Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică Iaşi

De-a lungul timpului au existat numeroase personalități care s-au implicat în activitatea științifică de specialitate printre care se pot enumera distinși profesori universitari doctori: Sergiu Căraușu, Valeriu Blidaru, Mihai Băcescu, Dumitru Bogatu, Theodor Bușniță, C.S. Antonescu, Ghe. Manea.

De la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Paris, prof. R. Billard personalitate în domeniul acvaculturii, autor a numeroase tratate de acvacultură, a fost colaborator al Staţiunii la tematica de cercetare referitoare la aclimatizarea speciei Polyodon spathula în România. De asemenea a asigurat stagii de specialitate ale cercetătorilor stațiunii.

De la Academia de Știinţe a Rep. Moldova şi Staţiunea de Cercetare Piscicolă de la Chişinău.-  Arkadie Vedrashko, acesta fiind implicat in realizarea a numeroase proiecte din cadrul stațiunii privind aclimatizarea și reproducerea sturionilor.

1. Conducerea Stațiunii

2018 – în prezent  –  Dr. ing. Cristian-Alin BARBACARIU

2015 – 2018 – Prof. dr. Costică MIHAI

2009 – 2015 – Lect. univ. dr. Nicolae CRĂCIUN

2006- 2009 – Ec. dr. Cornelia Mirela MEDELEANU

1999 – 2006 – CP II, dr. Elena Rada MISĂILĂ

1992 – 1999 –   Ing. Mircea CUVINCIUC

1991 – 1992 – Chim. Florin SEILLER

1989 –1991 – Ing. Gheorghe HUIAN

1986 – 1989 –  Cercetător științific principal Dumitru MATEI

 

2. Numărul de angajați ai stațiunii

1989 – 1990: 101

1990 – 1991:101

1991 –  1992:102

1992 – 1999: 114

1999-2000:28

2000-2001:21

2001-2002:16

2002-2003: 18

2003-2004:14

2004-2005:11

2005-2006:10

2006-2007: 11

2007-2008: 9

2008-2009: 7

2009-2015: 6

2015-2018: 7

2018 – 2019: 6

2020: 8

Activitatea de cercetare și microproducție

Activitate de microproducție se desfășoară pe suprafața aferentă unității de 10,62 ha structurată în opt bazine de pământ  de diferite dimensiuni și în sistemul recirculant din interiorul halei de reproducere artificială a peștilor. Activitate presupune realizarea lucrărilor de reproducere artificială și natural-dirijată la speciile existente în inventarul stațiunii: Crap (Cyprinus carpio), Știucă (Esox lucius), Șalău (Stizostedion lucioperca), somn (Silurus glanis), crap japonez (Cyprinus carpio, koi), Lin (Tinca tinca), predezvoltarea larvelor rezultate, creșterea și dezvoltarea  în primul și al doilea an a puietului, comercializarea puietului rezultat și a peștelui marfă.

Reproducere

Activitatea de reproducere artificială a speciilor de pești existente se desfășoară în cadrul halei de incubație și reproducere ce a fost modernizată prin accesarea unui Program Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova, 2007-2013, Proiect denumit: Centru pilot de resurse pentru acțiunea transfrontalieră de conservare a biodiversității acvatice a Râului Prut, Contract de grant nr. MIS ETC 1150/7.05.2012.

Creșterea în bazinele exterioare:

Creșterea în bazinele de pământ, exterioare ale stațiunii se face în diferite sisteme de creștere semi-intensive și intensive, aplicând diferite tehnologii net îmbunătățite față de cele clasice și cu producții sporite. Hrănirea se face cu furaje extrudate, granulate, pe bază de cereale, șroturi și făinuri proteice, folosind hrănitori automate. Extrudarea și granularea componentelor din rețetele furajere folosite se face în cadrul stațiunii, aceasta dispunând de un micro-FNC (FNC-fabrică de nutrețuri combinate).

Sistemul intensiv recirculant de creștere a puietului:

Sistemul recirculant este alcătuit dintr-o serie de componente (bazine, instalații de alimentare și evacuare a apei, compartiment de filtrare mecanică, compartiment de filtrare biologică) care împreună fac ca activitatea de creștere să aibă un impact redus asupra mediului și a componentelor sale, iar consumul de apă să fie minim.

Hala de incubație și reproducere este compartimentată în trei module care au două regimuri diferite de funcționare.

MODUL 1 = Stația de înmulțire și creștere puiet

MODUL 2 = Zona reproducători

MODUL 3 =  Hala de aclimatizare și producție

Modulul 1  și modulul 2  au un sistem parțial închis care, prin tratarea și recircularea apei, permite creșterea materialului piscicol în condiții de mediu controlat. Pentru modulul 3 se propune un sistem deschis utilizându-se apă din lacul Ezăreni și din foraje. Evacuarea apei se face în canalul existent (perimetral) din spatele halei. Tratarea apei din sistem presupune îndepărtarea solidelor reziduale, oxidarea amoniacului și nitriților, eliminarea dioxidului de carbon și dezinfectarea acesteia.

Sistemul de creștere a peștilor în sistem recirculant cuprinde:

–         Bazin de testare

–         Bazine de creștere

–         Instalații de alimentare cu apă a bazinelor

–         Instalații de evacuare a apei din bazine

–         Instalație de filtrare mecanică

–         Pompe

–         Instalație de filtrare biologică a apei

–         Instalație UV pentru dezinfectarea apei

–         Sistem de monitorizare a calitații apei

–         Sistem de siguranță (generator de curent electric)

–         Instalație de automatizare, comandă și control

MODULUL 1 este alcătuit din:

Bazine de creștere larve/alevini:

–         42 de bazine cu diametrul cu volumul util de 0,78 m³

–         34 de bazine cu diametrul cu volumul util de 3,14 m³

MODULUL 2 este alcătuit din Bazine de creștere/stocare reproducători, respectiv 7 bazine de beton din care unul circular.

MODULUL 3 este alcătuit din:

Hala de producție care cuprinde 40 de bazine de beton.

În acest modul se folosește apa din lacul Ezăreni, care va avea un debit maxim de 100 m³/h. Alimentarea se face prin pompare din lacul Ezăreni și evacuarea se face gravitațional prin sistemele existente (reparate). Aceste bazine sunt folosite pentru parcarea unor loturi de pești aduse din teren, înainte de a intra în secțiunea reproducători, respectiv aclimatizarea treptată cu condițiile naturale a puietului crescut în modulul 1, înainte de eliberarea în mediul natural.

Stațiile de filtrare ale sistemului recirculant:

Compartiment de filtrare mecanică: constă dintr-un bazin amplasat sub nivelul pardoselii, în care există un filtru mecanic tip tambur.

Lampa de UV este necesară pentru reducerea încărcăturii bacteriologice și reducerea/eliminarea bacteriilor patogene.

Se folosește un filtru biologic cu elemente filtrante din plastic și cu sicane, cu circulație orizontală.

Sistem de distribuție și difuzie oxigen: se folosesc baterii de tuburi de oxigen tehnic, dotate fiecare cu reductor care asigură astfel aportul de oxigen atât la bazine, pentru intervenții de urgență, cât și la biofiltru și apoi la compartimentul de apă clară pentru a oxigena apa de retur.

Sistem de monitorizare a parametrilor fizico-chimici:

Sistemul dispune de 10 sonde oxigen, 5 sonde dioxid de carbon, 5 sonde pentru măsurarea pH. Acesta măsoarăra și  înregistrează permanent parametrii menționați, fiind coordonat de o unitate centrală pe care sunt citite valorile în timp real. Sistemul asigură și comenzi de control  al unor echipamente, respectiv electrovalve, hrănitoare, aeratoare.

Publicații ale colectivului SCDAEA:

1. Cărți, articole și comunicări științifice:
2. Piscicultura Moldovei – lucrări științifice, vol. omagial (1), 1990
3. Articole publicate in reviste de specialitate din țară și strainătate. Dintre acestea, în ultimii 3 ani au fost publicate următoarele articole:

Au fost cominicate si publicate în anul 2013 urmatoarele lucrări:

• Crăciun N., Davideanu G., Hydrobiological research on habitats from the upper hydrographic basin of the river Dâmboviţa – lucrare științifică, care a fost publicată în Buletinul științific al simpozionului – participare la  Simpozionul internațional organizat de Academia Republicii Moldova, Institutul de Zoologie.
• În luna noiembrie 2013 s-a participat cu două lucrări științifice, la Simpozionul Științific organizat de Facultatea de Biologie, Researches on herpetofauna biodiversity from the upper basin of Dambovita valley, Herpetofauna from „Mehedinti Plateau” Geopark populations study
• În anul  2013 s-a participat și cu trei lucrări la Simpozionul național organizat de Facultatea de Științe și Litere a Universității din Bacău (Nicolae Crăciun, Turmac Constantin, New researches regarding ichthyofauna and anthropogenic impact on fish communities from lake Snagov; Nicolae Crăciun, Turmac Constantin, Assessment of the ornithofauna biodiversity of terrestrial, forest and aquatic habitats from “Snagov forest” and “Snagov lake” reservations.

Lucrări publicate în anul 2014:

• Oana Georgiana Dorojan (Varlan), V. Cristea, Angelica Docan, Săndiţa Plăcintă, M. Fotea – Performanţa creşterii şi profilul hematologic la specia A. stellatus (pallas, 1771), în condiţiile utilizării vitaminei C şi E în dietă, crescută în sisteme intensive recirculante. Oana Georgiana Dorojan (Varlan), V. Cristea, Angelica Docan, Săndiţa Plăcintă, M. Fotea
• Oana Georgiana Dorojan (Varlan), V. Cristea, Săndiţa Plăcintă, M. Fotea – Influenţa unor fitobiotice (cimbru, cătină) asupra biochimiei cărnii la specia A. stellatus (pallas, 1771) în condiţiile unui sistem recirculant de acvacultură industrială

Lucrări publicate în 2015:

• Publicarea volumului „Date despre ihtiofauna acumulării acvatice Stânca-Costești”, G. Davideanu, I. Popescu, M. Fotea, E. Oprea, Ana Davideanu, N. Crăciun, D. Irimia Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România. 2015

Lucrări publicate în anul 2016:

• Barbacariu C.-A., Cioran M.C., Păsărin B., 2016 – Study regarding short time preservation of sperm from Polyodon spathula breed, Lucrări Științifice Seria Zootehnie, vol. 66(21), ISSN: 2067-2330
• Fotea Mihai, Victor Cristea, Eugen Oprea, Lenuța Dîrvariu, 2016 – A comparative cost analysis of carp fry (Cyprinus carpio, Linnaeus, 1758) production in ponds and tanks ,

Scientific Conference of Doctoral Schools from “Dunărea de Jos” University of Galati

Lucrări publicate în 2017:

• Cioran M.C., Pagu I.B., Măgdici E., Barbacariu A.C., Păsărin B., 2016 – Studies on strength of an optimal solution essential oil of clove mixed with alcohol required for anesthesia species Cyprinus carpio, Lucrări Ştiinţifice – Seria Zootehnie vol. 67(22), ISSN: 2067-2330
• Grigore Davideanu, Ana Davideanu, Alin Barbacariu, 2017 -The monitoring of the fish fauna in the upper Dâmbovița river basin 2015-2017, Symposium ”Ecology and protection of ecosystems’ the XII-thedition, Bacău

Lucrări publicate în 2018:

• Barbacariu C.-A., Dirvariu Lenuta, Burducea M., Mihai C. – Comparative study on the use of various hormonal preparations (carp pituitary, nerestin 6a) in the artificial reproduction of Perca fluviatilis , 2018 – Lucrări Stiintifice, seria Zootehnie vol. 70(23), ISSN: 2067-2330
• Costica Mihai, Alin Barbacariu, Lenuța Dîrvariu, Eugen Oprea, 2018 – Creating opportunities for increasing aquaculture production in Romania, SCIENVIR International Conference “Scientific Convergence and Interdisciplinarity in EU Environmental Research” Iași.
• Andrei-Cristian Lupu, Alin Barbacariu, Constantin Roman, Andrei-Alexandru Cîmpan, Raluca Mîndru, Gabriela-Victoria Martinescu, Liviu Dan Miron, 2018 -In vitro study of diminazene aceturate complex with β-cyclodextrin for Ichthyophthirius multifilii Lucrări Științifice Seria Medicină Veterinară – în curs de publicare.
• Andrei-Cristian Lupu, Alin Barbacariu, Constantin Roman, Andrei-Alexandru Cîmpan, Raluca Mîndru, Gabriela-Victoria Martinescu, Andrei-Alexandru Cîmpan, Liviu Dan Miron, 2018 – In vivo study of conjugated Diminazene aceturate for Ichthyophthiriosis of farmed carp, Lucrări Științifice Seria Medicină Veterinară – în curs de publicare.
• Dumitru1, L. Dîrvariu, C. A. Barbacariu, I. Miron, I. Sandu, E. TodirascuCiornea, 2018 – The effect of wheatgrass juice administration on physiological state and oxidative stress in carp, Revista de chimie – în curs de publicare.

• G. Dumitru1, L. Dîrvariu, C. A. Barbacariu, I. Miron, I. Sandu, E. Todirascu Ciornea, 2018 – The effect of wheatgrass juice administration on physiological state and oxidative stress in carp, Revista de chimie, București, 69,  No. 11, pag. 4046-4051.
• M Burducea, V.D. Zheljazkov, I.Dincheva, A. Lobiuc, G-C Teliban, V. Stoleru, M. M. Zamfirache, 2018. Fertilization modifies the essential oil and physiology of basil varieties, Industrial Crops and Products, 121, 282-293.

Lucrări publicate în 2019:

• Andrei Cristian-Lupu, Mihaela Bombos, Cristian-Alin Barbacariu,  Constantin Roman, Raluca Mandru, Gabriela Victoria Martinescu, Liviu-Dan Miron, 2019 – Conditioning of paraziquantel and florfenicol  for some heterologous coinfection of farmed carp, REV.CHIM.(Bucharest),70 No. 7.
• M. Burducea, I. Dincheva, I. Badjakov, L. Dirvariu, A.C. Barbacariu, V.D. Zheljazkov, 2019. The use of wastewater from the recirculating aquaculture system for basil cultivation and its effects on the essential oil composition. BOOK OF PROCEEDINGS X International Scientific Agriculture Symposium “AGROSYM 2019” Jahorina, 282-288.
• I.B. Semerdjieva, M. Burducea, T. Astatkie, V.D. Zheljazkov, I..Dincheva. 2019. Essential Oil Composition of Rutagraveolens L. Fruits and Hyssopus oficinalis Subsp. aristatus (Godr.)Nyman Biomass as a Function of Hydrodistillation Time. Molecules, 24, 4047; doi:10.3390/molecules24224047
• M Burducea, VD. Zheljazkov, A. Lobiuc, CA Pintilie, M Virgolici, M Silion, M Asandulesa, I Burducea, M.M. Zamfirache, 2019. Biosolids application improves mineral composition and phenolic profile of  basil cultivated on eroded soil. Scientia Horticulturae 249 407–418.
• M.  Burducea, A. Lobiuc, M. Asandulesa, M.F. Zaltariov, I Burducea, S.M. Popescu V.D. Zheljazkov, 2019. Effects of Sewage Sludge Amendments on the Growth and Physiology of Sweet Basil. Agronomy, 9(9), 548; https://doi.org/10.3390/agronomy9090548.

Lucrări prezentate în 2020:

• Cristian-Alin Barbacariu, Marian Burducea , Lenuta Dîrvariu, Eugen Oprea, Andrei-Cristian Lupu, Teliban, Gabriel-Ciprian, Stoleru Vasile. Effect of Wheatgrass Juice on Growth Performance and Blood Chemistry of Carp (Cyprinus carpio). International Conference for Food Physicists, 14th Edition ICFP 2020, November 5-6, Iasi Romania.

Lucrări publicate în 2021

• Barbacariu, Cristian-Alin, Marian Burducea, Lenuta Dîrvariu, Eugen Oprea, Andrei-Cristian Lupu, Gabriel-Ciprian Teliban, Alina L. Agapie, Vasile Stoleru, and Andrei Lobiuc, 2021. Evaluation of Diet Supplementation with Wheat Grass Juice on Growth Performance, Body Composition and Blood Biochemical Profile of Carp (Cyprinus carpio) Animals11, no. 9, 2589. https://doi.org/10.3390/ani11092589 Factor de impact 2,752
• Teliban, G.-C.; Burducea, M.; Zheljazkov, V.D.; Dincheva, I.; Badjakov, I.; Munteanu, N.; Mihalache, G.; Cojocaru, A.; Popa, L.-D.; Stoleru, V. The Effect of Myco-Biocontrol Based Formulates on Yield, Physiology and Secondary Products of Organically Grown Basil. Agriculture 2021, 11, 180. https://doi.org/10.3390/agriculture11020180.
• Burducea Marian, Ungureanu Iurie, Dîrvariu Lenuța, Oprea Eugen, Barbacariu Cristian-Alin, 2021. Cercetări privind compoziția chimică a furajelor cu scopul creșterii sustenabilității producției crapului comun în acvacultura din România și Republica Moldova. Open access.Traditie şi inovare în cercetarea ştiinţifică. Ediția 10, Vol. I. 2021. Bălți. ISBN 978-9975-50-271-9.

Lucrări publicate în 2022

• Marian Burducea, Ivayla Dincheva, Lenuta Dirvariu, Eugen Oprea, Valtcho D Zheljazkov and Cristian-Alin Barbacariu, 2022 . Wheat and barley grass juice addition to a plant-based feed improved growth and flesh quality of common carp (Cyprinus carpio). Animals 2022, 12, 1046. https://doi.org/10.3390/ani12081046
• Marian Burducea , Andrei Lobiuc , Lenuta Dirvariu , Eugen Oprea, Stefan Mihaita Olaru, Gabriel-Ciprian Teliban, Vasile Stoleru, Vlad Andrei Poghirc, Irina Gabriela Cara, Manuela Filip, Mariana Rusu, Valtcho D. Zheljazkov and Cristian-Alin Barbacariu, 2022. Assessment of the Fertilization Capacity of the Aquaculture Sediment for Wheat Grass as Sustainable Alternative Use” . Plants, 11, 634. https://doi.org/10.3390/plants11050634
• Cristian-Alin Barbacariu, Cristina Mihaela Rimbu, Lenuta Dirvariu, Marian Burducea, Razvan Stefan Boiangiu, Elena Todirascu-Ciornea and Gabriela Dumitru , 2022. Evaluation of DDGS as a Low-Cost Feed Ingredient for Common Carp (Cyprinus carpio Linneus) Cultivated in a Semi-Intensive System. Life 2022, 12, 1609. https://doi.org/10.3390/life12101609
• Stoleru, V.; Vitanescu, M.; Teliban, G.-C.; Cojocaru, A.; Vlase, L.; Gheldiu, A.-M.; Mangalagiu, I.; Amăriucăi-Mantu, D.; Burducea, M.; Zheljazkov, V.; Rusu, O.-R. Phytosterol and Polyphenol Contents and Quinoa Leave Yields Variation in Relationships to Variety, Density and Harvesting Date. Agronomy 2022, 12, 2397. https://doi.org/10.3390/agronomy12102397
• Lorena-Diana Popa, Alexandra-Andreea Buburuz, Elena Trotuș, Nicolae-Valentin Vlăduț, Gabriel-Ciprian Teliban, Alina Laura Agapie, Ioan Puiu, Marian Burducea, Cristina Melucă, Paula-Lucelia Pintilie, Gheorghe Matei. RECENT PROGRESS IN MONOECIOUS HEMP VARIETY FOR SEED, OBTAINED IN ROMANIA. 2022/1/1. ROMANIAN AGRICULTURAL RESEARCH. Volume 39.
• Gabriel-Ciprian Teliban, Vasile Stoleru, Geanina Bireescu, Gabriela Mihalache, Marian Burducea, Neculai Munteanu, Denis Țopa, Matei Gheorghe, Georgiana Rădeanu, Lorena-Diana Popa, Nicolae-Valentin Vlăduț. The Response Of Runner Bean Crop To Irrigation And Fertilization. 2022/1/1. Journal Romanian Agricultural Research Volume 39.

Lucrări publicate în 2023

• Barbacariu, C.-A.; Rimbu, C.M.; Burducea, M.; Dirvariu, L.; Miron, L.-D.; Boiangiu, R.S.; Dumitru, G.; Todirascu-Ciornea, E. Comparative Study of Flesh Quality, Blood Profile, Antioxidant Status, and Intestinal Microbiota of European Catfish (Silurus glanis) Cultivated in a Recirculating Aquaculture System (RAS) and Earthen Pond System. Life 2023, 13, 1282. https://doi.org/10.3390/life13061282
• Rusu, O.-R.; Mangalagiu, I.; Amăriucăi-Mantu, D.; Teliban, G.-C.; Cojocaru, A.; Burducea, M.; Mihalache, G.; Roșca, M.; Caruso, G.; Sekara, A.; et al. Interaction Effects of Cultivars and Nutrition on Quality and Yield of Tomato. Horticulturae 2023, 9, 541. https://doi.org/10.3390/horticulturae9050541
• Popescu, S.M.; Zheljazkov, V.D.; Astatkie, T.; Burducea, M.; Termeer, W.C. Immobilization of Pb in Contaminated Soils with the Combination Use of Diammonium Phosphate with Organic and Inorganic Amendments. Horticulturae 2023, 9, 278. https://doi.org/10.3390/horticulturae9020278
• Burducea, I.; Burducea, C.; Mereuta, P.-E.; Sirbu, S.-R.; Iancu, D.-A.; Istrati, M.-B.; Straticiuc, M.; Lungoci, C.; Stoleru, V.; Teliban, G.-C.; et al. Helium Atmospheric Pressure Plasma Jet Effects on Two Cultivars of Triticum aestivum L. Foods 2023, 12, 208. https://doi.org/10.3390/foods12010208
• Stoleru V, Mangalagiu I, Amăriucăi-Mantu D, Teliban G-C, Cojocaru A, Rusu O-R, Burducea M, Mihalache G, Rosca M, Caruso G, Sekara A and Jităreanu G (2023) Enhancing the nutritional value of sweet pepper through sustainable fertilization management. Front. Nutr. 10:1264999. doi: 10.3389/fnut.2023.1264999
• Rîmbu C.M., Horhogea C.E., Vulpe V., Grecu M., Anița D., Balbarau A., Barbacariu A.C., Burducea M., Miron L.D.- HAFNIA ALVEI– opportunistic pathogen involved in septicemia in the rainbow trout Oncorhynchus mykiss, Scientifical papers veterinary medicine volumul LVI ( 3), 2023, Timișoara, Ed.IMPRIMERIA MIRTON, Timișoara, Romania ISSN: -1221-5295.

Invenții

Medalia de aur pentru participarea la Salonul Internațional de Inventică, Iași, 2018 –  Miron Ionel, Liviu Miron, Costică Mihai, Barbacariu Cristian Alin, Dîrvariu Lenuța ”Premix vitamino-mineral organic pentru puietul de crap (Cyprinus carpio L).”

 Proiecte de cercetare derulate:

1990 – Determinarea clorofilei, determinarea fitoplanctonului, determinarea productivităţii primare

1991 – Cercetări de genetică , biologia reproducerii şi tehnologii piscicole

Observații asupra ihtiofaunei râului Bistrita si a lacului de acumulare amonte de P.Neamț

1992-1995

• Determinarea impactului dintre acvacultură și calitatea apei în condițiile creșterii peștilor în viviere
• Diversificarea gamei de furaje pentru pește cu stabilirea de rețete și norme optime de furajare
•  Modernizarea instalațiilor de preparare a hranei pentru pești
• Elaborarea unor rețete moderne de furaje concentrate pentru peștii de cultură pe bază de componente clasice și neconvenționale
• Cercetări privind reproducerea artificială a unor specii valoroase de pești și predezvoltarea larvelor in condițiile utilizării apei termostatate

1992-1996

• Promovarea tehnologiilor de reproducere, predezvoltare și creștere intensivă și superintensivă în acvacultură
• Cercetări privind reproducerea artificială a unor specii de pești valoroși și predezvoltarea superintensivă a larvelor în condițiile utilizării apei calde

1993

• Identificarea si controlul incidențelor patologice la peștii de cultură din amenajările sistematice și lacurile de acumulare
• Procedeu și instalație de epurare biologică și oxigenare a apei în instalații de producere a peștilor cu circuit închis
• Cercetări privind realizarea unor linii de pești selecționate, înalt productive și stabilizarea lor genetică

1993 – 1995

• Controlul ratei de eutrofizare a lacurilor de acumulare cu folosință complexă și valorificarea lor piscicolă
• Ameliorarea, aclimatizarea și elaborarea tehnologiilor de creștere și reproducere a speciilor valoroase de pești

1993 – 1994

• Physiological research concerning the efficiency of cyprinids fodder pelleting (original diets)
• (Contract cu Natural Resources Institute HALL, UK)

1993 – 1997

• Constituirea loturilor de remonți și reproducători de sturioni de apa dulce în vederea introducerii în zona colinară a Moldovei

1994

• Cartarea și bonitarea potențialului productiv piscicol al tuturor categoriilor de bazine acvatice naturale și amenajate din apele interioare
• Cercetări privind realizarea unor linii de pești selecționate, înalt productive
• Diversificarea gamei de furaje pentru pești, cu stabilirea de rețete și norme optime de furajare

1994 – 1995

• Program national de cercetări ihtiologice în bazinele hidrografice ale României, în vederea stabilirii speciilor de pește existente, rare și în pericol de dispariție

1994 – 1996

• Cercetări privind reproducerea și predezvoltarea peștilor de cultură
• Cercetări privind elaborarea, perfecționarea și promovarea tehnologiilor de creștere a peștelui și a altor organsime acvatice
• Cercetări privind elaborarea, perfecționarea și promovarea tehnologiilor de creștere a peștelui și a altor organsime acvatice

1995

• Elaborarea biotehnologiei ecologo-industriale de reproducere timpurie la Ictalurus punctatus

1996 – 2000

• Cercetări fundamentale de patologie acvatică
• Cercetări ecofiziologice în vederea modernizării hrănirii peștilor de cultură

1996 – 2001

• Studiul introducerii coregonului în 2 lacuri din România: finalizarea incubării, eclozarea, creșterea larvelor, popularea lacurilor și urmărirea dinamicii populației și a influenței asupra ecosistemului (Contract bilateral cu INRA Franța)

1996 – 2002

• Controlul biotehnologic al eutrofizării lacurilor și râurilor prin refacerea ihtiofaunei

1997 – 1999

• Aclimatizarea speciei Polyodon spathula în crescătoriile piscicole din România. Constituirea lotului de remonți și reproducători în vederea introducerii în cultură în zona Moldovei

1999

• Cercetări privind eficienţa creşterii în regim superintensiv a peştilor cu valoare economică ridicată în spaţii climatizate

1999 – 2002

• Tehnologii moderne de reproducere a speciilor cu valoare cu valoare economică

2000

• Evaluarea riscului produs asupra biocenozelor acvatice de apele uzate evacuate de S.C. Ambro S.A. Suceava

2000 – 2002

• Studii asupra pacajului lacustru cu coregon de Leman
• Creșterea superintensivă a ciprinidelor în spații climatizate
• Obținerea liniilor ginogenetice sterile la peștii cu valoare economică ridicată
• Particularități ale reproducerii principalelor specii de pești de cultură
• Particularități ale reproducerii principalelor specii de cultură. Cercetări morfologice, histologice și biochimice asupra elementelor sexuale

2000 – 2004

• Starea actuală a ihtiocenozei râului de frontieră Prut în scopul valorificării posibilităților de refacere, protecție și exploatare

2001- 2003

• Determinarea toxicității acute letale a principalielor categorii de ape reziduale și evaluarea stării de sănătate a râului Someș (S.C. Someș S.A. Dej)

2002

• Studiu hidrobiologic asupra râului Bârsa în scopul evidențierii efectelor apelor uzate evacuate de către S.C. CELOHART S.A. Zărnești (jud. Brașov)

2002- 2004

• Ozonotehnologie pentru dezinfectat și oxigenat apa din bazinele piscicole cu scopul creșterii eficienței economice a reproducerii artificiale a peștilor

2003

• Evaluarea potențialului piscicol al râului de frontieră Prut de la intrarea în țară până la vărsarea în Dunăre

2003- 2004

• Stabilirea măsurilor tehnologice pentru creșterea intensivă a peștilor

2004 –  2006

• Realizarea unui modul de microfermă pentru introducerea în acvacultura românească a unei specii valoroase de somn african (Clarias gariepinus) și elaborarea tehnologiei de creștere intensivă în sistem închis

2004

• Stabilirea valorilor elementelor chimice N, P, K și Ca în probele de apă și sol din bazinele fermelor piscicole ale S.C. Pescaris S.A. Iași
• Stabilirea măsurilor tehnologice privind furajarea modernă a peștilor de cultură

2004- 2005

• Studiu de fezabilitate privind piscicultura în iazul Pais, jud. Iași pentru stabilirea productivității piscicole și calității apei

2005

• Determinarea calității chimice a mediului acvatic din bazinele piscicole aparținând S.C. Pescaris S.A. Iași

2006 – 2008

• Sistem integrat de creștere intensivă a peștilor de cultură autohtoni
• Diagnosticul precoce și terapia preventivă a stărilor patologice la peștii de cultură în relație directă cu indicatorii de producție

2008 – 2010

• Impactul lezional și epidemiologic al maladiilor infecțioase la peștii dulcicoli

2010 – 2015

• Proiect Prut River: Resources pilot centre for the cross-border preservation of  Prut River aquatic biodiversity – proiect de cercetare și infrastructură

2019

• Înființarea unui centru de consiliere pentru fermele de acvacultură la SCDAEA Iași (05.11.2019– 04.04. 2020), cod proiect POPAM/565/2/1/129328, implementat prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime) 2014-2020.

 2022-2023

• În perioada 01.07.2022 – 31.05.2023 se desfășoară proiectul cu titlul Documentații tehnice pentru obiectivul de investiţii „Centru de cercetare și transfer tehnologic în acvacultură și ecologie acvatică”.
• În perioada 2022-2023 a fost terminat proiectul cu titlul Documentații tehnice pentru: „Centru de cercetare și transfer tehnologic în acvacultură și ecologie acvatică” , urmând faza de execuție a acestuia.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică Iași este amplasată la confluența râurilor Nicolina și Ezăreni. Accesul la stațiune se realizează din șoseaua Iași- Ciurea, printr-o alee de cca. 300 m lungime. Din punct de vedere administrativ stațiunea este situată pe teritoriul municipiului Iași – la limita vestică a acestuia.

 

Situația geologică și hidrologică

Obiectivul este situate în partea sudică a Câmpiei Moldovei în apropiere de contactul cu Podișul Central Moldovenesc.

Până la o adâncime de cca 10 m se găsesc depozite aluvionare constituite din argile prăfoase (6-8 m grosime) sub care se află un orizont de 3-4 m grosime de nisipuri prăfoase și pietrișuri. Sub aceste orizonturi, se găsește stratul bazal constituit din argile sarmațiene-vineții.

Apa freatică în zona de luncă se găsește la o adâncime de 2-3 m. Orizontul acvifer cantonat în zona cu pietrișuri și nisipuri poate fi probabil exploatat în urma executării unui foraj de exploatare pentru a se stabili debitul ce poate fi eventual prelevat precum și celelalte mărimi caracteristice (denivelare, rază de influență).

Crapul (Cyprinus carpio, Linnaeus 1758) este specia cea mai importantă a acvaculturii din România. Face parte din familia Cyprinidae, ordinul Cypriniformes, Clasa Actinopterygii. Are patru mustăți, corpul acoperit de solzi așezați în rânduri regulate (există unele rase de cultură ce au corpul acoperit parțial de solzi sau sunt în totalitate nuzi). Ochii sunt situați în jumătatea anterioară a capului, gura este terminală sau subterminală, cu buze întregi de grosime medie.

Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-5 ani, se reproduce la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai când temperatura apei ajunge la valoarea de 18°C. Este o specie cu prolificitate mare, acesta fiind cuprinsă între 100.000-200.000 icre/kg corp femelă.

Hrana crapului este diversă şi diferă mult în funcţie de vârstă: la 3-5 zile consuma alge unicelulare, rotifere, nauplii, la 5-15 zile consumă rotifere şi zooplancton, iar după această vârstă consumă zooplancton, viermi, larve de insecte, crustacee sau moluşte, perifiton, detritus, resturi de plante acvatice şi furaje.

Este puțin exigent față de calitatea apei, suportând variații însemnate ale oxigenului solvit sau ale pH-ului.

Există mai multe rase de crap, dintre care, cele mai importante sunt: Crapul Lausitz, crapul Galiția, crapul Aischgrund.

În România, ca urmare a preocupării cercetătorilor ştiinţifici în domeniul selecţiei şi ameliorării crapului de cultură s-au creat rasele de crap: Podu Iloaiei (În cadrul fostei Stațiuni de Cercetări Piscicole Podu Iloaiei, Iași, actuala Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Ecvatică Ezreni), Frăsinet, Ineu și Ropșa.

Știuca (Esox lucius, Linnaeus 1758), face parte din familia Esocidae, ordinul Esociformes, clasa Actinopterygii. Corpul este cilindric, capul este comprimat lateral, botul comprimat dorso-ventral (seamăna cu un bot de rață). Culoarea este cenuşiu-verzuie sau cenuşiu-cafenie, funcţie de mediul de viaţă.

Atinge dimensiunile de 45-70 cm și 1-4 kg. Trăiește de obicei în râuri, în zone mai liniștite cu viteze mici ale apei.

Este un prădător veroce lăcomia determinând-o să se hrănească permanent chiar și în perioada de reproducere.

Atinge maturitatea sexuală la 3-4 ani și greutatea de 0,5-1 kg. Se reproduce primăvara la sfârsitul lunii februarie, începutul lunii martie, când temperatura apei atinge valoarea de 8-10 °C. Prolificitatea este de 30 000 icre/kg corp femelă.

Este un peşte apreciat atât pentru calitatea cărnii şi a icrelor cât şi pentru rolul de consumator activ (lacom) al peştilor mărunţi pătrunşi în crescătorii. Se crește în policultură cu crapul având rolul de a extermina peștii fără valoare economică.

Șalăul, (Stizostedion lucioperca, Linnaeus 1758) are corpul de formă alungită, fusiformă, comprimată dorso-ventral. Corpul este complet acoperit de solzi, bine fixați și aspri la pipăit. De obicei culoarea este cenușie-argintie pe flancuri, verde–cenușiu dorsal și cenușiu deschis ventral.

Ajunge la dimensiunea de 30-80 cm și 1-5 kg. În mod natural trăiește în ape dulci curgătoare sau bălți și ape salmastre.

Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-4 ani și greutatea de 0,7 -1,5 kg.

Reproducerea are loc primăvara, în luna aprilie, când temperatura apei atinge valorea de 12-14°C. Prolificitatea totală a femelelor este de 100 000-300 000 icre.

La început șalăul se hrănește cu infuzori, apoi, pe măsura înaintării în vârstă, nauplii, zooplancton, alevini, pui  şi peşti maturi (de talie mică sau mijlocie). Din momentul hrănirii cu alevini, şalăul devine canibal. În crescătoriile clasice, șalăul, se crește în policultură cu crapul, cprinide asiatice și alte specii. În ultimii ani s-au dezvoltat diferite tehnologii de creștere a acestuia în sisteme recirculante, superintensiv, la densități de 50-150 kg/mc apă.

Este un pește foarte apreciat atât datorită calității cărnii acestuia cât și a icrelor.

Somnul, (Silurus glanis, Linnaeus 1758), are corpul alungit, masiv, puternis, gros în treimea anterioară și comprimat lateral în jumătatea posterioară. Corpul este complet lipsit de solzi, pielea este netedă. Capul este comprimat dorso-ventral și se termină cu o gură mare cu buze groase, maxilare puternice și numeroși dinți. Gura are o pereche de mustăți lungi și patru perechi de mustăți scurte.

De obicei culoarea este cenuşiu-închis, marmorat pe flancuri, uneori cu pete alb-cenuşiu evidente, negru cenuşiu pe spate, deschis în zona ventral-abdominală.

Ajunge la dimensiuni de 50-100 cm şi 1,5-6,5 kg, destul de frecvent dar poate ajunge și la greutăți de 200-300 kg și lungime de 3-5 m.

Este un pește ce traiește de obicei în apele curgătoare, dar se găsește și în apele stagnante din apropierea râurilor.

Maturitatea sexuală este atinsă la vîrsta de 4-5 ani. Se reproduce primăvara, când temperatura apei atinge valorea de 18-20°C (când înflorește salcâmul). Prolificitatea este de 10 000 icre/kg greutate corporală.

În crescătoriile clasice se crește în polcultură cu crapul, ciprinidele asiatice și alte specii, având rolul de pește sanitar pentru că pe lângă consumul de pești fără valoare economică, consumă și pești bolnavi sau cadavrele acestora.

S-au dezvoltat, în ultimul timp, tehnologii de creștere superintensivă a acestuia în sisteme recirculante, la densități de 50-200 kg pește/mc apă, mai ales în țări precum Germania sau Cehia.

Biban (Perca fluviatilis, Linnaeus 1758), are corpul acoperit cu solzi bine fixați, capul este scurt, rotunjit, dinți mici și numeroși. culoarea este gri-maronie pe spate, verde-aurie pe părțile laterale și alb-cafeniu pe burtă. Trăiește în râuri cu curgere lentă, lacuri adânci, bălți și iazuri.

Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-5 ani. Perioada de reproducere este din luna februarie până în luna iunie, începând de când temperatura apei atinge valoarea de 6-8ºC. Prolificitatea totală a femelelor este de 10 000-300 000 icre.

La început larvele se hrănesc cu zooplancton, apoi, cu larve de chironomide, alte nevertebrate și larvele altor pești, în final devenind răpitor.

Este apreciat pentru calitatea cărnii care este albă, moale și fără oase.

În acvacultura din România nu a prezentat interes datorită faptului că crește destul de greu, este o specie răpitoare care consumă larvele altor pești cu valoare economică, este destul de prolific și odată pătruns într-o crescătorie este greu să scapi de el.

În alte țări precum: Finlanda, Danemarca, Franța, Cehia , Ungaria, au fost făcute o serie de studii legate de creșterea acestuia în diferite sisteme și la diferite densități. Astfel a fost elaborată o tehnologie de creștere a acestuia, intensiv, în sisteme recirculante sau viviere flotabile.

Deși este o specie invazivă și a fost considerată fără valoare economică de-a lungul timpului, acvacultura acesteia a prin contur, mai ales în țările occidentale, de aceea trebuie acordat un interes crescut în dezvoltarea tehnologiilor de creștere în România.

Crapul japonez (Cyprinus carpio var. koi L.) a fost adus în Europa în urmă cu câțiva zeci de ani,  iar în anul 1985 a ajuns și în România. Este originar din ținuturile cuprinse între Asia de Est, lacul Aral, Marea Caspică și Marea Neagră. În cultura japoneză, crapul koi este foarte respectat, fiind considerat un simbol al norocului și al prosperității.

Poate ajunge până la 30-60 cm şi la o greutate de  0,5-4 kg. Masculii au înotătoarea ventrală mai mare decât a femelelor. Gura este plasată terminal la adulţi şi sub-terminal la puiet. Culoarea şi solzii sunt foarte diferiţi în cadrul subspeciilor.

Masculii sunt maturi sexual la 3-5 ani, iar femelele la 4-5 ani. O femelă poate produce până la 300.000 de icre. Crapul depune icre primăvara atunci cand temperatura apei ajunge la 18- 20°C.

Poate crește în medie între 60 și 90 cm. Trăiește până la 30-50 de ani, uneori și mai mult În prezent peștele are numeroase culori, dintre cele mai frecvente fiind alb, negru, roșu, galben, crem , albastru, motiv pentru care din cauza coloritului atrăgător pot deveni ușor pradă.

Este un pește omnivor, dar consuma și furaje combinate. În libertate, consumă organisme planctonice, organisme bentonice și plante acvatice submerse. In captivitate, când de fapt se cresc spre valorificare, compoziția hranei administrate poate modifica calitativ coloritul.

Pot fi crescuți cu succes în acvarii și iazuri, fiind unele dintre cele mai frumoase animale de companie și de asemenea se pot domestici foarte ușor.

Cega (Acipenser ruthenus, L., 1758) trăiește exclusiv în ape dulci și spre deosebire de alți sturioni nu migrează din Marea Neagră. Este cea mai mică specie de sturioni, iar pescuitul excesiv, în special pentru carne, reprezintă o amenințare majoră pentru această specie.

Corpul cegii este maroniu închis, cu nuanţe verzui, iar burta este galbenă. In medie are o lungime de 60-70 de cm si o greutate de 4-5 kg, în mod excepțional,  putând atinge chiar și 120 cm și o greutate de 8-10 kg. Are un corp alungit, aproape cilindric. Botul este lung, ascuțit și curbat în sus. Capul este conic, iar gura este situată inferior și prezintă 4 mustăți franjurate. Cega este acoperită de 10-15 scuturi dorsale, 50-65 laterale si 15-20 abdominale. Scuturile mari sunt rombice, cele mici zimțate.

Masculii ajung la maturitate sexuală la 4-5 ani, iar femelele numai la 5-6 ani.  Cega se reproduce în Dunăre la 6-8 m adâncime, în zone cu curenți puternici. Femelele depun  în medie 15.000 – 135.000 icre în lunile aprilie – iunie, atunci când apa are intre 12-17 °C.

Hrana cegii o reprezintă larvele, melci mărunţi şi resturi vegetale, iar exemplarele mai mari consumă cu plăcere şi puiet de peşte mărunt. Îşi caută hrana pe fundul apei tot anul în grupuri mai mici.

Datorită calităţii cărnii sturionilor, a icrelor produse de aceștia, precum şi a presiunii masive exercitate asupra stocurilor naturale de sturioni, în ultimii ani în Europa s-au făcut paşi  importanţi în creşterea acestora în sistem superintensiv cu recircularea permanentă a apei.

Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) este cel mai răspândit reprezentant al genului Acipenser fiind o specie cu valoare economică foarte mare. A fost intens pescuită pentru carnea gustoasă și icrele sale de culoare cenușie inchisă.

Pe langă construirea intensă de baraje, pescuitul excesiv și poluarea industrială au făcut ca habitatul acestei specii să fie puse în pericol, ajungându-se ca, la nivelul anului 1990, aproximativ 30% din populatia de nisetru din Marea Caspică și toată populația din Marea Azov să fie înlocuită cu exemplare crescute în captivitate.  In viitorul nu foarte îndepărtat, supraviețuirea speciei va depinde în mare parte de programele de repopulare.

Are corpul alungit, mai gros în partea anterioară și comprimat lateral în cea posterioară, de culoare gri verzui. Suprafața corpului este acoperită cu solzi ganoizi numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase. Capul este complet acoperit de plăci osoase zgrunțuroase, iar botul este scurt, lat și obtuz cu 4 mustăți pe fața inferioară Cele patru mustăţi, care se găsesc sub rostrul prelungit sub formă de trompă, îi ajută, în  procurarea hranei. Gura lor este în întregime orientată în jos, este adecvată numai pentru culegerea hranei de pe fund. Se hrănește cu crustacee, moluște, pești mici.

Masculii ajung la maturitate sexuală la 11-13 ani, iar femelele la 12-16 ani. Masculii au nevoie de 2 până la 3 ani de pauză pentru a se putea reproduce din nou, în timp ce femelele au nevoie de 4 -5 ani.

Locurile de reproducere se află pe porţiunile adânci ale râurilor. Pentru folosirea mai bună a numărului mic de locuri bune de reproducere care le stau la dispoziţie, în cadrul unor specii s-au format familii care migrează toamna, respectiv primăvara. Primele încep migraţia încă de la sfârşitul verii sau pe parcursul toamnei, îşi petrec iarna în gropile din albia râului, şi îşi depun icrele relativ devreme, primăvara.

În ultimii ani s-au obţinut rezultate semnificative în creşterea speciilor de sturioni în heleșteie, precum și în sisteme recirculante. Scopul acestei activităţi este, pe de-o parte asigurarea creşterii unui puiet adaptat pentru popularea apelor naturale, pe de altă parte, producerea prin cicluri de producţie multianuale de peşte valoros pentru comercializare.

Morunul (Huso huso) face parte din familia Acipenseridae,  fiind unul dintre cei mai mari reprezentanți ai acestora. Deși datează din vremea dinozaurilor, în zilele noastre această specie este prezentă pe lista roșie a speciilor amenințate cu dispariția. Acest fapt este datorat pescuitului ilegal excesiv, a pierderii zonelor de reproducere, din cauza construcțiilor hidrotehnice și a restrângerii treptate a arealului.

Morunul este foarte valoros în principal pentru icrele sale din care se fabrică caviarul, cât și pentru carnea sa lipsită de oase. Se poate întâlni în Marea Neagră, Caspică, Adriatică, Azov, precum și în râurile mari care se varsă în acestea.

Este un pește longeviv, putând atinge între 35- 60 ani, literatura indicând și exemplare care au atins vârsta de 100 de ani. Are dimensiuni impresionabile de aproximativ 5 – 6 m și 1500- 2000 kg.

Corpul are culoare cenușiu închis pe partea dorsală și mai deschisă pe partea ventrală. . Are corpul gros și alungit, fără solzi, iar  capul este mic cu un bot scurt. Prezintă 4 mustăți situate pe partea ventrală a botului. Corpul morunului este acoperit cu cinci șiruri de scuturi osoase dispuse longitudinal.

Morunii sunt singurii răpitori autentici dintre sturionii de Dunăre, ei hrănindu-se cu crustacee, moluște, pești de diferite dimensiuni și chiar păsări de apă.

Atinge maturitatea sexuală destul de târziu, femelele ajungând la maturitate abia în jurul vârstei de 14-15 ani. Din familia sturionilor, morunul migrează cel mai departe pentru a putea să se reproducă. În ultimele decenii ,această migrație a fost întreruptă, atât pentru morun cât și pentru ceilalți reprezentanți ai  sturionilor, de construcția barajului de la Porțile de Fier.

Morunul este o specie care pentru reproducere migrează în râuri. Îşi depune ponta în lunile martie-mai, în funcție de temperatura apei. Icrele cu diametrul cuprins între 2,5-3 mm sunt depuse între pietre sau direct pe acestea.

După perioada postembrionară, puietul pleacă spre Marea Neagră, această călătorie durând  aproape jumătate de an. În primii 3-4 ani de viață, trăiesc în grupuri care  migrează împreună spre locurile de hrănire.

În prezent se poate crește cu succes și  în sisteme recirculante.

2022

Infrastructura de cercetare de la SCDAEA este publicată pe platforma EERIS și poate fi accesată la adresa: https://eeris.eu/ERIF-2100-000G-7482.

• Research and technology transfer center in aquaculture and aquatic ecology – CETACVA

Research and technology transfer center in aquaculture and aquatic ecology – CETACVA  aims to develop the regional capacity for research-development and technological transfer in the field of aquaculture and aquatic ecology. Within the center will be created 6 RAS systems (recirculating aquaculture system) and 4 laboratories.

The locations for the project implementation are: Research and Development Station for Aquaculture and Aquatic Ecology-Iasi (SCDAEA),  and  “Petru Jitariu” Biological Station Potoci – Neamț (SBPJ) within the “Alexandru Ioan Cuza” University.

Research directions:

1. Development of RAS technologies using 6 RAS systems.
2. Artificial reproduction of freshwater fish.
3. Physiology of aquatic animals.
4. Aquatic ecology.
5. Microbiology and molecular biology.

Proiecte în implementare

În perioada 01.07.2022 – 31.05.2023 se desfășoară proiectul cu titlul ”Documentații tehnice pentru obiectivul de investiţii  „Centru de cercetare și transfer tehnologic în acvacultură și ecologie acvatică”.

Valoare proiect: 975.020,00 lei

• În data de 27 octombrie 2022, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică Iași a participat la „Ziua Cercetătorului la UAIC”.
• Participarea la Sesiunea Științifică Tendințe în biologie : de la molecule la sisteme complexe, organizată în zilele de 27-28 octombrie 2022 de Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Lucrarea prezentată a fost ”The effect of using DDGS as an ingredient in the production of low-cost feed for common carp (Cyprinus carpio, Linneus)” – Cristian_Alin Barbacariu, Cristina Mihaela Rîmbu, Marian Burducea, Eugen Oprea, Răzvan Ștefan Boiangiu, Elena Todirașcu-Ciornea, Gabriela Dumitru.

---

02.12.2019

În cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică se derulează un proiect denumit ”Înființarea unui centru de consiliere pentru fermele de acvacultură la SCDAEA Iași”. Acest centru este destinat fermierilor din domeniul acvaculturii și va oferi consiliere privind calitatea mediului acvatic, a calității furajelor, protecției mediului, a unor tehnologii de creștere și reproducere a peștilor. Acest centru este foarte valoros pentru zona de Nord Est a Moldovei fiind un centru de informare și consiliere a tuturor celor interesați de domeniul acvaculturii.

---

01.03.2019

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică, Iași, pune la dispoziția celor interesați material piscicol pentru populare:

• pui predezvoltați de crap (vârsta ≥ 21 zile),
• puiet de crap vara I și vara a II-a ,
• crap japonez (koi), pentru popularea diverselor iazuri și grădini decorative.

Pentru oferta concretă vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon: 0232.222.513 sau prin e-mail la adresa: scdaea@yahoo.com

---

28.03.2016

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultura și Ecologie Acvatică Ezăreni, Iași, pune la dispoziția celor interesați material piscicol pentru populare, respectiv puiet de un an sau doi din specia Crap (Cyprinus carpio) și crap japonez (koi), pentru popularea diverselor iazuri și grădini decorative. Pentru oferta concretă vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon: 0232.222.513 sau prin e-mail la adresa: scdaea@yahoo.com