Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași va realiza un Centru Suport pentru elaborarea și implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu finanțare internațională în domeniul tehnologiilor noi și emergente

Universitatea Tehnică – TUIAȘI „Gheorghe Asachi” din Iași va realiza un nou Centru Suport pentru elaborarea și implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu finanțare internațională în domeniul tehnologiilor noi și emergente. Valoarea totală a proiectului este 3.024.312,74 lei, din care finanțare nerambursabilă 2.999.812,74 lei. Obiectivul general este creșterea gradului de participare și a ratei de succes a organizațiilor de cercetare și a întreprinderilor din Regiunea Nord-Est la inițiativele sau programele europene (în particular Orizont2020) ori internaționale

Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași va realiza un nou Centru Suport pentru elaborarea și implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu finanțare internațională în domeniul tehnologiilor noi și emergente. Valoarea totală a proiectului este 3.024.312,74 lei, din care finanțare nerambursabilă 2.999.812,74 lei.

Centru Suport pentru elaborarea și implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare, la Universitatea Tehnică din Iași

Astfel, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, în calitate de beneficiar, implementează începând cu data de 01.05.2020 proiectul cu titlul „ACCESS2020 – Centru Suport pentru elaborarea și implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu finanțare internațională în domeniul tehnologiilor noi și emergente”.

„Obiectivul general al ACCESS2020 este creșterea gradului de participare și a ratei de succes a organizațiilor de cercetare și a întreprinderilor din Regiunea Nord-Est la inițiativele sau programele europene (în particular Orizont2020) ori internaționale, prin crearea unui Centru Suport pentru Proiecte de Cercetare-Dezvoltare Internaționale în Domeniul Tehnologiilor Noi și Emergente în cadrul Universității Tehnice «Gheorghe Asachi» din Iași”, au reliefat oficialii TUIAȘI.

Care sunt rezultatele anticipate în urma derulării proiectului ce vizează implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare!

În acest context, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, în calitate de beneficiar, urmărește o serie de rezultate axate pe zona implementării proiectelor de cercetare-dezvoltare.

„Se dorește implementarea cu succes a Centrului Suport ACCESS2020 și asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru funcționarea sa; Depunerea unui număr minim de 20 propuneri de proiecte internaționale CDI; Obținerea finanțării și asigurarea implementării pentru un număr minim de 4 proiecte internaționale CDI depuse de consorții care includ organizații de cercetare și întreprinderi din regiunea Nord-Est; Sprijinirea unui număr de minimum 10 IMM-uri inovatoare din regiunea Nord-Est pentru participarea la propuneri de proiecte internaționale CDI în cadrul competițiilor deschise pe durata proiectului”, au mai dezvltat cei de la Universitatea Tehnică din Iași.

Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Directorul activității ce va duce la un Centru Suport pentru elaborarea și implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu finanțare internațională în domeniul tehnologiilor noi și emergente este conf. univ. dr. ing. Nicolae Lucanu. De reamintit că, în ultimii ani, Universitatea Tehnică a inițiat și obținut finanțare și pentru alte proiecte, fie cu finanțare națională, dar și internațională, ce au vizat resursa umană sau modernizarea infrastructurii de cercetare și pentru procesul didactic. Ultimele dintre ele sunt legate de refacerea și modernizarea corpurilor de clădiri ale unor importante facultăți precum: Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată sau de Design Industrial și Managementul Afacerilor.

Publicație : Bună Ziua Iași

Un important cadru universitar TUIASI a dialogat despre mediul virtual pe fondul pandemiei, posibilitatea găsirii unui vaccin anti Covid-19 de către cercetători, dar şi rolul acestora în societate, în Platoul BZI LIVE

Miercuri, 27 mai 2020 la ora 15.00 în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE a continuat şirul producţiilor media proaspete, interactive şi originale. Spectaculos, creativ și ingenios! Valoros cercetător și inginer care a organizat, în această perioadă, un celebru eveniment internaţional dedicat invențiilor și cercetării, conf. univ. dr. ing. Andrei Victor Sandu de la Universitatea Tehnică (TUIASI) Gheorghe Asachi din Iași a revenit în Platoul BZI LIVE. Acesta, în această perioadă, a organizat cea de-a XII-a ediție a EuroInvent – cel mai mare Salon de Invenții din Europa de Est respectiv unul dintre cele mai valoroase și apreciate din întreaga lume. Astfel, alături de tânărul universitar s-a dialogat despre acest moment, derulat exclusiv în mediul virtual pe fondul pandemiei de COVID-19, despre activitatea sa didactică derulată on-line și pe proiectele pe care le are.

Pe de altă parte, despre posibilitatea găsirii unui vaccin anti COVID-19 de către cercetători, rolul acestora în societatea contemporană s-a mai dialogat cu acesta. De reamintit că profesorul, inginerul și cercetătorul reprezintă Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor (SIM) din cadrul prestigioasei Universităţi Tehnice Gheorghe Asachi din Iași. Acesta face parte din Departamentul de Tehnologii şi Echipamente pentru Procesarea Materialelor din cadrul SIM dar, esenţial de reliefat, este Preşedintele Forumului Inventatorilor Romani – www.afir.org şi membru cu depturi depline IFIA (Internaţional Federation of Inventor’s Associations) – www.ifia.com Pe de altă parte, an de an, conf. univ. dr. ing. Andrei Victor Sandu participa şi este laureat pentru ceea ce realizează la manifestări de gen din îndepărtata China sau Japonie şi până în marile ţări ale Europei. El continua munca deosebită a tatălui său (profesorul Ion Sandu – n.r.) şi demonstrează că Educaţia din România este la cel mai înalt nivel.

Publicație : Bună Ziua Iași

Burse de 5.000 de euro pentru universitarii din IT

 Profesorii de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi şi „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi au oportunitatea de a beneficia şi anul acesta de burse în valoare de 5.000 de euro, oferite de către Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Bursele ANIS 2020, aflate la cea de-a treia ediţie, este un proiect susţinut la nivel naţional prin care cadrele didactice tinere sunt sprijinite în integrarea tehnologiilor noi şi a metodelor inovative de predare în programa universitară. Termenul limită de depunere a proiectelor de către cei care pot face parte din grupul ţintă este 15 septembrie.

„Educaţia este unul dintre obiectivele strategice ale ANIS încă de la înfiinţarea Asociaţiei. Prin acest program încercăm să balansăm presiunea pe activitatea de cercetare din universităţi cu nevoia de actualizare permanentă a curriculei şi de implementare a unor metode de predare moderne. Practic, programul Bursele ANIS reprezintă încercarea industriei de IT de a veni în sprijinul mediului educaţional din România prin recompensarea oamenilor excepţionali din spatele catedrelor“, a declarat Gabriela Mechea, director executiv ANIS, într-un comunicat remis presei.

În primele două ediţii s-au calificat 22 de proiecte depuse de profesori de la 17 facultăţi, valoarea totală a burselor acordate fiind de 110.000 euro. Pentru a fi eligibili, candidaţii trebuie să deţină titlul de doctor şi gradul didactic de lector universitar, iar vârsta nu trebuie să depăşească 40 de ani. Cursurile propuse de aceştia trebuie să se încadreze în domeniile: Big Data, Cybersecurity, Inteligenţă Artificială (AI), MachineLearning (ML), Fintech, HealthTechşi Tech for All (introducerea cursurilor de tehnologie în facultăţile non-IT). În primele două ediţii au fost cadre didactice de la TUIASI şi UAIC care au avut proiecte validate şi care au beneficiat de bursă.

Publicație : Ziaul de Iași

Clădirea de patrimoniu a fostului azil „Elena Doamnă” va găzdui de la anul cursurile a patru facultăţi ale Universităţii Bucureşti

Anul viitor, studenţi ai Universităţii Bucureşti vor învăţa într-un edificiu de patrimoniu, construit în vremea lui Cuza, în săli de curs, laboratoare şi amfiteatre moderne care vor păstra totodată şi „patina” secolului al XIX-lea. Potrivit arhitecţilor, scările,holurile cu arcade, faţada, plafoanele vechi vor fi restaurate şi li se vor păstra toate specificaţiile arhitecturale iniţiale.

„Această clădire construită la iniţiativa Elenei Cuza, soţia domniitorului A.I.Cuza, este a doua clădire ca dimensiune după Palatul Univeristăţii din centru, de la Kilometrul Zero, palat construit după reînfiinţarea Universităţii în variantă modernă chiar la iniţiativa Domnitorului. Istoria Universităţii, de care suntem foarte mândri, vine şi cu astfel de probleme ale clădirilor noastre istorice care ne fac cinste, dar, fiind foarte vechi, trebuie renovate şi consolidate. Avem alte patru clădiri mai mici plus sera istorică din Grădina Botanică scoase din utilizarea curentă pentru că au risc seismic major. Ne străduim să le introducem pe toate în consolidare şi renovare în perioada următoare. De aceea apreciem sprijinul consistent primit de la MLPDA, de la domnul ministru Ştefan personal, şi foarte buna colaborare cu CNI în procesul de avizare şi renovare a acestei clădiri şi a altora importante precum clădirea centrală a Universităţii”, a spus rectorul Marian Preda.

La sfârşitul anului 2021, termenul de finalizare al proiectului, în clădirea consolidată şi restaurată vor învăţa peste 4000 de studenţi de la trei facultăţi ale UB: Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Facultatea de Chimie şi Facultatea de Ştiinţe Politice.

Clădirea a fost încă din perioada comunistă utilizată de Universitate, în mod special de Facultatea de Chimie şi, după 1990, de Facultatea de Administraţie şi Afaceri, dar degradarea semnificativă şi riscul seismic major au impus scoaterea ei din activitatea curentă. Restaurarea edificiului, situat în campusul din Şoseaua Panduri, a început în vara anului 2019, după ce contractul de finanţare dintre UB şi MLPDA, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), a fost semnat în anul 2018.

Peste un secol şi jumătate de istorie într-o singură clădire

Internat şi şcoală de elită pentru fetele orfane şi sărace, instituţia se numea în 1862, anul în care i s-a pus piatra de temelie, Azilul „Elena Doamna”, după numele soţiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De altfel, povestea aşezământului este legată de prietenia dintre Elena Cuza şi Ana, soţia medicului Carol Davila. Doamna Elena a avut iniţiativa de a construi un azil care să adăpostească orfanii pe care soţii Davila îi adunaseră în casa lor şi să le asigure dreptul la  educaţie. Instituţia a fost sprijinită mai departe de Regina Elisabeta a României, care s-a îngrijit în mod special de aceasta. În anul 1870, în curtea azilului a fost ridicată şi o capelă.

În urma cutremurului din anul 1977, atât fostul azil, cât şi capela au fost avariate semnificativ, După 1989, acestea au trecut în patrimoniul UB şi al Bisericii Ortodoxe Române, pentru ca după 1997, Universitatea din Bucureşti să devină unică proprietară a clădirilor Aşezământului „Elena Cuza”.

Anul viitor, studenţi ai UB vor învăţa într-un edificiu de patrimoniu, construit în vremea lui Cuza, în săli de curs, laboratoare şi amfiteatre moderne care vor păstra totodată şi „patina” secolului al XIX-lea. Potrivit arhitecţilor, scările,holurile cu arcade, faţada, plafoanele vechi vor fi restaurate şi li se vor păstra toate specificaţiile arhitecturale iniţiale.

Publicație : Adevărul

 ‘Students like the flexibility’: why online universities are here to stay

With the coronavirus pandemic radically reshaping the education system, universities may never be the same again

The coronavirus pandemic has forced UK universities to rapidly shift online, and no date has been confirmed for campuses to reopen. With the second coronavirus peak projected to take place in autumn, many institutions are already planning to move at least their first semester online. Whatever happens, universities are not going to look how their students expect for some time.

So if universities are online, will students still come? New research suggests that 20% of students are reconsidering plans to start university in the autumn – a possible 120,000 student shortfall. Yet so far, the University and College Admissions Service reports that very few have reneged on their offers. And for those already at university, a National Union of Students survey found that almost half of students were happy with their online learning.

Katie Barrett, a student at the University of West England, has enjoyed her online experience so far. “I’m still getting all my lectures and seminars, so the learning itself hasn’t been disrupted much,” she says. “My lecturers are doing extra Q&As via Zoom, for example, so some of the material actually feels more accessible.”

These positive experiences may permanently transform universities, believes Vijay Govindarajan, a business innovation professor at Dartmouth College in the US. “Universities can create high-quality multimedia experiences online. Lectures can be recorded in HD and reused, so more of professors’ time can be spent on interacting with students. This will improve the overall quality of learning,” he says. “Online learning might have been a long time coming in higher education, but it’s here to stay.”

Online learning shouldn’t be seen as a quick-fix solution to the pandemic. Allison Littlejohn, director of the UCL Institute of Education’s knowledge lab, cautions that quality online courses take time and effort to create. “It’s crucial the online learning experience is well-designed and we don’t simply shift existing content from one format to another,” she says.

Equally, for many students, the value of university goes deeper than coursework and qualifications. Research by Universities UK found that almost 60% of students and recent graduates felt the social element of the campus experience helped them broaden their life experience, become more independent and confident, and develop skills like teamwork and time management.

Charles Craig, who studies music business at Leeds College of Music, worries about the lack of networking and entrepreneurship opportunities if the rest of his degree is delivered online. “Engaging with the content and tutors is more difficult online. I hate the distortion you get on video calls and the awkward sound delays make it hard to speak at the right time,” he adds.

“Learning remotely isn’t the same as the visceral experience of expressing and debating ideas in a physical space,” agrees Jesper Ryynänen, a student at the London School of Economics (LSE). “I chose LSE for its public events and renowned speakers, yet there’ll be none of that this semester.”

Some students may feel that paying the same fees for digital versions of their courses would be poor value. The tuition for Ryynänen’s one-year MSc at the LSE is £29,000 – far more expensive than fully online options from renowned names like Harvard University and Wharton Business School.

Craig doesn’t think he would have applied had he known. “Shorter courses and masterclasses run by industry experts might have been a better option than an online degree,” he says.

Craig’s view reiterates an international survey in 2019 commissioned by Pearson, which suggested that today’s learners are increasingly interested in vocational and shorter programmes, especially online. If they move online, universities will have to compete with new formats, including coding bootcamps like Le Wagon, Codeworks and Northcoders. These offer quicker, cheaper courses in subjects such as web development and data science with in-built industry connections.

But moving university courses online due to the coronavirus pandemic is expected to cost the higher education sector £1bn. UK universities will be keen to ensure their investment in digital transformation is for the long term, especially after years of lagging behind universities in other countries.

One barrier could be cultural change. When Times Higher Education surveyed 200 university leaders in 2018, all of them agreed that online learning could never replace the physical university experience.

Kendrick Oliver, a professor at the University of Southampton, agrees. “Nothing can replace the classroom experience. Being physically together in a space means rich communication, and more energy and experimentation from everyone involved. But he acknowledges: “Habit and routine are powerful. Months of online working will make digital more of a default.”

There are also reputational risks to moving online, says Jovana Karanovic, a researcher in digital platforms at VU Amsterdam in the Netherlands. “Online learning may produce a precarious gig economy to connect students and educators,” she explains. “This competitive, fragmented learning landscape could raise accountability issues, prompt a loss of academic expertise and lower teaching standards.” She adds that universities will also need to invest in proper staff training.

But there are benefits to online learning: it can widen access to education to people who wouldn’t otherwise be able to go. This is already happening in the US, where online education is more established, especially among lower-income students. Last month, Southern New Hampshire University, the country’s fastest-growing university, announced that it has used online learning to enable it to slash its tuition fees by 61%.

This may echo the recent shift in the UK away from the “boarding school” model of higher education and towards more students commuting to campus. Research by the Sutton Trust highlights that the number of students choosing to live at home while they study has increased, largely to save money.

The future of UK universities may lie in mixing online curriculums and offline experiences, known as blended learning. Many are already planning to introduce this to enable social distancing on campus. “[This] can enhance students’ experience of studying,” says Michael Horn, co-founder of the Christensen Institute, a global education thinktank. “I expect to see a lot more universities offering blended courses post-pandemic.”

Prior to the pandemic, some innovative UK universities already offered blended learning. Among these is the University of East Anglia (UEA), which introduced online modules to reach the most disadvantaged students, and plans to scale them up post-pandemic. Its crime fiction MA, for example, is delivered primarily through virtual learning but includes intensive “residencies” on campus to meet industry professionals and participate in a national crime fiction festival.

Henry Sutton, designer of the crime fiction programme, says the university recognised the potential of new course approaches early on. “The MA launched in 2015 using the technology we already had,” he explains. “Students tell us they like the flexibility, they find the residential aspects valuable, and their communication with peers is more considered.”

Meanwhile, other universities are following suit. A consortium of 10 universities led by Coventry was recently awarded £3.7m to develop partly online postgraduate conversion courses in artificial intelligence and data science.

According to Sarah Barrow, UEA’s pro-vice-chancellor for arts and humanities, the pandemic represents “a revolutionary moment”. She expects the shift online to kickstart a lifelong learning agenda. This has already been discussed as a way to skill up employees whose jobs will become automated in the future, but which universities have been slow to implement.

The challenge now is the scale and pace of change. “We’ve adapted and brought forward our plans, but this is disruption on an unprecedented scale,” says Barrow. “It normally takes two years to create a new course or module. Now we’re designing and launching online options in a matter of weeks.”

Publicație : The Guardian

Diritto allo studio. L’università di Padova stanzia 13 milioni per aiutare gli studenti

Serviranno per pagare sim dati, trasporto e pc portatili. “Per intercettare le reali esigenze di chi frequenta l’ateneo”, spiega il rettore

Sim agli studenti, contributo per affitto, costi del trasporto e computer. L’Università di Padova ha deciso di stanziare una cifra pari a quella che va per la ricerca dei 32 dipartimenti, 13 milioni di euro, per far sì che a tutti sia garantito il diritto allo studio. Una cifra che sale a 16,5 milioni se si considerano anche lo stanziamento a favore dei dottorandi, che potranno estendere di due mesi la durata della loro borsa di dottorato, e l’investimento per modernizzare le aule. Si tratta di un finanziamento deciso per garantire a tutti l’accesso allo studio.

Nel concreto i fondi saranno utilizzati per garantire la connettività per gli studenti (a tutti gli studenti in corso e al primo anno fuoricorso sarà fornita una sim con 60 giga mensili garantiti), come contributo per l’affitto o il trasporto a chi ha un ISEE fino a 50mila euro; come contributo fino al 60 per cento del costo per l’acquisto di un nuovo personal computer.

„Vogliamo dare un segnale forte – spiega il rettore Rosario Rizzuto -, andiamo incontro alle difficoltà che i nostri studenti possono avere. E lo facciamo con una serie di misure di diversa tipologia, in grado di intercettare le reali esigenze di chi frequenta l’ateneo. Mettiamo quindi a disposizione le nostre risorse patrimoniali per investire sui giovani, il futuro di questo Paese”. Sarebbe deleterio, secondo il rettore, se qualcuno di loro decidesse per difficoltà economiche o logistiche di non iscriversi ad un’università. Un rischio che il Paese non deve correre.

Publicație : La Repubblica