Facultatea de Geografie și Geologie

Contact

Director: Conf. univ. dr. Dan-Cristian LESENCIUC
E-mail: dlesenci@yahoo.com
Telefon: 0232 20 1489

Website: http://www.statiunigeografie.uaic.ro/rarau/index.html

Anunt public privind decizia etapei de încadrare

Prezentare

Istoric

Masivul Rarău constituie un areal montan reprezentativ pentru sectorul nordic al Carpaților Orientali având altitudinea maximă de 1651m. În prima jumătate a secolului al XX-lea studiile climatologice axate asupra Carpaților Orientali resimțeau lipsa datelor referitoare la elementele climatice din etajul altitudinal 1300 – 1700m. În consecință, la mijlocul secolului trecut, în anul 1953 s-a luat decizia înființării unei stații meteorologice amplasată la altitudinea de 1536m, în apropierea Cabanei Rarău și a Pietrelor Doamnei.

Stațiunea a fost denumită Stația Meteorologică Rarău, caracteristică pentru zona înaltă a masivului. Tot în arealul Masivului Rarău, dar la altitudinea de 660m, pe valea râului Moldova, în depresiunea Câmpulungului Moldovenesc, a funcționat o altă stație meteorologică care a furnizat date pentru o perioadă relativ mare de timp.

Începând din anul 1961, studiile climatologice au beneficiat de date înregistrate unitar având în vedere faptul că s-a generalizat calculul mediilor climatologice diurne pe patru termene de observaţii, efectuate în acelaşi mod şi după o metodologie unitară până în anul 2000. Acest sistem a funcționat si la stațiunea Rarău, astfel încât datele înregistrate aici au putut fi utilizate pentru elaborarea unor lucrări științifice cu caracter fizico-geografic sau geomorfologic (Rusu C. – Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, 2002; Lesenciuc C. D. – Masivul Giumalău. Studiu geomorfologic, 2006).

Până în toamna anului 1992 Staţia Meteorologică Rarău a funcţionat pe amplasamentul de lângă Hotelul Alpin Rarău, a cărui clădire a adăpostit şi biroul staţiei. Platforma de observaţii era adăpostită spre vest – nord-vest de Vârful Piatra Șoimului şi deschisă spre sud și nord dar obturată de pădurea de conifere care se afla în imediata vecinătate. Fiind vorba de o poziție inadecvată pentru înregistrările cu privire la direcția și viteza vântului s-a luat decizia schimbării amplasamentului stațiunii, fapt ce s-a realizat în anul 1992.

După schimbarea locaţiei, altitudinea la care se află stațiunea a crescut de la 1536 la 1572m iar platforma de observaţii meteorologice a devenit mult mai expusă circulației vestice, dar datorită prezenței în apropiere a unei înălțimi montane a rămas obturată circulația nord-estică.

Începând din septembrie 1992 şi până în iunie 1993, s-au efectuat în paralel măsurători pe ambele amplasamente, vechi şi nou, după care amplasamentul Staţiei Meteorologice Rarău s-a schimbat definitiv, rămânând acelaşi până în prezent.

În anul 1999, după reorganizarea reţelei naţionale de meteorologie, staţia trece sub coordonarea Centrului Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi – ANM Bucureşti.

Din septembrie 2000 stațiunea este preluată de la INSTITUTUL NAŢIONAL DE METEOROLOGIE ŞI HIDROLOGIE BUCUREŞTI, de către DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE din cadrul FACULTĂŢII DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE de la UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI.

În perioada 2000 – 2005 stațiunea a fost administrată de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în baza unui contract care prevedea menținerea observațiilor meteorologice și furnizarea datelor către INMH.

În anul 2001, în cele 10 camere disponibile, au fost amenajate 40 locuri de cazare utilizându-se paturi suprapuse. În perioada 2001-2007 staţiunea a funcţionat în condiţii modeste. Cu toate acestea, aproximativ 1500 de studenţi geografi din anii I şi II au efectuat aici un stagiu de practică cu o durată medie de şapte zile.

Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău – Jud. Suceava este parte componentă a Universităţii „Aleandru Ioan  Cuza” din  Iaşi, conform Hotărârii de Guvern nr. 480/26.05.2005, publicată în Monitorul Oficial, nr. 474 / 3.06.2005, partea I şi Protocolului încheiat între Administraţia Naţională „Apele Române” şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, înregistrat sub nr. 4630/24.06.2005 şi respectiv 9530/28.06.2005.

În perioada 2007-2009 staţiunea a fost reamenajată, îmbunătăţindu-se semnificativ condiţiile de cazare şi funcţionare. Din anul 2009, capacitatea staţiunii a crescut prin reabilitarea parterului care iniţial era utilizat ca depozit. În prezent parterul clădirii este constituit din 8 camere utilizate după cum urmează: 1 sală de curs (unde este amenajată şi biblioteca staţiunii), 1 cameră tehnică, 1 cameră unde este amenajat biroul staţiei meteorologice, 1 cameră tehnică pentru centrala termică, 1 cameră utilizată ca depozit de lemne, 1 bucătărie şi 2 camere de locuit pentru personalul staţiunii. Etajele I şi II sunt destinate cazării studenţilor, având un total de 32 paturi distribuite după cum urmeză: 6 camere cu trei paturi, 4 camere cu două paturi şi 1 cameră cu şase paturi. Etajul III este destinat cazării cadrelor didactice, cu un total de 5 paturi distribuite în două camere. Pe fiecare nivel al clădirii există căte o toaletă.

În perioada 2010 – 2011 stațiunea a fost dotată cu o instalație modernă de protecție împotriva descărcărilor electrice fiind montate cinci paratrăsnete, două pe acoperișul clădirii și trei paratrăsnete pe stâlpi metalici dispuși pe trei laturi ale clădirii principale.

În anul 2012 a fost instalată o ministație de epurare a apelor uzate care prelucrează întreaga cantitate de apă utilizată.

În anul 2014 a fost rezolvată problema apei potabile prin amenajarea unui rezervor cu o capacitate de 20000 litri care stochează apa necesară pentru buna funcționare a activității din stațiune.

În anul 2018, ca urmare a reorganizării structurilor de cercetare și practică studențescă, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău  trece de sub administrarea Departamentului de Geografie sub administrarea directă a Conducerii Universității. Această schimbare are rolul de a lărgii domeniul de activitate făcându-se trecerea spre cercetări transdisciplinare în cadrul cărora să poată activa cercetători din domenii științifice diverse. Totodată stațiunea rămâne o importantă bază de practică pentru studenți.

Staţiunea Rarău este deservită de un personal constituit din trei salariaţi cu contract de muncă permanent care au rolul de a asigura securitatea, întreţinerea şi de a efectua observaţiile meteorologice curente.

Toate fondurile necesare funcționării în bune condiții sunt asigurate de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Cadrul natural

Staţiunea este situată între Pietrele Doamnei şi vârful Rarău, într-un cadru natural de excepţie, având în apropiere numeroase alte obiective de interes ştiinţific cum ar fi: Peştera Liliecilor, Piatra Şoimului, Piatra Zimbrului, Pochii Rarăului etc. Diversitatea deosebită a substratului geologic se reflectă în relief (în special cel petrografic), bogăţia floristică şi faunistică este marcată de existenţa a numeroase specii rare şi endemice ocrotite în cadrul unor rezervaţii ştiinţifice (Codrul Secular Slătioara, Fâneţele montane de pe plaiul Todirescu) şi climatul boreal montan constituie un sistem geografic de referinţă ce poate fi valorificat în activităţile de cercetare ştiinţifică şi practică studenţească.

Caracterul general al climei din aria înaltă a Rarăului este dat de temperaturile modeste şi umiditatea ridicată, elemente ce au favorizat instalarea și menținerea etajului de vegetaţie forestier. Temperatura medie multianuală la staţia meteorologică Rarău este de 2,40 C, iar la staţia Vatra Dornei (825 m) este de 5,10 C, cu un gradient termic pe verticală de cca. 0,40 C la 100 m altitudine.

Regimul termic al lunii ianuarie înregistrează valori medii de –70 C la staţia Rarău. La nivelul acestei medii, diferenţieri însemnate se înregistrează între versanţii cu orientare nordică şi sudică, relevantă fiind situaţia menţionată în Rarău unde, între cele două expoziţii, la altitudinea de 1000 m se semnalează o diferenţă de cca. 20 C 0(C. Rusu, 2002).

Valorile termice medii ale lunii iulie sunt de 11,40 C pentru staţia Rarău, cu diferenţieri minime între versanţii cu expoziţie nordică şi sudică.

Temperatura minimă absolută la staţia Rarău a coborât până la –28,40 C în luna ianuarie, iar maxima absolută s-a înregistrat în luna iulie, fiind de 29,00 C, rezultând o amplitudine termică absolută de 57,40 C. La aceeaşi staţie, numărul mediu anual de zile de iarnă (T max. < 0,0º C) este de cca. 100.

Pentru altitudini de peste 1500 m sunt caracteristice medii termice negative pentru un număr de cinci luni din an (din noiembrie până în martie inclusiv) cărora li se adaugă media termică a lunii aprilie ce depăşeşte cu puţin 00C. Cele şase luni reci ale anului favorizează desfăşurarea unor procese geomorfologice specifice zonelor periglaciare (dezagregare accentuată a rocilor, solifluxiuni etc).

Cantitaţile de precipitaţii înregistrate în Masivul Rarău sunt o consecinţă a poziţiei geografice a acestuia în aria de influenţă a maselor de aer de origini diferite: continentale estice, a celor vestice, de origine oceanică şi celor baltice, din nord.

Precipitaţiile atmosferice înregistrează valori diferenţiate în funcţie de altitudine. Gradientul anual al precipitaţiilor scade de la 45 mm/100 m la contactul cu Depresiunea Dornelor la cca. 10 – 20 mm/100 m la altitudini de peste 1700 m. Astfel, la 700 – 850 m, pe văile râurilor ce delimitează zona montană în discuție se înregistrează valori medii multianuale de cca. 657 mm la staţia Vatra Dornei şi 663 mm la postul pluviometric Pojorîta. Urcând în altitudine, la staţia Rarău, la 1572 m altitudine, media multianuală este de cca. 909 mm.

Cantităţile medii lunare de precipitaţii de la staţia Rarău variază între 38,8 mm, în decembrie şi 147 mm, în iunie. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai, iunie, iulie iar cele mai reduse aparţin lunilor decembrie, ianuarie şi februarie.

Cantităţile maxime absolute în 24 ore sunt mai moderate la altitudini mai mari (staţia Rarău a înregistrat o valoare maximă de 111 mm produsă în luna iunie) şi mai pronunţate în zonele marginale ale masivului (staţia Vatra Dornei cu 260 mm în septembrie). Ploile torenţiale din lunile de vară au un rol deosebit în eroziunea versanţilor şi în amplificarea proceselor de albie, proporţional creşterii debitelor.

Perioada în care se pot produce precipitaţii sub formă de ninsoare este lungă, începând cu luna septembrie şi terminând cu luna mai şi uneori chiar iunie. La altitudini de peste 1500 m sunt posibile ninsori şi în lunile iulie şi august.

Din punct de vedere turistic, de mare importanţă este durata stratului de zăpadă care, la Vatra Dornei este de cca. 115 zile, crescând odată cu altitudinea (Rarău – 163 zile).

Învelișul vegetal este reprezentat de etajul forestier cu subetajul molidului (Piceea abies) ce ocupă suprafeţele situate între văile Bistriţei şi Moldovei, de la periferia masivului şi până la cca. 1651 m. Secundar, în componenţa acestui etaj mai intră şi specii de brad alb (Abies alba); fag (Fagus silvatica), care apare doar izolat; paltin de munte (Acer pseudoplatanus); scoruşul de munte (Sorbus aucuparia); salcie căprească (Salix caprea). Pe versanţii abrupţi acoperiţi de grohotişuri, în componenţa pădurii de molid intră şi specii de pin roşu (Pinus silvestris) şi mesteacăn (Betula verrucosa). Limita superioară a pădurii este determinată de intervenția antropică și se prezintă neuniform, cu variaţii între 1400 şi 1651m.

La partea superioară a pădurii, din perimetrul Pietrele Doamnei, apar specii specifice subetajului de vegetaţie subalpină, reprezentat în principal de jneapăn (Pinus mugo) şi ienupăr (Juniperus sibirica), acestora adăugându-li-se subarbuşti, ca Vaccinium uliginosum, afin (Vaccinium mirtillus) şi merişor (Vaccinium vitis-idaea).

Activităţile desfășurate

În cei aproape 20 de  ani de funcţionare, la Staţiunea Rarău au efectuat practica de specialitate studenţii anilor I şi II de la Departamentul de Geografie, accentul punându-se pe observaţiile meteorologice, geologice, geomorfologice, biogeografice, de protecție a mediului, de geografie umană, turism montan etc.

Din anul 2009 studenţii masterului de Turism şi Dezvoltare Regională efectuează aplicaţii practice la această staţiune cu scopul practicării unor forme de turism alternativ (rafting, tiroliană, escaladă, turism ecvestru, ski, speoturism etc).

În Stațiunea Rarău au fost organizate aplicații practice de vară destinate elevilor olimpici participanți la Olimpiada Națională de Geografie, dar și Scoli de Vară destinate studenților geografi din toate centrele universitare din România.

Școala de Vară GEOSTUD RARĂU, desfășurată în Stațiunea Rarău, a fost sediul unei reușite manifestări științifice studențești. Au participat studenții geografi din patru centre universitare ale României: Iași, București, Cluj și Suceava. Activitățile au fost coordonanate de Conf. univ. dr. Dan Lesenciuc și Lect. univ. dr. Daniel Tudora, cadre didactice de la Departamentul de Geografie al Facultății de Geografie și Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Temele abordate în cadrul cursurilor și dezbaterilor susținute au vizat o serie de aspecte ale sistemului geografic, cu insistență asupra caracteristicilor interacțiunilor dintre societatea umană și geosistem. Noțiunile teoretice au fost îmbinate cu observațiile practice de teren la care s-au asociat o serie de activități specifice turismului alternativ. Studenții au experimentat turismul extrem, respectiv tiroliana.

În ultimii ani, ca urmare a unui acord de colaborare dintre Facultatea de Geografie și Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Facultatea de Științe ale Naturii din cadrul Universității Academiei de Științe a Moldovei, 90 de studenții din Republica Moldova au efectuat un stagiu de practică cu o durată de 7 zile, beneficiind și de îndrumarea cadrelor didactice de la Departamentul de Geografie.

Pe parcursul anilor 2017 și  2018, ca urmare a unui acord de colaborare, 40 de studenți de la Colegiul de Ecologie din Chișinău au efectuat practica de specialitate în cadrul Stațiunii Rarău;

În cadrul Stațiunii Rarău au mai efectuat practică de specialitate studenți ai Facultății de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare”din Suceava și studenți ai Facultății de Biologie de la Universitatea „Babeş-Bolyai”din Cluj Napoca etc.

Staţiunea Rarău a fost utilizată în decursul timpului pentru cercetări în vederea elaborării unor articole științifice, lucrări de doctorat, disertație și licență, la care s-au adăugat studiile efectuate în cadrul unor granturi de cercetare.

Articole științifice, cărți și teze de doctorat în care au fost utilizate baza de date și infrastructura de la Stațiunea Rarău:

  • CHIRIŢĂ V. (2000), Depresiunea Dornelor. Studiu fizico-geografic, Teză de doctorat, Iaşi. LESENCIUC Cristian-Dan (2006) Masivul Giumalău. Studiu geomorfologic. Edit. Tehnopress, Iaşi, 268 pagini, 162 figuri, 7 hărţi, (teza de doctorat).ISBN 978-973-702-384-1
  • LESENCIUC, C., BOENGIU, S., HUȚUPAȘU, M. (2013) The Characteristics of the Ski Domains from the Romanian Carpathians. , Rev. Forum, nr. 12 (1), Craiova, pp. 89-99
  • LESENCIUC Dan (2009) Importanţa asimetriei bazinelor hidrografice mici pentru producerea viiturilor majore din Masivul Rarău, Rev. Forum, nr. 8, Craiova, pp. 44-49
  • LESENCIUC Dan (2009) Utilizarea metodei geomorfometrice pentru aprecierea stadiului de evoluţie al reţelei hidrografice din Masivul Giumalău, Rev. geomorf., Bucureşti nr. 11 pp. 73-78
  • LESENCIUC Dan, GANIA Silviu (2012) Modern methods of mapping landslides. Case study – The Iezer-Feredeu landslide, Lucr. Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iasi, Nr. 33, pp. 29 – 37, rez. 1. engl.
  • LESENCIUC Dan, PINTILIE A. M., NICU I. C., CONDORACHI D. (2010) – Caracteristici geomorfologice ale lacului Iezer din Obcina Feredeului, în volum conferinţă, Resursele de apa din Romania. Vulnerabilitate la presiunile antropice,1, pp. 299-305, ISBN 978-606-8042-66-4
  • LESENCIUC Dan-Cristian (2006) The Landforms of the Giumalău Mountain, An. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, s. II c Geogr., t. LII, pp. 158-161, rez. l. rom.
  • LESENCIUC Dan (2005) Factori morfogenetici biotici, procesele de morfogeneză și relieful specific acestora. Studiu de caz – Masivul Giumalău din Carpații Orientali. Lucr. Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iasi, Nr. 25, pp. 37 – 47, rez. 1. engl.
  • LESENCIUC Dan (2004) Procesele geomorfologice actuale din Masivul Giumalău, Lucr. Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iaşi, nr. 23-24 (2002-2003), pp. 21-34, 5 fig., rez. l.engl.
  • LESENCIUC Dan (2004) Observații geomorfologice asupra “pragurilor” din albiile minore ale pâraielor din Masivul Giumalău, Iaşi, nr. 23-24 (2002-2003), pp. 21-34, 5 fig., rez. l.engl.
  • LESENCIUC Dan (2004) The erosion plathforms in the Giumalău Mountain, An. Şt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, s. Geogr., t. XLIX-L, (2003-2004), pp. 33-43, 13 fig., rez. l. rom., ISSN 1223-5334
  • LESENCIUC Dan, LESENCIUC Mihaela (2004) Observaţii geomorfologice asupra albiilor minore din Masivul Giumalău / Geomorphological observations on the river beds within the Giumalau Massive Rev. Forum, nr. 3, Craiova, pp 51-56
  • LESENCIUC Dan (2003) Structural landforms of the Giumalău Massif, An. Şt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, s. Geogr. t. XLVIII, pp. 7-16, 9 fig., rez. l. rom., ISSN 1223-5334
  • LESENCIUC Dan (2002) Morfolitologia Masivului Giumalău, Lucr. Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, nr. 21-22 (2000-2001), Iaşi, pp. 55-71, 6 fig. 10 tab., rez. l. fr.
  • LESENCIUC Dan (2000) – Modelarea matematică a profilelor longitudinale ale râurilor din Masivul Giumalău. cerc. de geografie, Tom. XLVII-XLVIII, Edit. Academiei Române, București, pp. 199-207, rez. 1. Engl.
  • ROMANESCU Gheorghe, LUPAŞCU Angela, STOLERIU Cristian, RĂDUIANU D., LESENCIUC Dan, VASILINIUC Ionuţ, ROMANESCU Gabriela. (2009) Inventarierea şi tipologia zonelor umede şi apelor adânci din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, Edit. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 354 p.ISBN 978-9737-0350-5-9
  • ROMANESCU Gheorghe, LUPAŞCU Angela, STOLERIU Cristian, RĂDUIANU D., LESENCIUC Dan, VASILINIUC Ionuţ, ROMANESCU Gabriela. (2010) Inventarierea şi tipologia zonelor umede şi apelor adânci din Carpaţii Orientali, Edit. Terra Nostra, Iaşi, 455 p. ISBN 978-973-1888-55-2
  • RUSU C, APOSTOL L. (1991), Le regime du vent et L’ evolution du potenţial utilizable de l’energie eolienne dans la Massif Rarău, An. Şt. „Al. I. Cuza” Iaşi, tom XXXVII, s. IIc, Geogr., Iaşi.
  • RUSU C, APOSTOL L. (1992), Consideration on the Meteorological Phenomena and Processes in the Rarau Massif, An. Şt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, tom XXXVIII – XXXIX, s. IIc, Geogr., Iaşi.
  • RUSU C. (1998), Masivul Rarău – Aspecte de geografie fizică, Ed. „Al. I. Cuza”, Iaşi
  • RUSU C. (2002), Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, Ed. Academiei, Bucureşti
  • L Sfica, L Apostol, V Istrate, D LESENCIUC, MF Necula (2015) INSTABILITY INDICES AS PREDICTORS OF ATMOSPHERIC LIGHTNING-MOLDOVA REGION STUDY CASE, nr. 1, issue 15, pp. 387-394, Journal15th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2015, ISBN 978-619-7105-36-0 / ISSN 1314-2704
  • Juravle DT., Secu CV., Breabăn IG., Lesenciuc DC, Kasper HU, Bobric ED., 2016, Pedo-geochemical differences between young soils: regosols and spolic technosols in northern part of Eastern Carpathians (Romania), Journal of Environmental Protection and Ecology, 17, 2, p. 566-575, ISSN 1311-5065, impact factor 0,734 in 2015. http://www.jepe-journal.info/journal-content/vol-17-no-2; https://docs.google.com/a/jepe-journal.info/viewer?a=v&pid=sites&srcid=amVwZS1qb3VybmFsLmluZm98amVwZS1qb3VybmFsfGd4OjEyZjk5 ZWM1YmVhZGUzMjY
  • Lesenciuc CD., Juravle DT., Secu CV., Nicu IC., Breabăn IG. 2017 USING OLD LANDSLIDE-DAMMED LAKES TO ASSESS SEDIMENT DELIVERY RATES IN SMALL CATCHMENTS – CASE STUDY: IEZER LAKE FROM THE ROMANIAN CARPATHIANS, Carpathian Journal of Earth and Environmental Science, Volume 12, No 2 p. 499–512, ISSN Printed: 1842 – 4090, ISSN Online: 1844 – 489X, impact factor 0.730 în 2015,  http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?topicId=700

Lucrări prezentate la manifestări ştiinţifice în străinătate

  • Lesenciuc Dan (2009) Geomorphological peculiarities that favor flash flooding in small catchment areas in SE Carpathians 7th International Conference on Geomorphology (ANZIAG), Melbourne, Australia
  • Lesenciuc Dan (2010) Natural dammed lakes cloggig rate estimates in the Romaniaʼs Carpathians using topography modeling, International Geographical Union, The Israeli national Committee for Geography, Regional Conference, Tel Aviv, Israel
  • Lesenciuc Dan, Boengiu Sandu, Huțupașu Manuela (2010) The characteristics of the ski domains from the Romanian Carpathians Forum Carpaticum, Integrating Nature and Society Towards Sustainability, Krakow, Poland
  • Lesenciuc Dan, Nicu Cristi (2012) The GPR Utilization (ground penetrating radar) for the estimation of the clogging rate of lake Iezer from Obcinele Bucovinei (the Romanian Carpathians), Forum Carpaticum, From Data to Knowledge, from Knowledge to Action, Stara Lesna, Slovakia
  • Lesenciuc Cristian – Dan, Juravle Doru, Condorachi Daniel, Gania Silviu (2012) Structural and lithological peculiarities which trigger large landslides in Romania’s northern Carpathians. Case study – Lake Iezer landslide from Bucovina Mountains, 16 TH Joint Geomorphological Meeting, Morphoevolution of tectonically active belts, Roma, Italy
  • Lesenciuc Cristian – Dan (2013) The GPR (ground penetrating radar) use to estimate the annual rate of sediment delivery in small catchments from Obcinele Bucovinei (the Romanian Carpathians), 8th IAG International Conference on Geomorphology – Paris, France
  • L Sfica, L Apostol, V Istrate, D Lesenciuc, MF Necula (2015) INSTABILITY INDICES AS PREDICTORS OF ATMOSPHERIC LIGHTNING-MOLDOVA REGION STUDY CASE, 15th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2015, Albena, Bulgaria

Lucrări prezentate la manifestări ştiinţifice în ţară

  • Cristian Secu, Dan Lesenciuc (2019 -: Spatial-temporal dynamics of the use of sandy lands in Oltenia (Romania) based on Landsat images, Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XXXIX, octombrie 2019, Univ. Al. I. Cuza, Iasi
  • Lesenciuc Dan (2019) – Utilizarea diagramelor GPR în cercetarea reliefului CONFERINȚA NAȚIONALĂ ANUALĂ A SOCIETĂȚII DE GEOGRAFIE cu tema:”Geografie, teritorii, rețele și dezvoltare durabilă. Educație prin geografie” Satu Mare, 30 mai – 02 iunie 2019
  • Cristian Dan Lesenciuc, Cristi Nicu (2018) – Utilizarea diagramelor GPR în cercetarea paleoreliefului. Studiu de caz – Lacul Iezer din Obcina Feredeului. Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XXXVIII, octombrie 2018, Univ. Al. I. Cuza, Iasi
  • Lesenciuc Dan (2018) – Repartiția spațială a stresului termic la nivelul abrupturilor de dezagregare din Masivul Rarău. Conferința națională anuală de Geografie cu Tema “Geografia – disciplină necesară într-o lume tot mai complexă” 31 mai – 3 iunie 2018, Alba Iulia
  • Cristian Dan Lesenciuc, Cristian Vasilică Secu (2017) – Influența reliefului asupra vegetației din aria înaltă a Masivului Rarău Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XXXVII, octombrie 2017, Univ. Al. I. Cuza, Iasi
  • Cristian Vasilică Secu, Iuliana Gabriela Breabăn, Dan Cristian Lesenciuc, Doru Toader Juravle (2016) – Pedogeneza solurilor tinere pe materiale parentale naturale si spolice Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XXXVI, octombrie 2016, Univ. Al. I. Cuza, Iasi
  • Lesenciuc Dan, Secu Cristian, Juravle Doru-Toader, Enea Andrei (2015) – Posibilități de utilizare a dronelor pentru cercetarea reliefului aferent haldelor de steril, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2014) – Diferențieri spațiale ale stresului termic aferent abrupturilor de dezagregare din Masivul Rarău Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Gania Silviu (2012) – Favorabilitatea reliefului periglaciar pentru menținerea jneapănului (Pinus mugo) în Masivul Rarău, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Nicu Cristi (2011) Utilizarea GPR pentru modelarea reliefului. Studiu de caz Lacul Iezer din Obcina Feredeului, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Gania Silviu (2011) Metode moderne de cercetare a alunecărilor de teren. Studiu de caz – alunecarea de la Iezerul Feredeului, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Nicu Cristi (2011) Estimarea ratei de colmatare a Lacului Iezer din Obcina Feredeului utilizându-se modelarea reliefului Simpozionul Național de Geomorfologie, Craiova
  • Lesenciuc Dan (2010) The dynamics of the minor river-bed of Moldova during the last century, upstream Câmpulung Moldovenesc, 14TH JOINT GEOMORPHOLOGICAL MEETING (JGM) Italy – Romania – Belgium – France – Greece entitled Contemporary Directions In The Study Of The Relief, to be held in Romania, Sinaia
  • Lesenciuc Dan, Mihu Alin, Nicu Cristi (2010) – Productia de aluviuni a bazinelor hidrografice mici din Obcinele Flisului, Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Mihu Alin, Nicu Cristi, Condorachi Daniel (2010) Caracteristici geomorfologice ale lacului Iezer din Obcina Feredeului, Resursele de apă. Vulnerabilitate la presiunea activităților antropice cu referire si la ecosistemele lacustre, Tîrgoviște, iunie 2010
  • Lesenciuc Dan, Mânzu Ciprian, Nicu Cristi, Mihu Alin (2009) Observaţii geografice preliminare asupra lacului Iezer din Obcina Feredeului Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Mânzu Ciprian, Nicu Ionuţ Cristi, Mihu Alin (2009) Contribuţia reliefului periglaciar la formarea unei cuvete lacustre în Masivul Giumalău, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2008) Importanța particularităților geomorfologice ale bazinelor hidrografice mici pentru producerea viiturilor. Studiu de caz bazinele hidrografice Valea Seacă, Izvorul Alb și Valea Caselor din Masivul Rarău – Carpații Orientali, Simpozionul Internaţional ,,Mediul actual şi dezvoltarea durabilă”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2007) Dinamica talvegului văii Moldovei amonte de Câmpulung Moldovenesc, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2006) Evoluţia reţelei de drenaj din masivul Giumalău sub influenţa nivelurilor de bază date de râurile Moldova şi Bistriţa Simpozionul naţional de Geomorfologie, Oradea
  • Lesenciuc Dan (2006) Evoluţia reliefului din masivul Giumalău, Sesiunea ştiinţifică organizată de Universitatea din Craiova
  • Lesenciuc Dan (2006) Defileul Bistriţei de la Zugreni-aspecte geomorfologice Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași

Contracte de cercetare

  • contract ANSTI (2000) – Factori de risc natural si antropic de pe valea Moldovei. Faza 2000: – zona carpatică Director Prof. univ dr Irina Ungureanu
  • contract ANSTI (2001) – Factori de risc natural si antropic de pe valea Moldovei. Faza 2001: – zona extracarpatică Director Prof. univ dr Irina Ungureanu
  • contract ANSTI (2002) – Potențialul de risc natural si antropic de pe valea Moldovei. Faza 2002: sinteza Director Prof. univ dr Irina Ungureanu
  • contract PN II (2007-2010) – Starea actuală și evoluția zonelor umede din Carpații Orientali în contextul schimbărilor climatice globale Director Prof. univ. dr Gheorghe Romanescu

Lucrări de licență

  • Râșcanu Ana-Maria – Turismul în Obcina Mestecănișului
  • Durnac Nicolae (2006) – Observații geomorfologice în bazinul hidrografic al râului Sadova – Obcinele Bucovinei
  • Vicol Otilia (2008) – Turismul pe Valea Moldoviței
  • Tăbăcelea Ioana ( 2009) – Potențialul turistic natural al văii Bistriței Aurii
  • Șalaru Anca (2009) – Potențialul turistic natural al reliefului și climei din Masivul Rarău
  • Muraru Iulia (2010) – Particularități climatice cu rol în declanșarea alunecărilor de teren din bazinul hidrografic superior al Sucevei în vara anului 2008
  • Badea Iulia (2011) – Posibilități de practicare a turismului ecvestru în Obcinele Bucovinei
  • Galben Andreea Alina ( 2011) – Fondul cinegetic și piscicol din județul Suceava-Potențial și valorificare
  • Ghițu Ionela (2012) – Valorificarea potențialului turistic al Rezervației Pietrele Doamnei din Masivul Rarău
  • Leancă Simona (2013) – Favorabilitatea cadrului natural pentru locuire în bazinul hidrografic Suha Bucovineană
  • Mironiuc Veronica (2015) – Clima Masivului Rarău

Lucrări de disertație

  • Ludu Anelia-Mihaela (2010) – Posibilități de dezvoltare durabilă a turismului ecvestru în Masivul Giumalău
  • Busuioc Alexandru (2012) – Rolul turismului în dezvoltarea localității Sadova, județul Suceava
  • Florea Eugen (2012) – Forme de manifestare a turismului extrem în România
  • Creciunaș Mihaela Florentina ( 2013) Forme de manifestare a turismului pe valea superioară a Moldovei
  • Badea Iulia (2013) – Forme de manifestare a riscului natural la contactul dintre Obcinele Bucovinei și Podișul Sucevei
  • Zbranca Anamaria (2014) – Analiza comparativă a potențialului turistic aferent zonelor Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei. Importanța turismului și strategii de dezvoltare
  • Păuleț Cătălin (2015) – Tipologia și stadiul actual al pârtiilor de schi din România
  • Acatrinei Mihaela (2015) – Gestionarea durabilă a fondului forestier din perspectiva dezvoltării turismului de vânătoare din județul Suceava

 Alte informații

Numărul anual de vizitatori variază între 300 şi 400 persoane, majoritatea fiind studenţi urmaţi de cadre didactice şi cercetători de la universităţi din ţară şi străinătate.

Între proiectele de viitor se remarcă dotarea Stațiunii Rarău cu aparatură modernă de monitorizare a parametrilor meteo-climatici, monitorizarea calității aerului, înfiinţarea unui colectiv de cercetare axat pe problematici de analiză şi conservare a peisajului montan, impactul activităţilor antropice desfăşurate în domeniile schiabile, monitorizare meteo-climatică a nordului Carpaţilor Orientali etc.

Directorul Staţiunii Rarău este Conf. univ. dr. Dan Lesenciuc de la Departamentul de Geografie al Facultății de Geografie și Geologie.

Galerie Foto