has undoubtedly been accelerated by the pandemic”, said Rachel Sandby-Thomas of the Association of Heads of University Administration (AHUA).
Dr Dominique Thompson, a leading medical expert on student mental health, added that professionals had seen “a significant rise” in students presenting with eating disorders, anxiety, loneliness and self-harm.
She said the younger generation had been “terribly impacted” by the pandemic and lockdown, and needed help to “rebuild their social skills, reassure them about their academic abilities, and support them to be emotionally well”, especially black, Asian or ethnic minority, LGBTQ+ and disabled students.
Recent data from the Student Loans Company suggested that these difficult experiences may be translating into higher university dropout rates, with 3,706 more students quitting their courses.
Humen also ranked universities on the mental health support they offered students by drawing on the survey results and freedom of information data, including how much institutions spend and student satisfaction. On that basis, the University of Reading was ranked highest, partly due to spending the most per student at an average of £70. Oxford and Central Lancashire came in second and third places.
Paddy Woodman, the director of student services at Reading, said the university recognised that mental health was affected by “a broad range” of issues, and that universities had a unique role as “an organisation that has to help their customers with everything to do with their lives”. This includes helping students with welfare questions that don’t necessarily require professional support, such as difficulties getting on with their housemates.
Helping students socialise was a particular focus, especially post-pandemic, Goodman said. She has observed that students want quieter, more comfortable spaces in which to make friends, and has noticed a notable drop in those attending the campus night club. “They have missed out on that transition to adulthood but in a safe home environment – exploring opportunities, going to parties, learning the rules of how you behave and manage yourself,” she said.
A spokesperson for Universities UK said that universities had “stepped up” their efforts to support their students in reflection of the difficult pandemic they have had, in combination with “social media saturation and climate anxiety”. He added that this was a “shared priority” with the NHS and the government, which universities were pressuring to ensure “sustained funding and by commissioning student-facing NHS services”.
Publicație: The Guardian
Recherche universitaire : « Il faut un grand plan d’aide pour sauvegarder et même enrichir le capital humain en Ukraine »
Depuis l’invasion russe le 24 février 2022 de l’Ukraine, 2 028 établissements d’enseignement ont été bombardés et 209 ont été complètement détruits. Parmi les morts, il y a des chercheurs en chimie, en mathématiques, en physique, en économie, en droit. La guerre a forcé sept millions d’Ukrainiens à se déplacer à l’intérieur du pays et cinq millions à fuir à l’étranger. Une grande partie des étudiants ukrainiens se trouvent désormais à l’étranger et seront probablement inscrits dans les universités de tous les continents.
« L’éducation est la seule chose que personne ne pourra jamais enlever à nos enfants et même s’il y a une autre guerre, une autre révolution, des lois plus discriminatoires, on peut toujours plier le diplôme, le cacher dans la couture des vêtements et s’enfuir là où les juifs sont autorisés à vivre », écrivait Amos Oz (1939-2018) dans son roman autobiographique, Une histoire d’amour et de ténèbres (Gallimard, « Folio »).
L’éducation est un investissement dans le futur, et il est donc naturel que les Ukrainiens qui ont été déracinés et qui ont perdu leurs biens désirent investir dans l’éducation et la recherche, ce qu’on appelle le capital humain. C’est pourquoi, pendant les premiers jours de la guerre, quand Kiev a été encerclée par les forces russes, plusieurs établissements d’enseignement ukrainiens ont décidé de créer l’Université globale ukrainienne.
L’engagement des chercheurs dans l’effort de guerre
L’objectif n’est pas seulement d’accompagner les étudiants et les chercheurs en exil, mais surtout d’accumuler du capital humain et de limiter la fuite des cerveaux en encourageant le retour pour reconstruire l’Ukraine après la guerre. L’université Paris I Panthéon-Sorbonne, l’Ecole d’économie de Paris, l’EHESS, l’ENS, l’ESCP, HEC et l’université Sorbonne-Nouvelle ont rejoint ce réseau.
Cependant, la majorité des étudiants et des chercheurs ukrainiens ne veulent pas ou ne peuvent pas partir, notamment les hommes, potentiellement mobilisables, mais aussi les femmes qui participent à l’effort de guerre. Les universitaires ukrainiens sont en guerre sur plusieurs fronts. Certains ont pris les armes, d’autres organisent des collectes de fonds et la logistique pour l’achat de gilets pare-balles et de kits médicaux.
Publicație: Le Monde