Expoziţie documentară „N. Steinhardt (1912-1989)”, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naştere, la BCU Iași

Biblioteca Centrală Universitară Iaşi organizează, în parteneriat cu Editura Polirom, până pe 29 iulie 2022, expoziţia documentară „N. Steinhardt (1912-1989)”, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naştere. Deschiderea expoziţiei i-a avut ca invitaţi pe George Ardeleanu (Universitatea din Bucureşti), Ioan Alexandru Tofan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) şi Emanuela Stoleriu (referent editorial Polirom)

Biblioteca Centrală Universitară (BCU) „Mihai Eminescu” Iaşi organizează, în parteneriat cu Editura Polirom până pe 29 iulie 2022, expoziţia documentară „N. Steinhardt (1912-1989)”, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naştere. Deschiderea expoziţiei are loc miercuri (astăzi), 29 iunie 2022, începând cu ora 12.00, în Aula BCU din Iași. Invitaţi: George Ardeleanu (Universitatea din Bucureşti), Ioan Alexandru Tofan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) şi Emanuela Stoleriu (referent editorial Polirom).

Expoziţie documentară „N. Steinhardt (1912-1989)”, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naştere, la BCU Iași

Expoziţia cuprinde documente originale din fondurile BCU Iaşi, printre care se numără articole din reviste şi volume publicate de N. Steinhardt în perioada interbelică (inclusiv teza sa de doctorat în domeniul Dreptului constituţional, susţinută în 1936 şi publicată în acelaşi an), alte volume ale sale antume şi traduceri, volumele din cadrul Seriei de autor „N. Steinhardt” publicate de Editura Polirom în coeditare cu Mănăstirea Rohia şi altele. Sunt expuse şi diverse materiale cu imagini (fotocopii) ale unor documente reprezentative privind viaţa şi opera lui N. Steinhardt, precum facsimile după corespondenţă şi manuscrise, texte publicate în presa exilului românesc, articole, convorbiri şi interviuri apărute în presa românească în perioada comunistă, file facsimilate din Dosarul lui de penitenciar (fusese condamnat la 12 ani de muncă silnică în cadrul Procesului Noica – Pillat, în 1960, după ce refuzase calitatea de martor al acuzării, şi eliberat în 1964), fotografii, fragmente din capodopera sa Jurnalul fericirii şi altele. Expoziţie documentară realizată de Elena Bondor (Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi).

Nicolae Steinhardt, în anul 1960 este arestat de Securitate şi condamnat la 12 ani de muncă silnică în cadrul procesului cunoscut sub numele de Procesul Lotului Noica – Pillat

Nicolae Steinhardt (cu numele la naştere Nicu-Aureliu Steinhardt) s-a născut pe data de 29 iulie 1912 (stil vechi) la Bucureşti. În perioada 1919-1929 urmează şcoala primară „Clemenţa” şi Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti. În 1929, obţine diploma de Bacalaureat, iar în 1932 îşi ia licenţa în Drept. Îşi susţine doctoratul în Drept în anul 1936, cu teza „Principiile clasice şi noile tendinţe ale dreptului constituţional. Critica operei lui Léon Duguit”, pe care o publică în acelaşi an, cu o prefaţă semnată de Julien Bonnecase.

În anul 1928, debutează publicistic în Vlăstarul, revista Liceului „Spiru Haret” din Bucureşti. Volumul său de debut, „În genul… tinerilor”, apărut în anul 1934, este semnat cu pseudonimul „Antistihus”. Colaborează, în perioada interbelică, la mai multe publicaţii periodice ale vremii („Revista burgheză”, Revista „Fundaţiilor Regale”, „Lumea românească”, „Libertatea”, „Universul literar” etc.). În anul 1960 este arestat de Securitate şi condamnat la 12 ani de muncă silnică în cadrul procesului cunoscut sub numele de Procesul Lotului Noica – Pillat, după ce refuzase calitatea de martor al acuzării. Pe data de 15 martie 1960, N. Steinhardt este botezat ortodox, în închisoarea de la Jilava, de către monahul Mina Dobzeu, aflat şi el în detenţie. Este eliberat în 1964, după ce trecuse prin închisorile Jilava, Gherla şi Aiud.

„Jurnalul fericirii”, Manuscrisul îi este confiscat de Securitate, pe 14 decembrie 1972.

În anul 1972 încheie redactarea volumului „Jurnalul fericirii”. Manuscrisul îi este confiscat de Securitate, pe 14 decembrie 1972. Steinhardt încearcă reconstituirea din memorie a textului, rezultând astfel un nou manuscris. După câţiva ani (în 1975), intră din nou în posesia primei versiuni, care îi este înapoiată de către Securitate. Pe data de 14 mai 1984, prima versiune a „Jurnalului fericirii” îi este confiscată din nou. Până la această dată, Nicolae Steinhardt adăpostise deja, pe la prieteni, versiunile cărţii, iar câte o dactilogramă a fiecărei versiuni a Jurnalului au ajuns la Paris, intrând în posesia Monicăi Lovinescu şi a lui Virgil Ierunca.  N. Steinhardt desfăşoară, până la sfârşitul vieţii, o intensă activitate publicistică în presa culturală românească, publică mai multe volume şi traduce în limba română o serie de cărţi ale unor autori străini. În anul 1980, părintele stareţ Serafim Man îl primeşte în obştea Mănăstirii Rohia. Va semna textele unor predici și eseurile teologice cu pseudonimul „Monahul Nicolae Delarohia” (pseudonim propus de I.P.S. N. Corneanu, mitropolitul Banatului) sau „Părintele Nicolae”, iar uneori doar cu iniţiale.

A fost urmărit şi supravegheat de Securitate până la sfârşitul vieţii. Monahul Nicolae s-a stins din viaţă pe data de 30 martie 1989. Așadar, expoziţie documentară „N. Steinhardt (1912-1989)”, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naştere, la BCU Iași

Publicație: Bună Ziua Iași

USV Iași organizează săptămâna aceasta admitere la studiile de master

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV) se alătură Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) și deschide înscrierile din sesiunea de vară de admitere cu programul de la master. 

Astfel, încă de luni, 27 iunie, tinerii interesați să continue studiile după licență cu un masterat la USV Iași se pot înscrie atât online, cât și la sediul facultăților. Perioada de înscriere este de 27 iunie – 4 iulie pentru depunerea actelor la sediul facultății și 27 iunie – 3 iulie pentru înscrierea online. În paralel, la UMF înscrierea pentru licență a fost deschisă încă de la începutul lunii, dar încă nu există o situație centralizată cu privire la numărul de dosare depuse. USV Iași scoate la concurs 517 locuri la masterat, dintre care 402 sunt bugetate.

„Programele de studii de masterat sunt generoase, specializările oferite aflându-se la mare căutare, atât în rândul absolvenților de la USV Iași, cât și de la alte universități”, au transmis reprezentanții universității. Doar trei dintre cele patru facultăți ale Agronomiei au programe de master: Facultatea de Agricultură, cu 12 programe separate, Facultatea de Horticultură, cu 5 programe, și Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Animaliere, tot cu cinci programe. Studiul la Facultatea de Medicină Veterinară se desfășoară într-un modul mai amplu, integrat în programul de licență. În ceea ce privește admiterea la studiile de licență, înscrierea este programată pentru perioada 11 – 22 iulie 2022.

Publicație: Ziarul de Iași

 

Polytechnique: des «discours d’une radicalité inédite» sur l’écologie à la remise de diplômes

Les diplômés de l’École polytechnique ont dénoncé l’immobilisme climatique de l’institution, estimant que leurs «privilèges» les obligent.

Les discours se succèdent et finissent par se ressembler. Après AgroParisTech, et HEC, c’est au tour de l’École polytechnique de connaître une cérémonie de remise des diplômes inhabituelle. Ces vendredi 24 et samedi 25 juin, trois promotions de la célèbre école d’ingénieurs ont vu leur parcours récompensés, dans l’amphithéâtre du campus, sur le plateau de Saclay, au sud de Paris. Profitant de la présence du public, les étudiants en ont profité pour lancer un appel à la prise de conscience écologique. Le ton grave, plusieurs d’entre eux se sont succédé sur scène afin d’attirer l’attention de l’auditoire sur la question du climat. Dans des discours qu’ils qualifient eux-mêmes d’une «radicalité inédite dans l’histoire de l’institution», ils demandent à leurs camarades et alumni de «s’engager d’urgence pour stopper l’effondrement du vivant», précise leur communiqué diffusé par les étudiants.

«Au service de l’intérêt général»

«Les rapports du Giec et de l’IPBES sont sans appel: nous devons résoudre en 30 ans le défi écologique, un défi existentiel et civilisationnel dont l’enjeu est la possibilité même de soutenir la vie», lance l’un d’eux sur scène. Et un autre d’enchaîner: «Malgré les multiples appels de la communauté scientifique, malgré les changements irréversibles d’ores et déjà observés, nos sociétés continuent leur trajectoire vers une catastrophe environnementale et humaine.»

Un troisième renchérit, plus tard: «Nous devenons des techniciennes et des techniciens hors sol, meilleurs alliés d’un modèle socio-économique dont les logiques seraient immuables. Alors rappelons d’abord que non, les règles du jeu ne sont pas immuables.» Dans leur communiqué, ils pointent en effet que si Polytechnique les a formés à devenir des ingénieurs «au service de l’intérêt général», ce dernier ne converge pas nécessairement vers l’écologie. «Le modèle de réussite proposé tend à ignorer l’urgence écologique et sociale», assènent-ils. Ils accusent même Polytechnique de compter dans son conseil d’administration, «les représentants de TotalEnergies et d’Air France mais aucun membre issu de la société civile». À la place, ils aimeraient «de nouvelles formes d’organisation, plus transparentes et plus participatives». Le message est passé.

Publicație: Le Figaro