Un student UAIC a renunțat la o carieră în IT pentru a scrie proiecte în folosul tinerilor!

Mădălin Florea este un tânăr atipic. Și nu doar prin prisma faptului că a absolvit Facultatea de Informatică și a renunțat la o carieră în industria IT, în favoarea voluntariatului și al proiectelor Erasmus+, pregătindu-se acum în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Visează să scrie sute de proiecte în folosul tinerilor!

Mădălin a coordonat deja un proiect de anvergură (GFest – septembrie 2018), a devenit trainer și a ținut cursuri intensive (YouthExchange Spania – noiembrie 2020), a cucerit titlul de Coordonatorul de voluntari al anului 2019, și-a trecut în palmares și titlul de Studentul anului (la Gala Studentului Ieșean, în decembrie 2019), a creat un canal de YouTube cu un video viral (12 milioane de vizualizări), a jucat în reclame de televiziune difuzate pe canalele naționale și în septembrie 2021 a devenit chiar student evaluator ARACIS, așteptând acum prima evaluare.  „OK, uite cum stă treaba, pe scurt: dacă nu ai niciun obiectiv setat, o să freci menta toată ziua și n-o să ai nimic notabil cu care să te mândrești. Da, e frumos să fii mândru de o prietenie strânsă, de apropierea față de ai tăi, dar când nepoții tăi te vor  întreba – bunicule, ce chestii mișto ai făcut la viața ta? – ce le răspunzi? Experiențele sunt totul…”, așa își începe povestea Mădălin Florea.

„Am fost un tocilar”

Mădălin a renunțat la o carieră în domeniul tehnologiei pentru a se dedica antreprenoriatului educațional, în general.  „Vreau să încerc ceva diferit de tot ceea ce am făcut până acum, să încep ceva pe cont propriu și am deja câteva inițiative din acestea în zona antreprenoriatului, dar care nu s-au concretizat încă. Ceva-ceva ar fi  pe partea de Erasmus, dar nu de studiu, ci în scopul învățării nonformale a tinerilor, sub formă de schimburi de tineri, mărturisește Mădălin.

Acesta are în spate o bogată experiență, fiind voluntar de mai bine de șapte ani, încă din clasa a XI-a. A început cu Asociația Culturală Moldavia și a ajuns astăzi președintele organizației!

La Liceul Național a ajuns în clasa a V-a și a ieșit, șapte ani mai târziu, șef de promoție. „Am fost un elev care învăța foarte mult, un tocilar. Însă, prin clasa a XI-a a survenit un declic și așa a început voluntariatul. Reușisem deja să ies la timp din bula aceea matematică-română. Am bifat și faza olimpiadelor și pe cea a voluntariatului… Culmea, n-am participat la faza națională a olimpiadei de matematică sau de fizică, unde am fost foarte aproape, ci la lingvistică, unde am obținut o mențiune specială! Am fost primul elev premiat la această olimpiadă, din istoria orașului”, își amintește Mădălin Florea.

„Am simțit destul de repede că locul meu nu este în industria IT”

La Facultatea de Informatică a intrat prin concurs. A ales această specializare din dorința de a nu mai merge la „pregătire suplimentară”. Știa matematică foarte bine, o înțelegea perfect, era pregătit la Informatică, așa că nu a avut probleme cu admiterea. „În facultate am învățat foarte mult, am avut mereu bursă de merit, am fost la concursuri de matematică, la olimpiade – în Bulgaria, Grecia, Israel, am luat premii, am vizitat 9 țări, dar am simțit destul de repede că locul meu nu este în IT”, mărturisește Mădălin.

Așa că, după ce a absolvit studiile de licență s-a înscris la un master – Managementul proiectelor, la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. Vreau să scriu proiecte, să le implementez în Iași, să aduc aici tineri din străinătate. Am participat cu Asociația pe care o conduc, ca parteneri, la diferite proiecte Erasmus+ de schimburi de tineri. Am trimis tineri în multe țări, printre care Germania, Spania, Turcia, Portugalia… Nu erau proiectele noastre, noi fiind doar parteneri, însă acum ne dorim să trecem la nivelul următor, să vină tinerii din alte state aici. Am început să scriu proiectele, am ajuns recent în faza de rezervă, la un punct distanță de aprobare, dar speranța mea este că în toamnă se va întâmpla și lucrul acesta. Suntem foarte aproape, așteptăm doar rezultatele”, spune Mădălin Florea, care nu regretă niciun moment faptul că n-a continuat o carieră în domeniul IT. „Când ies în oraș cu prietenii și aud despre salarii de 2.000 de euro, e dificil pentru mine, ținând cont de faptul că știu să fac ceea ce ei fac. Însă, libertatea de a mă putea duce, zi de zi, cu mașina, în zeci de locuri, dinamismul acesta, bucuria de a evita munca de birou au cântărit decisiv. E o meserie extraordinară, dar simt că-mi blochez prea mult timp pentru așa ceva”, precizează acesta.

„La facultate se merge pentru networking, socializare, interconectare…”

Tânărul mărturisește că foarte multă lume, în general prieteni, îl întreabă la ce facultate să meargă, ce domeniu să aleagă. „În principiu, poți alege orice facultate vrei. Mereu le răspund că la facultate se merge pentru networking, socializare, interconectare, să intri în contact cu anumiți oameni, profesori cu care să colaborezi pe viitor. La facultate nu mergi neapărat pentru a învăța un anumit cod de scriere, pe care-l poți învăța și de pe net, fără probleme prea mari. Partea de networking mi se pare cea mai tare chestie. Personal, am ajuns în acest Erasmus tocmai pentru că m-a luat o profesoară de engleză pe care am ajutat-o cu un afiș. Datorită ei am ajuns în primul meu proiect Erasmus, la Izmir, în Turcia, unde am cunoscut organizatorul acțiunii, cu care am și colaborat ulterior. Aceea a fost prima legătură cu lumea aceasta Erasmus. Ideea e că dacă faci treabă bună și trimiți oameni de calitate, vei avea continuitate în acest domeniu”, adaugă Mădălin.

Acesta este conștient de faptul că „pentru a ajunge sus trebuie să pornești de jos, de la voluntariat, învățând de la alții, participând la internshipuri, mentorat, să evoluezi și abia apoi să faci lucrurile acestea pe cont propriu. „Pe nișa aceasta aș putea merge – manager de proiecte Erasmus pentru tineri, pe partea de facilitator, trainer… sunt multe roluri în cadrul unui proiect de acest gen. Apoi, să-ți faci tu locația ta, unde să-i aduci pe cei din străinătate, un hostel, hotel, ceva… Pe termen scurt, în aceste proiecte nu voi câștiga mare lucru, dar totul e calculat la o plajă mai largă de timp. Vrem să creăm o rețea de asociații în Iași, care să depună proiecte, să-i ajutăm într-o anumită direcție”, susține el.

În ceea ce privește câștigurile, Mădălin admite că nu o duce tocmai rău cu viața de student, însă, pentru a supraviețui, se vede nevoit să facă multe alte lucruri. „Stau cu părinții, în Iași, și bineînțeles că și ei mă presează să-mi iau viața în piept, dar reușesc, prin micile joburi, să mai amân acel moment. În plus, am și plasa de susținere care este domeniul IT. Mă angajez acolo, la nevoie… Ca să trăiesc, mai fac pregătire la matematică cu elevi, asigur suport marketing pentru anumite afaceri, trainer în anumite proiecte, chiar săptămâna trecută am fost în Spania cu un astfel de proiect. Organizatorii aceștia din Spania sunt la un nivel extraordinar de înalt, gestionează peste 35 de proiecte… Încerc să învăț cât mai multe, pentru a putea folosi experiența aceasta în scrierea de proiecte. Însă, drumul e lung până la a ajunge să trăiești din așa ceva. Pentru mine, ca student, e ok, că mă implic și-i pot ajuta pe ceilalți”, adaugă Mădălin.

„În ligile studențești nu există colaborare…”

La Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a ajuns tot din dorința de a-și îmbunătăți cunoștințele, de a învăța cum se scrie un proiect de la cap la coadă, de a învăța elemente de drept în afaceri, „secrete” de managementul proiectelor… „Dacă aș putea implementa mai multe proiecte, să strâng bani pentru spații de cazare, unde să vină alții să pună în practică proiecte, să creștem chestia aceasta pe verticală, ar fi o mare realizare. Mă folosesc de experiența mea de elev olimpic, de student medaliat pe la multe concursuri de matematică și nu doar… Diferența e că îmi doresc să-i ajut pe alții să continue pe drumul acesta. De obicei, de la olimpiade veneam cu o medalie, încasam bursa aceea de 500 de lei și acolo se termina totul… Dar vrem acum să aplicăm în viața reală anumite chestii, să ne dezvoltăm…”, precizează tânărul ieșean.

Cum sunt tinerii pe care încearcă să-i mentoreze, să-i ghideze în viață prin intermediul acestor proiecte? „Culmea e că lucrez mai mult cu liceeni. La studenți nu am prea avut acces. Am avut o tentativă de a intra în Liga Studenților de la Informatică, dar m-au exclus la interviu. Când m-au întrebat ce vreau eu să fac în asociație am răspuns direct: Vreau să ajung președintele asociației! M-au respins din start… Apoi, am ajuns la FEAA, unde iarăși am avut o problemă cu Liga Studenților Economiști, că am candidat pentru un loc în Senatul UAIC, deși nu eram membru în Ligă. M-am bătut pentru asta și am câștigat nu o dată, ci de două ori. Prima dată au contestat, a doua oară iarăși am câștigat și nimeni nu a mai putut spune nimic. Din păcate, în aceste ligi studențești nu există colaborare… Liga Studenților nu are proiecte de acest tip, Erasmus pentru tineri, și am fi putut colabora, dar nu există interes și nu înțeleg de ce”, precizează Mădălin Florea.

Planuri…

Ca să poată aplica în lumea reală cunoștințele dobândite „în școli și prin viață”, Mădălin își va deschide, anul acesta, o firmă: „Mai mult pe partea de servicii de marketing, de management de proiect, activități cu tinerii…”

Apoi, dacă timpul îi va permite, va încerca să înoate în fiecare ocean al lumii, să facă înconjurul țării cu mașina, să viziteze măcar 50 de țări, să-și achiziționeze o mașină electrică Tesla, să pregătească minim 30 de elevi la matematică sau fizică pentru a trece cu bine Evaluarea Națională, examenul de bacalaureat sau admiterea la facultate, să alerge prin noroi la un challenge tip Asaltul Lupilor, să sară cu parașuta, să învețe să cânte la pian, să strângă și să doneze 100.000 de euro pentru o cauză în care crede, să participe în 15 proiecte de tip Erasmus+, să scrie pe cont propriu un proiect Erasmus+ și să aducă tineri din diferite țări la Iași…

Erasmus+ sprijină mobilitatea, în scopul învățării nonformale a tinerilor

Conform Comisiei Europene, Erasmus+ sprijină mobilitatea în scopul învățării nonformale a tinerilor sub formă de schimburi de tineri, cu obiectivul de a-i implica și a-i responsabiliza pe tineri ca să devină cetățeni activi, de a-i conecta la proiectul european, precum și de a-i ajuta să dobândească și să dezvolte competențe necesare pentru viață și pentru viitorul lor profesional. Mai exact, schimburile de tineri urmăresc să încurajeze dialogul intercultural și învățarea, precum și sentimentul de a fi european, să dezvolte competențele și atitudinile tinerilor, să consolideze valorile europene și să elimine prejudecățile și stereotipurile, să îi sensibilizeze cu privire la subiectele relevante din punct de vedere social și, astfel, să stimuleze implicarea în societate și participarea activă. Acțiunea este deschisă tuturor tinerilor, în special celor cu mai puține oportunități.

Schimburile de tineri sunt întâlniri între grupuri de tineri din cel puțin două țări diferite, care se reunesc pentru o perioadă scurtă de timp cu scopul de a pune în aplicare în comun un program de învățare nonformală (un mix de ateliere de lucru, exerciții, dezbateri, jocuri de rol, simulări, activități în aer liber etc.) cu privire la un subiect care îi interesează, căutând inspirație în obiectivele europene pentru tineret . Perioada de învățare cuprinde o perioadă de planificare înainte de depunerea cererii, etapa de pregătire înainte de schimb, precum și evaluarea și monitorizarea, după schimb.

Următoarele activități nu sunt eligibile pentru granturi în cadrul schimburilor de tineri: călătoriile pentru studii academice, activitățile de schimb care au ca scop obținerea de profit financiar, activitățile de schimb care pot fi considerate drept turism, festivalurile, călătoriile de vacanță, turneele artistice, reuniunile statutare, cursurile de formare oferite tinerilor de către adulți.

Pentru realizarea unui schimb de tineri în contextul învățării nonformale este necesar ca cel puțin o parte din rezultatele dorite ale învățării să fie planificate în avans, pentru a se asigura oportunitățile adecvate. Tinerii care participă la activitate (cu vârste cuprinse între 13 și 30 de ani, cu reședința în țările organizațiilor lor de trimitere și gazdă) trebuie să contribuie la identificarea nevoilor lor și la cunoștințele pe care doresc să le obțină sau să le dezvolte prin schimbul de tineri.

De asemenea, participanții trebuie să fie implicați cât mai mult posibil în elaborarea și dezvoltarea activității (elaborarea programului și a metodelor de lucru, definirea repartizării sarcinilor) și să se gândească cum să se pregătească pentru a valorifica la maximum experiența de învățare și de dezvoltare personală pe care urmează să o dobândească în timpul schimbului.