Facultatea de Geografie și Geologie

Contact

Director: Conf. univ. dr. Dan-Cristian LESENCIUC
E-mail: cristian.lesenciuc@uaic.ro; dlesenci@yahoo.com
Telefon: 0232 20 1489

Prezentare

Istoric

Masivul Rarău constituie un areal montan reprezentativ pentru sectorul nordic al Carpaților Orientali având altitudinea maximă de 1651m. În prima jumătate a secolului al XX-lea studiile climatologice axate asupra Carpaților Orientali resimțeau lipsa datelor referitoare la elementele climatice din etajul altitudinal 1300 – 1700m. În consecință, la mijlocul secolului trecut, în anul 1953 s-a luat decizia înființării unei stații meteorologice amplasată la altitudinea de 1536m, în apropierea Cabanei Rarău și a Pietrelor Doamnei.

Stațiunea a fost denumită Stația Meteorologică Rarău, caracteristică pentru zona înaltă a masivului. Tot în arealul Masivului Rarău, dar la altitudinea de 660m, pe valea râului Moldova, în depresiunea Câmpulungului Moldovenesc, a funcționat o altă stație meteorologică care a furnizat date pentru o perioadă relativ mare de timp.

Începând din anul 1961, studiile climatologice au beneficiat de date înregistrate unitar având în vedere faptul că s-a generalizat calculul mediilor climatologice diurne pe patru termene de observaţii, efectuate în acelaşi mod şi după o metodologie unitară până în anul 2000. Acest sistem a funcționat și la stațiunea Rarău, astfel încât datele înregistrate aici au putut fi utilizate pentru elaborarea unor lucrări științifice cu caracter fizico-geografic sau geomorfologic (Rusu C. – Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, 2002; Lesenciuc C. D. – Masivul Giumalău. Studiu geomorfologic, 2006).

Până în toamna anului 1992, Staţia Meteorologică Rarău a funcţionat pe amplasamentul de lângă Hotelul Alpin Rarău, a cărui clădire a adăpostit şi biroul staţiei. Platforma de observaţii era adăpostită spre vest – nord-vest de Vârful Piatra Șoimului şi deschisă spre sud și nord, dar obturată de pădurea de conifere care se afla în imediata vecinătate. Fiind vorba de o poziție inadecvată pentru înregistrările cu privire la direcția și viteza vântului, s-a luat decizia schimbării amplasamentului stațiunii, fapt ce s-a realizat în anul 1992.

După schimbarea locaţiei, altitudinea la care se află stațiunea a crescut de la 1536 la 1572m iar platforma de observaţii meteorologice a devenit mult mai expusă circulației vestice, dar datorită prezenței în apropiere a unei înălțimi montane a rămas obturată circulația nord-estică.

Începând din septembrie 1992 şi până în iunie 1993, s-au efectuat în paralel măsurători pe ambele amplasamente, vechi şi nou, după care amplasamentul Staţiei Meteorologice Rarău s-a schimbat definitiv, rămânând acelaşi până în prezent.

În anul 1999, după reorganizarea reţelei naţionale de meteorologie, staţia trece sub coordonarea Centrului Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi – ANM Bucureşti.

Din septembrie 2000, stațiunea este preluată de la Institutul Naţional de Meteorologie și Hidrologie Bucureşti, de către Departamentul de Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie și Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

În perioada 2000 – 2005, stațiunea a fost administrată de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în baza unui contract care prevedea menținerea observațiilor meteorologice și furnizarea datelor către INMH.

În anul 2001, în cele 10 camere disponibile, au fost amenajate 40 locuri de cazare utilizându-se paturi suprapuse. În perioada 2001-2007 staţiunea a funcţionat în condiţii modeste. Cu toate acestea, aproximativ 1500 de studenţi geografi din anii I şi II au efectuat aici un stagiu de practică cu o durată medie de şapte zile.

Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău – Jud. Suceava este parte componentă a Universităţii „Alexandru Ioan  Cuza” din  Iaşi, conform Hotărârii de Guvern nr. 480/26.05.2005, publicată în Monitorul Oficial, nr. 474 / 3.06.2005, partea I şi Protocolului încheiat între Administraţia Naţională „Apele Române” şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, înregistrat sub nr. 4630/24.06.2005 şi respectiv 9530/28.06.2005.

În perioada 2007-2009, staţiunea a fost reamenajată, îmbunătăţindu-se semnificativ condiţiile de cazare şi funcţionare. Din anul 2009, capacitatea staţiunii a crescut prin reabilitarea parterului care iniţial era utilizat ca depozit. În prezent parterul clădirii este constituit din 8 camere, utilizate după cum urmează: 1 sală de curs (unde este amenajată şi biblioteca staţiunii), 1 cameră tehnică, 1 cameră unde este amenajat biroul staţiei meteorologice, 1 cameră tehnică pentru centrala termică, 1 cameră utilizată ca depozit de lemne, 1 bucătărie şi 2 camere de locuit pentru personalul staţiunii. Etajele I şi II sunt destinate cazării studenţilor, având un total de 32 paturi distribuite după cum urmează: 6 camere cu trei paturi, 4 camere cu două paturi şi 1 cameră cu şase paturi. Etajul III este destinat cazării cadrelor didactice, cu un total de 5 paturi distribuite în două camere. Pe fiecare nivel al clădirii există câte o toaletă.

În perioada 2010 – 2011, stațiunea a fost dotată cu o instalație modernă de protecție împotriva descărcărilor electrice fiind montate cinci paratrăsnete, două pe acoperișul clădirii și trei paratrăsnete pe stâlpi metalici dispuși pe trei laturi ale clădirii principale.

În anul 2012 a fost instalată o ministație de epurare a apelor uzate care prelucrează întreaga cantitate de apă utilizată.

În anul 2014, a fost rezolvată problema apei potabile prin amenajarea unui rezervor cu o capacitate de 20000 litri care stochează apa necesară pentru buna funcționare a activității din stațiune.

În anul 2018, ca urmare a reorganizării structurilor de cercetare și practică studențescă, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău  trece de sub administrarea Departamentului de Geografie sub administrarea directă a Conducerii Universității. Această schimbare are rolul de a lărgi domeniul de activitate făcându-se trecerea spre cercetări transdisciplinare în cadrul cărora să poată activa cercetători din domenii științifice diverse. Totodată, stațiunea rămâne o importantă bază de practică pentru studenți.

În perioada 2020 – 2024 în cadrul stațiunii Rarău a fost derulat proiectul RECENT-AIR.

Preocupările constante privind creşterea calităţii educaţiei şi cercetării în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) se reflectă şi prin proiectele cu finanţare câştigate de-a lungul timpului. Un astfel de proiect este „Centru de cercetare cu tehnici integrate pentru investigarea aerosolilor atmosferici în România (RECENT-AIR)”, în valoare de 89.490.216,60 de lei, care este implementat de UAIC, cu scopul dezvoltării şi modernizării infrastructurii de cercetare, inclusiv din cadrul staţiunilor de cercetare ale Universităţii.

Proiectul RECENT-AIR a contribuit semnificativ la creşterea capacităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii existente, orientate către monitorizarea şi analiza factorilor de mediu, precum şi prevenirea şi gestionarea durabilă a riscurilor de mediu. Proiectul a urmarit dezvoltarea unei infrastructuri noi de cercetare la UAIC, aliniată standardelor internaţionale.

În cadrul acestui proiect, la Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău, Suceava, a fost amenajat un Laborator interdisciplinar de cercetare a mediului montan (The Interdisciplinary Mountain Research Laboratory).

În cadrul acestui laborator funcționează instalaţii de spectroscopie şi analiză a atmosferei prin tehnologii LIDAR, pentru monitorizarea continuă a parametrilor de calitate a atmosferei specifice mediului montan.

Având în vedere faptul că este o staţiune de cercetare situată în aria montană a României, rolul acestor cercetări este extrem de important în condiţiile în care parametrii de calitate a mediului (aer, apă, vegetaţie, sol etc.) sunt monitorizaţi cu aparatură modernă, iar cercetările asupra acestora sunt făcute de echipe mixte, interdisciplinare (fizicieni, chimişti, geografi, biologi, geologi etc.).

Pe lângă aparatura de ultimă generație, care mai include o staţie meteorologică automată cu transmisie de date GSM, senzori portabili pentru măsurarea în regim de reţea network a temperaturii şi a umidităţii solului, sistem portabil XRF pentru diagnoză sol, GPS de teren, oxigenometru portabil, pH-metru, unitate producere apă ultrapură, baie ultrasonare, etuvă și cuptor de calcinare, laboratorul mai deține și aparatură automată de înregistrare a temperaturii și umezelii aerului dispusă în 7 locații diferite din arealul Masivului Rarău.

Direcții principale ale activităților de cercetare științifică

Staţiunea este utilizată ca bază de cercetare pentru elaborarea unor teze de doctorat, cercetări fizico-geografice şi de geografie umană.

Activităţile de cercetare desfăşurate până în prezent au pus accent pe observaţiile meteorologice, geologice, geomorfologice, biogeografice, de protecţie a mediului, de geografie umană şi turism montan. Printre direcțiile de cercetare vizate, pentru viitor, menționăm:

  1. Evaluarea calității aerului din zona montană a României;
  2. Calitatea mediului montan;
  3. Cercetări geomorfologice asupra stresului termic care acționează la nivelul abrupturilor de dezagregare;
  4. Impactul activităților turistice asupra sistemelor naturale din zona montană;
  5. Cercetarea poluării solului în zonele de exploatare a resurselor minerale;
  6. Modificări antropice induse de infrastructura de cazare turistică asupra calității apelor de suprafață din zonele montane;
  7. Cercetări asupra dinamicii peisajului montan;
  8. Influența schimbărilor climatice asupra vegetației din arealul montan al Carpaților Orientali;
  9. Dinamica activităților economice și dezvoltarea durabilă a așezărilor umane din zonele montane;
  10. Reconversia economică a așezărilor din zona montană cu tradiție în minerit.

Staţiunea Rarău este deservită de un personal constituit din trei salariaţi cu contract de muncă permanent care au rolul de a asigura securitatea, întreţinerea şi de a efectua observaţiile meteorologice curente.

Toate fondurile necesare funcționării în bune condiții sunt asigurate de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Cadrul natural

Staţiunea este situată între Pietrele Doamnei şi vârful Rarău, într-un cadru natural de excepţie, având în apropiere numeroase alte obiective de interes ştiinţific cum ar fi: Peştera Liliecilor, Piatra Şoimului, Piatra Zimbrului, Pochii Rarăului etc. Diversitatea deosebită a substratului geologic se reflectă în relief (în special cel petrografic), bogăţia floristică şi faunistică este marcată de existenţa a numeroase specii rare şi endemice ocrotite în cadrul unor rezervaţii ştiinţifice (Codrul Secular Slătioara, Fâneţele montane de pe plaiul Todirescu) şi climatul boreal montan constituie un sistem geografic de referinţă ce poate fi valorificat în activităţile de cercetare ştiinţifică şi practică studenţească.

Caracterul general al climei din aria înaltă a Rarăului este dat de temperaturile modeste şi umiditatea ridicată, elemente ce au favorizat instalarea și menținerea etajului de vegetaţie forestier. Temperatura medie multianuală la staţia meteorologică Rarău este de 2,40 C, iar la staţia Vatra Dornei (825 m) este de 5,10 C, cu un gradient termic pe verticală de cca. 0,40 C la 100 m altitudine.

Regimul termic al lunii ianuarie înregistrează valori medii de –70 C la staţia Rarău. La nivelul acestei medii, diferenţieri însemnate se înregistrează între versanţii cu orientare nordică şi sudică, relevantă fiind situaţia menţionată în Rarău unde, între cele două expoziţii, la altitudinea de 1000 m se semnalează o diferenţă de cca. 20 C 0(C. Rusu, 2002).

Valorile termice medii ale lunii iulie sunt de 11,40 C pentru staţia Rarău, cu diferenţieri minime între versanţii cu expoziţie nordică şi sudică.

Temperatura minimă absolută la staţia Rarău a coborât până la –28,40 C în luna ianuarie, iar maxima absolută s-a înregistrat în luna iulie, fiind de 29,00 C, rezultând o amplitudine termică absolută de 57,40 C. La aceeaşi staţie, numărul mediu anual de zile de iarnă (T max. < 0,0º C) este de cca. 100.

Pentru altitudini de peste 1500 m sunt caracteristice medii termice negative pentru un număr de cinci luni din an (din noiembrie până în martie inclusiv) cărora li se adaugă media termică a lunii aprilie ce depăşeşte cu puţin 00C. Cele şase luni reci ale anului favorizează desfăşurarea unor procese geomorfologice specifice zonelor periglaciare (dezagregare accentuată a rocilor, solifluxiuni etc).

Cantitaţile de precipitaţii înregistrate în Masivul Rarău sunt o consecinţă a poziţiei geografice a acestuia în aria de influenţă a maselor de aer de origini diferite: continentale estice, a celor vestice, de origine oceanică şi celor baltice, din nord.

Precipitaţiile atmosferice înregistrează valori diferenţiate în funcţie de altitudine. Gradientul anual al precipitaţiilor scade de la 45 mm/100 m la contactul cu Depresiunea Dornelor la cca. 10 – 20 mm/100 m la altitudini de peste 1700 m. Astfel, la 700 – 850 m, pe văile râurilor ce delimitează zona montană în discuție se înregistrează valori medii multianuale de cca. 657 mm la staţia Vatra Dornei şi 663 mm la postul pluviometric Pojorîta. Urcând în altitudine, la staţia Rarău, la 1572 m altitudine, media multianuală este de cca. 909 mm.

Cantităţile medii lunare de precipitaţii de la staţia Rarău variază între 38,8 mm, în decembrie şi 147 mm, în iunie. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai, iunie, iulie iar cele mai reduse aparţin lunilor decembrie, ianuarie şi februarie.

Cantităţile maxime absolute în 24 ore sunt mai moderate la altitudini mai mari (staţia Rarău a înregistrat o valoare maximă de 111 mm produsă în luna iunie) şi mai pronunţate în zonele marginale ale masivului (staţia Vatra Dornei cu 260 mm în septembrie). Ploile torenţiale din lunile de vară au un rol deosebit în eroziunea versanţilor şi în amplificarea proceselor de albie, proporţional creşterii debitelor.

Perioada în care se pot produce precipitaţii sub formă de ninsoare este lungă, începând cu luna septembrie şi terminând cu luna mai şi uneori chiar iunie. La altitudini de peste 1500 m sunt posibile ninsori şi în lunile iulie şi august.

Din punct de vedere turistic, de mare importanţă este durata stratului de zăpadă care, la Vatra Dornei este de cca. 115 zile, crescând odată cu altitudinea (Rarău – 163 zile).

Învelișul vegetal este reprezentat de etajul forestier cu subetajul molidului (Piceea abies) ce ocupă suprafeţele situate între văile Bistriţei şi Moldovei, de la periferia masivului şi până la cca. 1651 m. Secundar, în componenţa acestui etaj mai intră şi specii de brad alb (Abies alba); fag (Fagus silvatica), care apare doar izolat; paltin de munte (Acer pseudoplatanus); scoruşul de munte (Sorbus aucuparia); salcie căprească (Salix caprea). Pe versanţii abrupţi acoperiţi de grohotişuri, în componenţa pădurii de molid intră şi specii de pin roşu (Pinus silvestris) şi mesteacăn (Betula verrucosa). Limita superioară a pădurii este determinată de intervenția antropică și se prezintă neuniform, cu variaţii între 1400 şi 1651m.

La partea superioară a pădurii, din perimetrul Pietrele Doamnei, apar specii specifice subetajului de vegetaţie subalpină, reprezentat în principal de jneapăn (Pinus mugo) şi ienupăr (Juniperus sibirica), acestora adăugându-li-se subarbuşti, ca Vaccinium uliginosum, afin (Vaccinium mirtillus) şi merişor (Vaccinium vitis-idaea).

Activităţile desfășurate

În cei aproape 26 de  ani de funcţionare, la Staţiunea Rarău au efectuat practica de specialitate studenţii anilor I şi II de la Departamentul de Geografie, accentul punându-se pe observaţiile meteorologice, geologice, geomorfologice, biogeografice, de protecție a mediului, de geografie umană, turism montan etc.

Din anul 2009, studenţii masteratului de Turism şi Dezvoltare Regională efectuează aplicaţii practice la această staţiune cu scopul practicării unor forme de turism alternativ (rafting, tiroliană, escaladă, turism ecvestru, ski, speoturism etc).

În Stațiunea Rarău au fost organizate aplicații practice de vară destinate elevilor olimpici participanți la Olimpiada Națională de Geografie, dar și Scoli de Vară destinate studenților geografi din toate centrele universitare din România.

Școala de Vară GEOSTUD RARĂU, desfășurată în Stațiunea Rarău, a fost sediul unei reușite manifestări științifice studențești. Au participat studenții geografi din patru centre universitare ale României: Iași, București, Cluj și Suceava. Activitățile au fost coordonanate de Conf. univ. dr. Dan Lesenciuc și Lect. univ. dr. Daniel Tudora, cadre didactice de la Departamentul de Geografie al Facultății de Geografie și Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Temele abordate în cadrul cursurilor și dezbaterilor susținute au vizat o serie de aspecte ale sistemului geografic, cu insistență asupra caracteristicilor interacțiunilor dintre societatea umană și geosistem. Noțiunile teoretice au fost îmbinate cu observațiile practice de teren la care s-au asociat o serie de activități specifice turismului alternativ. Studenții au experimentat turismul extrem, respectiv tiroliana.

Ca urmare a unui acord de colaborare dintre Facultatea de Geografie și Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Facultatea de Științe ale Naturii din cadrul Universității Academiei de Științe a Moldovei, 90 de studenții din Republica Moldova au efectuat un stagiu de practică cu o durată de 7 zile, beneficiind și de îndrumarea cadrelor didactice de la Departamentul de Geografie.

De asemenea, ca urmare a unui acord de colaborare, 40 de studenți de la Colegiul de Ecologie din Chișinău au efectuat practica de specialitate în cadrul Stațiunii Rarău.

În cadrul Stațiunii Rarău au mai efectuat practică de specialitate studenți ai Facultății de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare”din Suceava și studenți ai Facultății de Biologie de la Universitatea „Babeş-Bolyai”din Cluj Napoca etc.

Asociații cu care stațiunea are încheiate acorduri de colaborare

Au fost încheiate șase parteneriate care vizează educația sub diferite forme de manifestare, acces reciproc în  baze și stațiuni de cercetare. Asociațiile partenere sunt: Asociatia „Eminenta Pro Vranceanu” din Bacău, Clubul Alpin Român, Clubul Eco-Turistic „Dr. Gh. Iacomi” din Piatra Neamț, ACS ULTRA LIFE din Cluj Napoca și Asociația Montan Club Floarea Reginei Valea Jiului din Hunedoara, jud. Hunedoara, Organizația Națională Cercetașii României – Filiala Adormirea Maicii Domnului Pildești.

Parteneriatele au ca scop colaborarea între părți în vederea creșterii nivelului de angajabilitate al studenților și absolvenților UAIC pe piața muncii, prin organizarea unor activități de educație montană non-formală sau mentorat, discipline asociate mediului montan precum alergarea montaă, alpinismul, schiul de tură, medicina de urgență specifică, dezvoltare personală prin sport, ecologie, geografie etc.

Staţiunea Rarău a fost utilizată în decursul timpului pentru cercetări în vederea elaborării unor articole științifice, lucrări de doctorat, disertație și licență, la care s-au adăugat studiile efectuate în cadrul unor granturi de cercetare.

Articole științifice, cărți și teze de doctorat în care au fost utilizate baza de date și infrastructura de la Stațiunea Rarău:

  • CHIRIŢĂ V. (2000), Depresiunea Dornelor. Studiu fizico-geografic, Teză de doctorat, Iaşi. LESENCIUC Cristian-Dan (2006) Masivul Giumalău. Studiu geomorfologic. Edit. Tehnopress, Iaşi, 268 pagini, 162 figuri, 7 hărţi, (teza de doctorat).ISBN 978-973-702-384-1
  • LESENCIUC, C., BOENGIU, S., HUȚUPAȘU, M. (2013) The Characteristics of the Ski Domains from the Romanian Carpathians. , Rev. Forum, nr. 12 (1), Craiova, pp. 89-99
  • LESENCIUC Dan (2009)- Importanţa asimetriei bazinelor hidrografice mici pentru producerea viiturilor majore din Masivul Rarău, Rev. Forum, nr. 8, Craiova, pp. 44-49
  • LESENCIUC Dan (2009) -Utilizarea metodei geomorfometrice pentru aprecierea stadiului de evoluţie al reţelei hidrografice din Masivul Giumalău, Rev. geomorf., Bucureşti nr. 11 pp. 73-78
  • LESENCIUC Dan, GANIA Silviu (2012) -Modern methods of mapping landslides. Case study – The Iezer-Feredeu landslide, Lucr. Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iasi, Nr. 33, pp. 29 – 37, rez. 1. engl.
  • LESENCIUC Dan, PINTILIE A. M., NICU I. C., CONDORACHI D. (2010) – Caracteristici geomorfologice ale lacului Iezer din Obcina Feredeului, în volum conferinţă, Resursele de apa din Romania. Vulnerabilitate la presiunile antropice,1, pp. 299-305, ISBN 978-606-8042-66-4
  • LESENCIUC Dan-Cristian (2006) -The Landforms of the Giumalău Mountain, An. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, s. II c Geogr., t. LII, pp. 158-161, rez. l. rom.
  • LESENCIUC Dan (2005) -Factori morfogenetici biotici, procesele de morfogeneză și relieful specific acestora. Studiu de caz – Masivul Giumalău din Carpații Orientali. Lucr. Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iasi, Nr. 25, pp. 37 – 47, rez. 1. engl.
  • LESENCIUC Dan (2004) -Procesele geomorfologice actuale din Masivul Giumalău, Lucr. Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iaşi, nr. 23-24 (2002-2003), pp. 21-34, 5 fig., rez. l.engl.
  • LESENCIUC Dan (2004) -Observații geomorfologice asupra „pragurilor” din albiile minore ale pâraielor din Masivul Giumalău, Iaşi, nr. 23-24 (2002-2003), pp. 21-34, 5 fig., rez. l.engl.
  • LESENCIUC Dan (2004) -The erosion plathforms in the Giumalău Mountain, An. Şt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, s. Geogr., t. XLIX-L, (2003-2004), pp. 33-43, 13 fig., rez. l. rom., ISSN 1223-5334
  • LESENCIUC Dan, LESENCIUC Mihaela (2004) -Observaţii geomorfologice asupra albiilor minore din Masivul Giumalău / Geomorphological observations on the river beds within the Giumalau Massive Rev. Forum, nr. 3, Craiova, pp 51-56
  • LESENCIUC Dan (2003) -Structural landforms of the Giumalău Massif, An. Şt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, s. Geogr. t. XLVIII, pp. 7-16, 9 fig., rez. l. rom., ISSN 1223-5334
  • LESENCIUC Dan (2002) -Morfolitologia Masivului Giumalău, Lucr. Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, nr. 21-22 (2000-2001), Iaşi, pp. 55-71, 6 fig. 10 tab., rez. l. fr.
  • LESENCIUC Dan (2000) – Modelarea matematică a profilelor longitudinale ale râurilor din Masivul Giumalău. cerc. de geografie, Tom. XLVII-XLVIII, Edit. Academiei Române, București, pp. 199-207, rez. 1. Engl.
  • ROMANESCU Gheorghe, LUPAŞCU Angela, STOLERIU Cristian, RĂDUIANU D., LESENCIUC Dan, VASILINIUC Ionuţ, ROMANESCU Gabriela. (2009) -Inventarierea şi tipologia zonelor umede şi apelor adânci din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, Edit. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 354 p.ISBN 978-9737-0350-5-9
  • ROMANESCU Gheorghe, LUPAŞCU Angela, STOLERIU Cristian, RĂDUIANU D., LESENCIUC Dan, VASILINIUC Ionuţ, ROMANESCU Gabriela. (2010) -Inventarierea şi tipologia zonelor umede şi apelor adânci din Carpaţii Orientali, Edit. Terra Nostra, Iaşi, 455 p. ISBN 978-973-1888-55-2
  • RUSU C, APOSTOL L. (1991), Le regime du vent et L’ evolution du potenţial utilizable de l’energie eolienne dans la Massif Rarău, An. Şt. „Al. I. Cuza” Iaşi, tom XXXVII, s. IIc, Geogr., Iaşi.
  • RUSU C, APOSTOL L. (1992)- Consideration on the Meteorological Phenomena and Processes in the Rarau Massif, An. Şt. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, tom XXXVIII – XXXIX, s. IIc, Geogr., Iaşi.
  • RUSU C. (1998)- Masivul Rarău – Aspecte de geografie fizică, Ed. „Al. I. Cuza”, Iaşi
  • RUSU C. (2002)-Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, Ed. Academiei, Bucureşti
  • L Sfica, L Apostol, V Istrate, D LESENCIUC, MF Necula (2015)- INSTABILITY INDICES AS PREDICTORS OF ATMOSPHERIC LIGHTNING-MOLDOVA REGION STUDY CASE, nr. 1, issue 15, pp. 387-394, Journal15th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2015, ISBN 978-619-7105-36-0 / ISSN 1314-2704
  • Juravle DT., Secu CV., Breabăn IG., Lesenciuc DC, Kasper HU, Bobric ED., 2016– Pedo-geochemical differences between young soils: regosols and spolic technosols in northern part of Eastern Carpathians (Romania), Journal of Environmental Protection and Ecology, 17, 2, p. 566-575, ISSN 1311-5065, impact factor 0,734 in 2015. http://www.jepe-journal.info/journal-content/vol-17-no-2; https://docs.google.com/a/jepe-journal.info/viewer?a=v&pid=sites&srcid=amVwZS1qb3VybmFsLmluZm98amVwZS1qb3VybmFsfGd4OjEyZjk5 ZWM1YmVhZGUzMjY
  • Lesenciuc CD., Juravle DT., Secu CV., Nicu IC., Breabăn IG. 2017 – USING OLD LANDSLIDE-DAMMED LAKES TO ASSESS SEDIMENT DELIVERY RATES IN SMALL CATCHMENTS – CASE STUDY: IEZER LAKE FROM THE ROMANIAN CARPATHIANS, Carpathian Journal of Earth and Environmental Science, Volume 12, No 2 p. 499–512, ISSN Printed: 1842 – 4090, ISSN Online: 1844 – 489X, impact factor 0.730 în 2015,  http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php?topicId=700
  • Secu V Cristian Breaban Iuliana G. Lesenciuc Cristian D., 2021 -Spolic Technosols pollution assessment based on the cumulative maximum concentration index: a case study for the north‑east of the Eastern Carpathians (Romania), Environmental Earth Sciences (2021) 80:388, impact factor 2.784 in 2020,  AIS 0,851 in 2021 https://doi.org/10.1007/s12665-021-09682-8, WOS:000774007400018

Lucrări prezentate la manifestări ştiinţifice naționale și internaționale

  • Cristian Vasilica SECU , Cristian Dan LESENCIUC , Andrei URZICĂ (2025)- Impact of Sample Preparation Techniques on XRF Analysis Results, Recent Advances in Natural Sciences Yield the Future for the European Citizens and Society Ready For Europe Conference RARE 2025 – 2nd Edition„Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, ICI – RECENT AIR “, 02-05 October 2025, Agigea, Romania
  • Andrei URZICA , Alin MIHU-PINTILIE , Cristian Constantin STOLERIU , Cristian Dan LESENCIUC (2025) -LiDAR, Radar, and SAR Integration for 2D Flood Modeling of Storm Boris in SE Romania,  Recent Advances in Natural Sciences Yield the Future for the European Citizens and Society Ready For Europe Conference RARE 2025 – 2nd Edition“Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, ICI – RECENT AIR “, 02-05 October 2025, Agigea, Romania
  • Cristian SECU, Dan LESENCIUC (2025) – Influence of Sample Preparation Methods on the Accuracy of pXRF Results: A Case Study from a Polluted Site. Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XLV, 24 – 26 Octombrie 2024, Univ. Al. I. Cuza, Iasi,
  • Lesenciuc Dan, Urzică A, Secu C.V,  (2024) –The role of landforms in shaping vegetation patterns in the Rarău Massif, 39th Romanian Symposium on Geomorphology, 19 – 21 September 2024 Iași, Romania
  • Lesenciuc Dan, Secu C.V, Urzică A. (2024) -Favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea vegetației din masivul Rarău, Conferința Națională Anuală a Societății de Geografie din România „Dinamica spațiului geografic în contextul globalizării din perspectiva dezvoltării durabile”, Târgu Mureș 06 – 08 septembrie 2024
  • URZICA Andrei, LESENCIUC Cristian Dan (2024) -Applying geoinformatics and hydroinformatics techniques for modeling hydrological hazards in the hypothetical failure of the Cal Alb dam on the Baseu river, Conferința Recent Advances in Natural Sciences Yield the Future for the European Citizens and Society Ready For Europe Conference RARE 2024 – 1st Edition“Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, ICI – RECENT AIR 2 “
  • LESENCIUC Cristian Dan, SECU Cristian, URZICĂ Andrei (2024)- Caracteristici ale stresului termic de la nivelul abrupturilor carbonatice din Masivul Rarau in perioada 2022 – 2024, Lucrările Seminarului Geografic Internaţional „Dimitrie Cantemir”, ed. XLIV, 17 – 20 Octombrie 2024, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Lesenciuc Dan, Secu C.V, Iosub Marina, Urzică A. (2023)- Procese geomorfologice actuale determinate de ciclurile de îngheț – dezgheț din arealul Masivului Rarău, Conferința Națională Anuală a Societății de Geografie din România, Constanța, 2-4 iunie 2023
  • Andrei URZICĂ, Alin MIHU-PINTILIE, Cristian Constantin STOLERIU, Cristian Dan LESENCIUC, Adrian GROZAVU (2023) –Assessing the floodplain response during the major flood events (post-2000) downstream of the largest cross-border reservoir in NE Romania: A 2D HEC-RAS modeling approach, Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XLIII, 27 – 29 Octombrie 2023, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Dan LESENCIUC, Cristian SECU, Marina IOSUB, Andrei URZICĂ (2023) –Influența reliefului asupra dezvoltării vegetației din arealul Masivului Rarău – studiu de caz – vegetația de jneapăn (Pinus Mugo) Lucrările Seminarului Geografic Internaţional „Dimitrie Cantemir”, ed. XLIII, 27 – 29 Octombrie 2023, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Lesenciuc Dan (2022) –Metode moderne de cercetare geomorfologică CONFERINȚA NAȚIONALĂ ANUALĂ A SOCIETĂȚII DE GEOGRAFIE cu tema:”Perspective geografice în contextul schimbarilor globale” 2- 5 iunie 2022
  • Marina Iosub, Cristian Dan Lesenciuc, Iuliana Breaban, Adrian Ursu (2022) –Preliminary quantitative assessment and spatial distribution of tailings ponds in Romania, Simpozionul „Present Environment and Sustainable Development”, Iași, Romania, 3 iunie 2022
  • Cristian Dan LESENCIUC, Cristian SECU (2022) –Importanta anotimpurilor de tranzitie in manifestarea stresului termic de la suprafata rocilor carbonatice din Masivul Rarau, Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XLII, 14 – 16 Octombrie 2022, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Secu CV, Leseciuc CD, Vasiliniuc I, Zaldea G, Nechita A, Alexandru LC (2021) – Evaluarea unor proprietăți fizice ale solurilor din viile lucrate, abandonate și sub vegetație forestieră pe teritoriul SCDVV Iași, Factori si procese pedogenetice din zona temperată, editia XXX, 16 septembrie 2021
  • Cristian Dan Lesenciuc, Cristian Secu (2021)- Distribuția stresului termic din Masivul Rarău în perioada 2012 – 2020; Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XLI și Conferința Anuală a Societății de Geografie din România, 3 – 5 septembrie 2021, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Cristian Dan Lesenciuc, Cristian Secu (2020) – Importanța altitudinii pentru evoluția ciclurilor de îngheț – dezgheț din Masivul Rarău Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XXXX, octombrie 2020, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Lesenciuc Dan (2019) – Utilizarea diagramelor GPR în cercetarea reliefului CONFERINȚA NAȚIONALĂ ANUALĂ A SOCIETĂȚII DE GEOGRAFIE cu tema:”Geografie, teritorii, rețele și dezvoltare durabilă. Educație prin geografie” Satu Mare, 30 mai – 02 iunie 2019
  • Cristian Secu, Dan Lesenciuc (2019 -: Spatial-temporal dynamics of the use of sandy lands in Oltenia (Romania) based on Landsat images, Lucrările Seminarului Geografic Internaţional „Dimitrie Cantemir”, ed. XXXIX, octombrie 2019, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Lesenciuc Dan (2019) – Utilizarea diagramelor GPR în cercetarea reliefului CONFERINȚA NAȚIONALĂ ANUALĂ A SOCIETĂȚII DE GEOGRAFIE cu tema:”Geografie, teritorii, rețele și dezvoltare durabilă. Educație prin geografie”, Satu Mare, 30 mai – 02 iunie 2019
  • Cristian Dan Lesenciuc, Cristi Nicu (2018) – Utilizarea diagramelor GPR în cercetarea paleoreliefului. Studiu de caz – Lacul Iezer din Obcina Feredeului. Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XXXVIII, octombrie 2018, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Lesenciuc Dan (2018) – Repartiția spațială a stresului termic la nivelul abrupturilor de dezagregare din Masivul Rarău. Conferința națională anuală de Geografie cu Tema “Geografia – disciplină necesară într-o lume tot mai complexă”, 31 mai – 3 iunie 2018, Alba Iulia
  • Cristian Dan Lesenciuc, Cristian Vasilică Secu (2017) – Influența reliefului asupra vegetației din aria înaltă a Masivului Rarău Lucrările Seminarului Geografic Internaţional “Dimitrie Cantemir”, ed. XXXVII, octombrie 2017, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Cristian Vasilică Secu, Iuliana Gabriela Breabăn, Dan Cristian Lesenciuc, Doru Toader Juravle (2016) – Pedogeneza solurilor tinere pe materiale parentale naturale si spolice Lucrările Seminarului Geografic Internaţional „Dimitrie Cantemir”, ed. XXXVI, octombrie 2016, Universiatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Lesenciuc Dan, Secu Cristian, Juravle Doru-Toader, Enea Andrei (2015) – Posibilități de utilizare a dronelor pentru cercetarea reliefului aferent haldelor de steril, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • L Sfica, L Apostol, V Istrate, D Lesenciuc, MF Necula (2015) -INSTABILITY INDICES AS PREDICTORS OF ATMOSPHERIC LIGHTNING-MOLDOVA REGION STUDY CASE, 15th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2015, Albena, Bulgaria
  • Lesenciuc Dan (2014) – Diferențieri spațiale ale stresului termic aferent abrupturilor de dezagregare din Masivul Rarău Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Cristian – Dan (2013) -The GPR (ground penetrating radar) use to estimate the annual rate of sediment delivery in small catchments from Obcinele Bucovinei (the Romanian Carpathians), 8th IAG International Conference on Geomorphology – Paris, France
  • Lesenciuc Dan, Gania Silviu (2012) – Favorabilitatea reliefului periglaciar pentru menținerea jneapănului (Pinus mugo) în Masivul Rarău, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Nicu Cristi (2012) -The GPR Utilization (ground penetrating radar) for the estimation of the clogging rate of lake Iezer from Obcinele Bucovinei (the Romanian Carpathians), Forum Carpaticum, From Data to Knowledge, from Knowledge to Action, Stara Lesna, Slovakia
  • Lesenciuc Cristian – Dan, Juravle Doru, Condorachi Daniel, Gania Silviu (2012) -Structural and lithological peculiarities which trigger large landslides in Romania’s northern Carpathians. Case study – Lake Iezer landslide from Bucovina Mountains, 16 TH Joint Geomorphological Meeting, Morphoevolution of tectonically active belts, Roma, Italy
  • Lesenciuc Dan, Nicu Cristi (2011) -Utilizarea GPR pentru modelarea reliefului. Studiu de caz Lacul Iezer din Obcina Feredeului, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Gania Silviu (2011) -Metode moderne de cercetare a alunecărilor de teren. Studiu de caz – alunecarea de la Iezerul Feredeului, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Nicu Cristi (2011) -Estimarea ratei de colmatare a Lacului Iezer din Obcina Feredeului utilizându-se modelarea reliefului Simpozionul Național de Geomorfologie, Craiova
  • Lesenciuc Dan (2010) -Natural dammed lakes cloggig rate estimates in the Romaniaʼs Carpathians using topography modeling, International Geographical Union, The Israeli national Committee for Geography, Regional Conference, Tel Aviv, Israel
  • Lesenciuc Dan (2010) -The dynamics of the minor river-bed of Moldova during the last century, upstream Câmpulung Moldovenesc, 14TH JOINT GEOMORPHOLOGICAL MEETING (JGM) Italy – Romania – Belgium – France – Greece entitled Contemporary Directions In The Study Of The Relief, to be held in Romania, Sinaia
  • Lesenciuc Dan, Boengiu Sandu, Huțupașu Manuela (2010) -The characteristics of the ski domains from the Romanian Carpathians Forum Carpaticum, Integrating Nature and Society Towards Sustainability, Krakow, Poland
  • Lesenciuc Dan, Mihu Alin, Nicu Cristi (2010) – Productia de aluviuni a bazinelor hidrografice mici din Obcinele Flisului, Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan, Mihu Alin, Nicu Cristi, Condorachi Daniel (2010) -Caracteristici geomorfologice ale lacului Iezer din Obcina Feredeului, Resursele de apă. Vulnerabilitate la presiunea activităților antropice cu referire si la ecosistemele lacustre, Tîrgoviște, iunie 2010
  • Lesenciuc Dan, Mânzu Ciprian, Nicu Cristi, Mihu Alin (2009)- Observaţii geografice preliminare asupra lacului Iezer din Obcina Feredeului Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2009) -Geomorphological peculiarities that favor flash flooding in small catchment areas in SE Carpathians 7th International Conference on Geomorphology (ANZIAG), Melbourne, Australia
  • Lesenciuc Dan, Mânzu Ciprian, Nicu Ionuţ Cristi, Mihu Alin (2009) -Contribuţia reliefului periglaciar la formarea unei cuvete lacustre în Masivul Giumalău, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2008) -Importanța particularităților geomorfologice ale bazinelor hidrografice mici pentru producerea viiturilor. Studiu de caz bazinele hidrografice Valea Seacă, Izvorul Alb și Valea Caselor din Masivul Rarău – Carpații Orientali, Simpozionul Internaţional ,,Mediul actual şi dezvoltarea durabilă”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2007) -Dinamica talvegului văii Moldovei amonte de Câmpulung Moldovenesc, Sem. Geogr. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași
  • Lesenciuc Dan (2006) -Evoluţia reţelei de drenaj din masivul Giumalău sub influenţa nivelurilor de bază date de râurile Moldova şi Bistriţa Simpozionul naţional de Geomorfologie, Oradea
  • Lesenciuc Dan (2006) -Evoluţia reliefului din masivul Giumalău, Sesiunea ştiinţifică organizată de Universitatea din Craiova
  • Lesenciuc Dan (2006) -Defileul Bistriţei de la Zugreni-aspecte geomorfologice Sem. ,,Dimitrie Cantemir”, Iași

Contracte de cercetare

  • contract ANSTI (2000) – Factori de risc natural si antropic de pe valea Moldovei. Faza 2000: – zona carpatică, Director Prof. univ dr Irina Ungureanu
  • contract ANSTI (2001) – Factori de risc natural si antropic de pe valea Moldovei. Faza 2001: – zona extracarpatică,  Director Prof. univ dr Irina Ungureanu
  • contract ANSTI (2002) – Potențialul de risc natural si antropic de pe valea Moldovei. Faza 2002: sinteza, Director Prof. univ dr Irina Ungureanu
  • contract PN II (2007-2010) – Starea actuală și evoluția zonelor umede din Carpații Orientali în contextul schimbărilor climatice globale, Director Prof. univ. dr Gheorghe Romanescu

 Alte informații

Numărul anual de vizitatori variază între 300 şi 400 de persoane, majoritatea fiind studenţi, urmaţi de cadre didactice şi cercetători de la universităţi din ţară şi străinătate.

Între proiectele de viitor se remarcă înfiinţarea unui colectiv de cercetare axat pe problematici de analiză şi conservare a peisajului montan, impactul activităţilor antropice desfăşurate în domeniile schiabile, monitorizare meteo-climatică a nordului Carpaţilor Orientali etc.

Începând cu luna septembrie a anului 2023 a fost angajat în cadrul stațiunii, pe o perioadă determinată, un tânăr asistent de cercetare în cadrul proiectului „Centru de cercetare cu tehnici integrate pentru investigarea aerosolilor atmosferici în România” (RECENT AIR).

Directorul Staţiunii Rarău este Conf. univ. dr. Dan Lesenciuc de la Departamentul de Geografie al Facultății de Geografie și Geologie.

Galerie Foto