Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică Iaşi

Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică Iaşi 2016-10-12T15:28:06+00:00

Contact

Telefon: 0232 22 2513
Adresa: Şos. Iași-Ciurea nr. km 5, Iași,

Director
Conf.univ.dr.  Costică MIHAI
Telefon: 0232 20 1446

E-mail: ticu@uaic.ro

Prezentare

Înfiinţată în anul 1961, Staţiunea de Cercetări Piscicole Podu Iloaiei este cea mai veche unitate de profil din Moldova şi se găseşte pe acest amplasament începând cu anul 1985.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică Iaşi este amplasată în partea de sud a Municipiului Iaşi, în zona Combinatului de Utilaj Greu, pe şoseaua Iaşi-Ciurea, în aval de barajul lacului de acumulare Iezăreni.

Profilul staţiunii este ştiinţifico-didactic, cu cercetări fundamentale şi aplicative pe linia conservării calităţii mediului acvatic din amenajările piscicole şi apele publice, modernizării tehnologiilor piscicole şi elaborării de reţete performante de furaje pentru peşti. Staţiunea întreţine relaţii ştiinţifice de colaborare şi parteneriat cu unităţi de profil din Ungaria, Italia, Franţa, Republica Moldova ş.a.

Baza materială a staţiunii cuprinde: laboratoarele de cercetări (hidrochimie, hidrobiologie, tehnologii piscicole, nutriţie, selecţie şi ameliorare, pescuit), bibliotecă, staţia de reproducere artificială a peştilor (2800 m2), instalaţia de fabricare a hranei concentrate pentru peşti; anexe şi spaţii gospodăreşti şi o biobază piscicolă alcătuită din şase heleşteie, populate cu efective piscicole din 15 specii indigene şi aclimatizate.

Scurt istoric

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică Iaşi are un trecut istoric ce datează din 1940, an în care, conducerea Ministerului Agriculturii din acea vreme hotăraşte înfiinţarea Institutului de Cercetări Piscicole şi a unor laboratoare de cercetare pentru piscicultură în anumite zone ale ţării. Astfel, în Moldova, la Păstrăvaria Tarcău-Bicaz se înfiinţează un astfel de laborator, pentru studiul faunei piscicole din apele curgătoare, lacurile şi iazurile din Moldova şi partea de est a Transilvaniei.
A doua etapă în activitatea staţiunii se diferenţiază din 1962, an în care unitatea se transferă la Iaşi, iar activitatea de cercetare devine preponderent ciprinicolă, ca urmare a cerinţelor producţiei. În această perioadă se realizează şi o bază experimentală proprie la Podu Iloaiei.
Cea de a treia etapă în activitatea staţiunii începe în anul 1981, când se înfiinţează Staţiunea de cercetare şi producţie piscicolă Podu Iloaiei, ca unitate de sine stătătoare cu personalitate juridică, din subordinea Centralei Pescuitului şi Industrializării Peştelui din cadrul Ministerului Industriei Alimentare.
În anul 1986 Staţiunea cu laboratoarele şi o parte din fondul piscicol se mută la Iaşi pe actualul amplasament.
Cea de a patra perioada în activitatea staţiunii începe cu anul 1990, când se transformă în societate comercială – S.C. ACVARES S.A. Iaşi – cu profil de producţie, comerţ şi cercetare, trecând din punct de vedere administrativ în subordinea Ministerului Agriculturii şi apoi a F.P.S, dar sub coordonarea ştiinţifică a Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice Bucureşti.
In anul 1999 are loc scindarea S.C. ACVARES S.A. Colectivul de cercetare şi ferma de alevini vor constitui S.C. Staţiunea de Cercetare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică S.A. Iași, pe actualul amplasament, sub coordonarea administrativă a F.P.S., apoi A.P.A.P.S.
În anul 2002 încep demersurile conducerii staţiunii şi ale reprezentanţilor UAIC pentru trecerea/preluarea acesteia, fapt materializat prin aparitia Legii 33/decembrie 2002. Preluarea în fapt a activităţii staţiunii a avut loc la data de 1 iunie 2003.
Amenajarea a fost proiectată de către I.S.P.I.F. București în anul 1983. Întreg ansamblul de lucrări a fost conceput pentru a realiza condițiile necesare activității de cercetare. Execuția lucrării a fost începută în anul 1985 și terminată în anul 1986. Pe teritoriul Stațiunii se află 8 bazine piscicole cu o suprafață utilă de 59940 m2 căreia îi corespunde un volum de 98780 m3. Alimentarea cu apă se face din acumularea Ezăreni prin pompare, iar evacuarea se realizează gravitațional printr-un canal în râul Ezăreni.

De-a lungul timpului au existat numeroase personalități care s-au implicat în activitatea științifică de specialitate printre care se pot enumera distinși profesori universitari doctori: Sergiu Căraușu, Valeriu Blidaru, Mihai Băcescu, Dumitru Bogatu, Theodor Bușniță, C.S. Antonescu, Ghe. Manea.

De la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Paris, prof. R. Billard personalitate în domeniul acvaculturii, autor a numeroase tratate de acvacultură, a fost colaborator al Staţiunii la tematica de cercetare referitoare la aclimatizarea speciei Polyodon spathula în România. De asemenea a asigurat stagii de specialitate ale cercetătorilor stațiunii.

De la Academia de Știinţe a Rep. Moldova şi Staţiunea de Cercetare Piscicolă de la Chişinău.-  Arkadie Vedrashko, acesta fiind implicat in realizarea a numeroase proiecte din cadrul stațiunii privind aclimatizarea și reproducerea sturionilor.

  1. Conducerea Stațiunii

2015 – prezent Conf.dr. Costică MIHAI

2009 – 2015 Lect. univ. dr. Nicolae CRĂCIUN

2006- 2009 – Ec. dr. Cornelia Mirela MEDELEANU

1999 – 2006 – CP II, dr. Elena Rada MISĂILĂ

1992 – 1999 –   Ing. Mircea CUVINCIUC

1991 – 1992 – Chim. Florin SEILLER

1989 –1991 – Ing. Gheorghe HUIAN

 

  1. Numărul de angajați ai stațiunii

1989 – 1990: 101

1990 – 1991:101

1991 –  1992:102

1992 – 1999: 114

1999-2000:28

2000-2001:21

2001-2002:16

2002-2003: 18

2003-2004:14

2004-2005:11

2005-2006:10

2006-2007: 11

2007-2008: 9

2008-2009: 7

2009-2015: 6

2015- prezent: 7

Activitatea de cercetare și microproducție

Activitate de microproducție se desfășoară pe suprafața aferentă unității de 10,62 ha structurată în opt bazine de pământ  de diferite dimensiuni și în sistemul recirculant din interiorul halei de reproducere artificială a peștilor. Activitate presupune realizarea lucrărilor de reproducere artificială și natural-dirijată la speciile existente în inventarul stațiunii: Crap (Cyprinus carpio), Știucă (Esox lucius), Șalău (Stizostedion lucioperca), somn (Silurus glanis), crap japonez (Cyprinus carpio, koi), Lin (Tinca tinca), predezvoltarea larvelor rezultate, creșterea și dezvoltarea  în primul și al doilea an a puietului, comercializarea puietului rezultat și a peștelui marfă.

Reproducere

Activitatea de reproducere artificială a speciilor de pești existente se desfășoară în cadrul halei de incubație și reproducere ce a fost modernizată prin accesarea unui Program Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova, 2007-2013, Proiect denumit: Centru pilot de resurse pentru acțiunea transfrontalieră de conservare a biodiversității acvatice a Râului Prut, Contract de grant nr. MIS ETC 1150/7.05.2012.

Creșterea în bazinele exterioare:

Creșterea în bazinele de pământ, exterioare ale stațiunii se face în diferite sisteme de creștere semi-intensive și intensive, aplicând diferite tehnologii net îmbunătățite față de cele clasice și cu producții sporite. Hrănirea se face cu furaje extrudate, granulate, pe bază de cereale, șroturi și făinuri proteice, folosind hrănitori automate. Extrudarea și granularea componentelor din rețetele furajere folosite se face în cadrul stațiunii, aceasta dispunând de un micro-FNC (FNC-fabrică de nutrețuri combinate).

Sistemul intensiv recirculant de creștere a puietului:

Sistemul recirculant este alcătuit dintr-o serie de componente (bazine, instalații de alimentare și evacuare a apei, compartiment de filtrare mecanică, compartiment de filtrare biologică) care împreună fac ca activitatea de creștere să aibă un impact redus asupra mediului și a componentelor sale, iar consumul de apă să fie minim.

Hala de incubație și reproducere este compartimentată în trei module care au două regimuri diferite de funcționare.

MODUL 1 = Stația de înmulțire și creștere puiet

MODUL 2 = Zona reproducători

MODUL 3 =  Hala de aclimatizare și producție

Modulul 1  și modulul 2  au un sistem parțial închis care, prin tratarea și recircularea apei, permite creșterea materialului piscicol în condiții de mediu controlat. Pentru modulul 3 se propune un sistem deschis utilizându-se apă din lacul Ezăreni și din foraje. Evacuarea apei se face în canalul existent (perimetral) din spatele halei. Tratarea apei din sistem presupune îndepărtarea solidelor reziduale, oxidarea amoniacului și nitriților, eliminarea dioxidului de carbon și dezinfectarea acesteia.

Sistemul de creștere a peștilor în sistem recirculant cuprinde:

–         Bazin de testare

–         Bazine de creștere

–         Instalații de alimentare cu apă a bazinelor

–         Instalații de evacuare a apei din bazine

–         Instalație de filtrare mecanică

–         Pompe

–         Instalație de filtrare biologică a apei

–         Instalație UV pentru dezinfectarea apei

–         Sistem de monitorizare a calitații apei

–         Sistem de siguranță (generator de curent electric)

–         Instalație de automatizare, comandă și control

MODULUL 1 este alcătuit din:

Bazine de creștere larve/alevini:

–         42 de bazine cu diametrul cu volumul util de 0,78 m3

–         34 de bazine cu diametrul cu volumul util de 3,14 m3

MODULUL 2 este alcătuit din Bazine de creștere/stocare reproducători, respectiv 7 bazine de beton din care unul circular.

MODULUL 3 este alcătuit din:

Hala de producție care cuprinde 40 de bazine de beton.

În acest modul se folosește apa din lacul Ezăreni, care va avea un debit maxim de 100 m3/h. Alimentarea se face prin pompare din lacul Ezăreni și evacuarea se face gravitațional prin sistemele existente (reparate). Aceste bazine sunt folosite pentru parcarea unor loturi de pești aduse din teren, înainte de a intra în secțiunea reproducători, respectiv aclimatizarea treptată cu condițiile naturale a puietului crescut în modulul 1, înainte de eliberarea în mediul natural.

Stațiile de filtrare ale sistemului recirculant:

Compartiment de filtrare mecanică: constă dintr-un bazin amplasat sub nivelul pardoselii, în care există un filtru mecanic tip tambur.

Lampa de UV este necesară pentru reducerea încărcăturii bacteriologice și reducerea/eliminarea bacteriilor patogene.

Se folosește un filtru biologic cu elemente filtrante din plastic și cu sicane, cu circulație orizontală.

Sistem de distribuție și difuzie oxigen: se folosesc baterii de tuburi de oxigen tehnic, dotate fiecare cu reductor care asigură astfel aportul de oxigen atât la bazine, pentru intervenții de urgență, cât și la biofiltru și apoi la compartimentul de apă clară pentru a oxigena apa de retur.

Sistem de monitorizare a parametrilor fizico-chimici:

Sistemul dispune de 10 sonde oxigen, 5 sonde dioxid de carbon, 5 sonde pentru măsurarea pH. Acesta măsoarăra și  înregistrează permanent parametrii menționați, fiind coordonat de o unitate centrală pe care sunt citite valorile în timp real. Sistemul asigură și comenzi de control  al unor echipamente, respectiv electrovalve, hrănitoare, aeratoare.

Publicații ale colectivului SCDAEA:

  1. Cărți, articole și comunicări științifice:
  2. Piscicultura Moldovei – lucrări științifice, vol. omagial (1), 1990
  3. Articole publicate in reviste de specialitate din țară și strainătate. Dintre acestea, în ultimii 3 ani au fost publicate următoarele articole:

–           Au fost cominicate si publicate în anul 2013 urmatoarele lucrări:

o          Crăciun N., Davideanu G., Hydrobiological research on habitats from the upper hydrographic basin of the river Dâmboviţa – lucrare științifică, care a fost publicată în Buletinul științific al simpozionului – participare la  Simpozionul internațional organizat de Academia Republicii Moldova, Institutul de Zoologie:.

o          În luna noiembrie 2013 s-a participat cu două lucrări științifice, la Simpozionul Științific organizat de Facultatea de Biologie, Researches on herpetofauna biodiversity from the upper basin of Dambovita valley, Herpetofauna from „Mehedinti Plateau” Geopark populations study

o          În anul  2013 s-a participat și cu trei lucrări la Simpozionul național organizat de Facultatea de Științe și Litere a Universității din Bacău (Nicolae Crăciun, Turmac Constantin, New researches regarding ichthyofauna and anthropogenic impact on fish communities from lake Snagov; Nicolae Crăciun, Turmac Constantin, Assessment of the ornithofauna biodiversity of terrestrial, forest and aquatic habitats from “Snagov forest” and “Snagov lake” reservations.

–           Lucrări publicate în anul 2014:

o          Oana Georgiana Dorojan (Varlan), V. Cristea, Angelica Docan, Săndiţa Plăcintă, M. Fotea – Performanţa creşterii şi profilul hematologic la specia A. stellatus (pallas, 1771), în condiţiile utilizării vitaminei C şi E în dietă, crescută în sisteme intensive recirculante. Oana Georgiana Dorojan (Varlan), V. Cristea, Angelica Docan, Săndiţa Plăcintă, M. Fotea

o          Oana Georgiana Dorojan (Varlan), V. Cristea, Săndiţa Plăcintă, M. Fotea – Influenţa unor fitobiotice (cimbru, cătină) asupra biochimiei cărnii la specia A. stellatus (pallas, 1771) în condiţiile unui sistem recirculant de acvacultură industrială

–           Lucrări publicate în 2015:

o          Publicarea volumului „Date despre ihtiofauna acumulării acvatice Stânca-Costești”, G. Davideanu, I. Popescu, M. Fotea, E. Oprea, Ana Davideanu, N. Crăciun, D. Irimia Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România. 2015

– brevete de invenții

 

  1. Proiecte de cercetare derulate:

1990 – Determinarea clorofilei, determinarea fitoplanctonului, determinarea productivităţii primare

1991Cercetări de genetică , biologia reproducerii şi tehnologii piscicole

Observații asupra ihtiofaunei râului Bistrita si a lacului de acumulare amonte de P.Neamț

1992-1995

Determinarea impactului dintre acvacultură și calitatea apei în condițiile creșterii peștilor în viviere

Diversificarea gamei de furaje pentru pește cu stabilirea de rețete și norme optime de furajare

            Modernizarea instalațiilor de preparare a hranei pentru pești

Elaborarea unor rețete moderne de furaje concentrate pentru peștii de cultură pe bază de componente clasice și neconvenționale

Cercetări privind reproducerea artificială a unor specii valoroase de pești și predezvoltarea larvelor in condițiile utilizării apei termostatate

1992-1996

Promovarea tehnologiilor de reproducere, predezvoltare și creștere intensivă și superintensivă în acvacultură

Cercetări privind reproducerea artificială a unor specii de pești valoroși și predezvoltarea superintensivă a larvelor în condițiile utilizării apei calde

1993

Identificarea si controlul incidențelor patologice la peștii de cultură din amenajările sistematice și lacurile de acumulare

Procedeu și instalație de epurare biologică și oxigenare a apei în instalații de producere a peștilor cu circuit închis

Cercetări privind realizarea unor linii de pești selecționate, înalt productive și stabilizarea lor genetică

1993 – 1995

Controlul ratei de eutrofizare a lacurilor de acumulare cu folosință complexă și valorificarea lor piscicolă

Ameliorarea, aclimatizarea și elaborarea tehnologiilor de creștere și reproducere a speciilor valoroase de pești

1993 – 1994

Physiological research concerning the efficiency of cyprinids fodder pelleting (original diets)

(Contract cu Natural Resources Institute HALL, UK)

1993 – 1997

Constituirea loturilor de remonți și reproducători de sturioni de apa dulce în vederea introducerii în zona colinară a Moldovei

1994

Cartarea și bonitarea potențialului productiv piscicol al tuturor categoriilor de bazine acvatice naturale și amenajate din apele interioare

Cercetări privind realizarea unor linii de pești selecționate, înalt productive

Diversificarea gamei de furaje pentru pești, cu stabilirea de rețete și norme optime de furajare

1994 – 1995

Program national de cercetări ihtiologice în bazinele hidrografice ale României, în vederea stabilirii speciilor de pește existente, rare și în pericol de dispariție

1994 – 1996

Cercetări privind reproducerea și predezvoltarea peștilor de cultură

Cercetări privind elaborarea, perfecționarea și promovarea tehnologiilor de creștere a peștelui și a altor organsime acvatice

Cercetări privind elaborarea, perfecționarea și promovarea tehnologiilor de creștere a peștelui și a altor organsime acvatice

1995

Elaborarea biotehnologiei ecologo-industriale de reproducere timpurie la Ictalurus punctatus

1996 – 2000

Cercetări fundamentale de patologie acvatică

Cercetări ecofiziologice în vederea modernizării hrănirii peștilor de cultură

1996 – 2001

Studiul introducerii coregonului în 2 lacuri din România: finalizarea incubării, eclozarea, creșterea larvelor, popularea lacurilor și urmărirea dinamicii populației și a influenței asupra ecosistemului (Contract bilateral cu INRA Franța)

1996 – 2002

Controlul biotehnologic al eutrofizării lacurilor și râurilor prin refacerea ihtiofaunei

1997 – 1999

Aclimatizarea speciei Polyodon spathula în crescătoriile piscicole din România. Constituirea lotului de remonți și reproducători în vederea introducerii în cultură în zona Moldovei

1999

Cercetări privind eficienţa creşterii în regim superintensiv a peştilor cu valoare economică ridicată în spaţii climatizate

1999 – 2002

Tehnologii moderne de reproducere a speciilor cu valoare cu valoare economică

2000

Evaluarea riscului produs asupra biocenozelor acvatice de apele uzate evacuate de S.C. Ambro S.A. Suceava

2000 – 2002

Studii asupra pacajului lacustru cu coregon de Leman

Creșterea superintensivă a ciprinidelor în spații climatizate

Obținerea liniilor ginogenetice sterile la peștii cu valoare economică ridicată

Particularități ale reproducerii principalelor specii de pești de cultură

Particularități ale reproducerii principalelor specii de cultură. Cercetări morfologice, histologice și biochimice asupra elementelor sexuale

2000 – 2004

Starea actuală a ihtiocenozei râului de frontieră Prut în scopul valorificării posibilităților de refacere, protecție și exploatare

2001- 2003

Determinarea toxicității acute letale a principalielor categorii de ape reziduale și evaluarea stării de sănătate a râului Someș (S.C. Someș S.A. Dej)

2002

Studiu hidrobiologic asupra râului Bârsa în scopul evidențierii efectelor apelor uzate evacuate de către S.C. CELOHART S.A. Zărnești (jud. Brașov)

2002- 2004

Ozonotehnologie pentru dezinfectat și oxigenat apa din bazinele piscicole cu scopul creșterii eficienței economice a reproducerii artificiale a peștilor

2003

Evaluarea potențialului piscicol al râului de frontieră Prut de la intrarea în țară până la vărsarea în Dunăre

2003- 2004

Stabilirea măsurilor tehnologice pentru creșterea intensivă a peștilor

2004 –  2006

Realizarea unui modul de microfermă pentru introducerea în acvacultura românească a unei specii valoroase de somn african (Clarias gariepinus) și elaborarea tehnologiei de creștere intensivă în sistem închis

2004

Stabilirea valorilor elementelor chimice N, P, K și Ca în probele de apă și sol din bazinele fermelor piscicole ale S.C. Pescaris S.A. Iași

Stabilirea măsurilor tehnologice privind furajarea modernă a peștilor de cultură

2004- 2005

Studiu de fezabilitate privind piscicultura în iazul Pais, jud. Iași pentru stabilirea productivității piscicole și calității apei

2005

Determinarea calității chimice a mediului acvatic din bazinele piscicole aparținând S.C. Pescaris S.A. Iași

2006 – 2008

Sistem integrat de creștere intensivă a peștilor de cultură autohtoni

Diagnosticul precoce și terapia preventivă a stărilor patologice la peștii de cultură în relație directă cu indicatorii de producție

2008 – 2010

Impactul lezional și epidemiologic al maladiilor infecțioase la peștii dulcicoli

2010 – 2015

Proiect Prut River: Resources pilot centre for the cross-border preservation of  Prut River aquatic biodiversity – proiect de cercetare și infrastructură

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică Iași este amplasată la confluența râurilor Nicolina și Ezăreni. Accesul la stațiune se realizează din șoseaua Iași- Ciurea, printr-o alee de cca. 300 m lungime. Din punct de vedere administrativ stațiunea este situată pe teritoriul municipiului Iași – la limita vestică a acestuia.

 

Situația geologică și hidrologică

Obiectivul este situate în partea sudică a Câmpiei Moldovei în apropiere de contactul cu Podișul Central Moldovenesc.

Până la o adâncime de cca 10 m se găsesc depozite aluvionare constituite din argile prăfoase (6-8 m grosime) sub care se află un orizont de 3-4 m grosime de nisipuri prăfoase și pietrișuri. Sub aceste orizonturi, se găsește stratul bazal constituit din argile sarmațiene-vineții.

Apa freatică în zona de luncă se găsește la o adâncime de 2-3 m. Orizontul acvifer cantonat în zona cu pietrișuri și nisipuri poate fi probabil exploatat în urma executării unui foraj de exploatare pentru a se stabili debitul ce poate fi eventual prelevat precum și celelalte mărimi caracteristice (denivelare, rază de influență).

Crapul (Cyprinus carpio, Linnaeus 1758) este specia cea mai importantă a acvaculturii din România. Face parte din familia Cyprinidae, ordinul Cypriniformes, Clasa Actinopterygii. Are patru mustăți, corpul acoperit de solzi așezați în rânduri regulate (există unele rase de cultură ce au corpul acoperit parțial de solzi sau sunt în totalitate nuzi). Ochii sunt situați în jumătatea anterioară a capului, gura este terminală sau subterminală, cu buze întregi de grosime medie.

Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-5 ani, se reproduce la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai când temperatura apei ajunge la valoarea de 18°C. Este o specie cu prolificitate mare, acesta fiind cuprinsă între 100.000-200.000 icre/kg corp femelă.

Hrana crapului este diversă şi diferă mult în funcţie de vârstă: la 3-5 zile consuma alge unicelulare, rotifere, nauplii, la 5-15 zile consumă rotifere şi zooplancton, iar după această vârstă consumă zooplancton, viermi, larve de insecte, crustacee sau moluşte, perifiton, detritus, resturi de plante acvatice şi furaje.

Este puțin exigent față de calitatea apei, suportând variații însemnate ale oxigenului solvit sau ale pH-ului.

Există mai multe rase de crap, dintre care, cele mai importante sunt: Crapul Lausitz, crapul Galiția, crapul Aischgrund.

În România, ca urmare a preocupării cercetătorilor ştiinţifici în domeniul selecţiei şi ameliorării crapului de cultură s-au creat rasele de crap: Podu Iloaiei (În cadrul fostei Stațiuni de Cercetări Piscicole Podu Iloaiei, Iași, actuala Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Ecvatică Ezreni), Frăsinet, Ineu și Ropșa.

Știuca (Esox lucius, Linnaeus 1758), face parte din familia Esocidae, ordinul Esociformes, clasa Actinopterygii. Corpul este cilindric, capul este comprimat lateral, botul comprimat dorso-ventral (seamăna cu un bot de rață). Culoarea este cenuşiu-verzuie sau cenuşiu-cafenie, funcţie de mediul de viaţă.

Atinge dimensiunile de 45-70 cm și 1-4 kg. Trăiește de obicei în râuri, în zone mai liniștite cu viteze mici ale apei.

Este un prădător veroce lăcomia determinând-o să se hrănească permanent chiar și în perioada de reproducere.

Atinge maturitatea sexuală la 3-4 ani și greutatea de 0,5-1 kg. Se reproduce primăvara la sfârsitul lunii februarie, începutul lunii martie, când temperatura apei atinge valoarea de 8-10 °C. Prolificitatea este de 30 000 icre/kg corp femelă.

Este un peşte apreciat atât pentru calitatea cărnii şi a icrelor cât şi pentru rolul de consumator activ (lacom) al peştilor mărunţi pătrunşi în crescătorii. Se crește în policultură cu crapul având rolul de a extermina peștii fără valoare economică.

Șalăul, (Stizostedion lucioperca, Linnaeus 1758) are corpul de formă alungită, fusiformă, comprimată dorso-ventral. Corpul este complet acoperit de solzi, bine fixați și aspri la pipăit. De obicei culoarea este cenușie-argintie pe flancuri, verde–cenușiu dorsal și cenușiu deschis ventral.

Ajunge la dimensiunea de 30-80 cm și 1-5 kg. În mod natural trăiește în ape dulci curgătoare sau bălți și ape salmastre.

Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-4 ani și greutatea de 0,7 -1,5 kg.

Reproducerea are loc primăvara, în luna aprilie, când temperatura apei atinge valorea de 12-14°C. Prolificitatea totală a femelelor este de 100 000-300 000 icre.

La început șalăul se hrănește cu infuzori, apoi, pe măsura înaintării în vârstă, nauplii, zooplancton, alevini, pui  şi peşti maturi (de talie mică sau mijlocie). Din momentul hrănirii cu alevini, şalăul devine canibal. În crescătoriile clasice, șalăul, se crește în policultură cu crapul, cprinide asiatice și alte specii. În ultimii ani s-au dezvoltat diferite tehnologii de creștere a acestuia în sisteme recirculante, superintensiv, la densități de 50-150 kg/mc apă.

Este un pește foarte apreciat atât datorită calității cărnii acestuia cât și a icrelor.

Somnul, (Silurus glanis, Linnaeus 1758), are corpul alungit, masiv, puternis, gros în treimea anterioară și comprimat lateral în jumătatea posterioară. Corpul este complet lipsit de solzi, pielea este netedă. Capul este comprimat dorso-ventral și se termină cu o gură mare cu buze groase, maxilare puternice și numeroși dinți. Gura are o pereche de mustăți lungi și patru perechi de mustăți scurte.

De obicei culoarea este cenuşiu-închis, marmorat pe flancuri, uneori cu pete alb-cenuşiu evidente, negru cenuşiu pe spate, deschis în zona ventral-abdominală.

Ajunge la dimensiuni de 50-100 cm şi 1,5-6,5 kg, destul de frecvent dar poate ajunge și la greutăți de 200-300 kg și lungime de 3-5 m.

Este un pește ce traiește de obicei în apele curgătoare, dar se găsește și în apele stagnante din apropierea râurilor.

Maturitatea sexuală este atinsă la vîrsta de 4-5 ani. Se reproduce primăvara, când temperatura apei atinge valorea de 18-20°C (când înflorește salcâmul). Prolificitatea este de 10 000 icre/kg greutate corporală.

În crescătoriile clasice se crește în polcultură cu crapul, ciprinidele asiatice și alte specii, având rolul de pește sanitar pentru că pe lângă consumul de pești fără valoare economică, consumă și pești bolnavi sau cadavrele acestora.

S-au dezvoltat, în ultimul timp, tehnologii de creștere superintensivă a acestuia în sisteme recirculante, la densități de 50-200 kg pește/mc apă, mai ales în țări precum Germania sau Cehia.

Biban (Perca fluviatilis, Linnaeus 1758), are corpul acoperit cu solzi bine fixați, capul este scurt, rotunjit, dinți mici și numeroși. culoarea este gri-maronie pe spate, verde-aurie pe părțile laterale și alb-cafeniu pe burtă. Trăiește în râuri cu curgere lentă, lacuri adânci, bălți și iazuri.

Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-5 ani. Perioada de reproducere este din luna februarie până în luna iunie, începând de când temperatura apei atinge valoarea de 6-8ºC. Prolificitatea totală a femelelor este de 10 000-300 000 icre.

La început larvele se hrănesc cu zooplancton, apoi, cu larve de chironomide, alte nevertebrate și larvele altor pești, în final devenind răpitor.

Este apreciat pentru calitatea cărnii care este albă, moale și fără oase.

În acvacultura din România nu a prezentat interes datorită faptului că crește destul de greu, este o specie răpitoare care consumă larvele altor pești cu valoare economică, este destul de prolific și odată pătruns într-o crescătorie este greu să scapi de el.

În alte țări precum: Finlanda, Danemarca, Franța, Cehia , Ungaria, au fost făcute o serie de studii legate de creșterea acestuia în diferite sisteme și la diferite densități. Astfel a fost elaborată o tehnologie de creștere a acestuia, intensiv, în sisteme recirculante sau viviere flotabile.

Deși este o specie invazivă și a fost considerată fără valoare economică de-a lungul timpului, acvacultura acesteia a prin contur, mai ales în țările occidentale, de aceea trebuie acordat un interes crescut în dezvoltarea tehnologiilor de creștere în România.

28.03.2016

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultura și Ecologie Acvatică Ezăreni, Iași, pune la dispoziția celor interesați material piscicol pentru populare, respectiv puiet de un an sau doi din specia Crap (Cyprinus carpio) și crap japonez (koi), pentru popularea diverselor iazuri și grădini decorative. Pentru oferta concretă vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon: 0232.222.513 sau prin e-mail la adresa: scdaea@yahoo.com

Tur virtual realizat de Panovision