Terorismul, siguranţa naţională, apărarea valorilor unui stat, păstrarea democraţiei şi responsabilitatea civică se numără printre principalele probleme cu care se confruntă statele din spaţiul euro-atlantic în contextul actual al relaţiilor internaţionale. Câteva soluţii cu privire la aceste aspecte au fost propuse vineri, 11 decembrie, de către directorul Serviciului de Informații Externe Mihai-Răzvan Ungureanu, în cadrul conferinţei „Ce preț are astăzi libertatea? Libertate individuală și responsabilitate civică în actualul context de securitate”, desfăşurată la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
„Relaţiile internaţionale astăzi, s-au schimbat profund, în conţinutul lor, în efectul lor şi în teoretizarea lor. Trebuie să privim prezentul ca pe o enormă provocare, ca pe o ocazie de regândire a viitorului tuturor” a menţionat Ministrul de Externe. Acesta consideră că responsabilă pentru schimbările contemporane în spaţiul internaţional este globalizarea care a permis internaţionalizarea ameninţărilor, proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul însuşi sau crizele economice majore.
Terorismul, ameninţarea democraţiilor liberale
Recentele evoluţii de securitate din vecinătatea noastră l-au determinat pe Mihai-Răzvan Ungureanu să aducă în atenţie câteva întrebări: „trăim într-o lume definită de o criză profundă a securităţii comunitare sau individuale? Trebuie să cedăm din libertăţi pentru ca societăţile în care trăim să fie mai sigure? În favoarea cui cedăm libertăţi individuale, în favoarea guvernelor, a actorilor politici, a actorilor economici?”. Pentru a răspunde, acesta a particularizat subiectul de discuţie, orientându-se către problema terorismului.
Pornind de la faptul că nu este vorba de o ameninţare nouă, directorul Serviciului de Informații Externe (SIE) a afirmat că, astăzi, terorismul urmăreşte să destructureze statul, să destrame democraţiile liberale şi să limiteze libertăţile cetăţenilor. „Teroarea manifestată acum prin acţiunea individuală vrea să determine statele democratice să îşi nege propriile valori. Pe seama acestei experienţe statele trebuie să se adapteze la provocările de securitate, în încercarea de a-şi apăra toţi cetăţenii fiind nevoite să perpetueze o cultură a limitării drepturilor individuale”, a adăugat acesta.
Persuasiunea, lupta împotriva terorismului
Provocările lansate de acţiunile teroriste au evoluat astăzi datorită capacităţii lor de expansiune şi dispersie în mediul internaţional, prilejuite fiind de interconectivitatea statelor ori a evoluţiilor tehnologice. Ceea ce se ştia înainte despre terorism şi terorişti nu mai poate fi aplicat astăzi, iar simpla distrugere a centrului de comandă nu mai duce la anularea pericolului. „În interiorul unui grup terorist nu mai poţi identifica ierarhii priamidale, lipseşte lanţul de comandă. Indivizii acţionează singuri, se autoideologizează”, a menţionat directorul SIE.
Pentru o rezolvare a acestor probleme majore, Mihai-Răzvan Ungureanu consideră că statele au suficiente mijloace de a combate neregulile care depăşesc cadrele legale de acţiune, chiar şi pe baza experienţei istorice vechi. Puterea armată alături de serviciile speciale axate pe menţinerea securităţii statale se află printre instituţiile care pot face faţă ameninţărilor externe. „Statul trebuie să-şi dozeze puterea blândă cu cea dură, acest echilibru asigurând astăzi supravieţuirea în sistemul nou al relaţiilor internaţionale. Combaterea inteligentă prin persuasiune a ameninţării teroriste câştigă astăzi în faţa celor are atacă democraţia” a precizat acesta.
Pe lângă instituţiile statului care au rolul de a lupta pentru libertatea comunităţii şi indivizilor, Mihai-Răzvan Ungureanu acordă putere şi decidenţilor politici şi cetăţenilor în completarea misiunii de securizare. „Acţiunea instituţiilor speciale ale statului şi a societăţii civile, încrederea cetăţeanului în statul său, alături de instituirea une culturi a responsabilităţii civice fără de care valorile nu trăiesc” sunt elementele care duc la conştientizarea şi combaterea pericolului.
Închizând seria problemelor cu care se confruntă societatea actuală, directorul Serviciului de Informații Externe din România a menţionat că expresia „al treilea Război Mondial” are doar e valoare metaforică, nu un substrat real, pentru că nimic nu mai seamană cu războaielele din secolul XX. „Când regulile dreptului internaţional erau încălcate prin asumare de către un stat, în secolul trecut un asemenea fapt ducea automat la conflict, astăzi conduce la o altă formă de conflict” a explicat acesta. În completarea sa, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Prof. univ. dr. Vasile Işan, a conchis că, azi, „pentru ca răul să se întâmple, trebuie ca omul de bună credinţă să nu facă nimic”.
***
Prelegerea organizată de Facultatea de Filosofie și Ştiinţe Social-Politice, a fost susținută în cadrul conferinței internaționale „Dezvoltare Internațională și Democratizare” desfăşurată la Iași în perioada 10-11 decembrie 2015, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Mihai Răzvan Ungureanu este profesor la Universitatea din București, director al Serviciului de Informații Externe (Iunie 2015 – Prezent, 2007-2012), Ministru de Externe al României (2004-2007) și fost Prim-Ministru în 2012.