Politehnica versus „Cuza”: războiul de 30 de ani care a încăierat cele mai mari universităţi ieşene

 De 30 de ani, cele două mari universităţi ieşene se află încleştate într-un război surd, pentru un patrimoniu de milioane. Indiferent cine le-a condus în toţi aceşti ani, obiectivul a rămas acelaşi: cel mai vechi corp de clădire din Palatul Universitar. Universitatea „A.I. Cuza” îl consideră de drept al său, fiind construit special pentru universitatea ieşeană, într-o vreme în care cea Tehnică nici nu exista. De cealaltă parte, cine nu a auzit de cea mai frumoasă bibliotecă din lume, cea a Universităţii Tehnice, din Corpul A? Felul în care cele două universităţi au abordat conflictul le reflectă spiritul. Cea mai veche universitate din ţară invocă istoria, tradiţia, continuitatea şi dreptul primului ocupant. Universitatea Tehnică se raportează la argumente pragmatice şi la dreptul dat de cea mai nouă reglementare legală. De mai bine de patru ani, războiul dintre cele două universităţi se desfăşoară pe sălile Tribunalului, miza fiind un patrimoniu de 62 milioane lei. Pentru a avea dreptul să-l revendice, UAIC a plătit fără să clipească taxa de timbru de 625.000 lei.

În susţinerea drepturilor sale, UAIC a prezentat judecătorilor un lung recurs istoric, şi un teanc de 118 documente, începând cu decretul lui Alexandru Ioan Cuza prin care lua naştere cea mai veche universitate din ţară. Juridic, actul din 1860 nu are nicio relevanţă pentru miza procesului, pentru că la acea dată Palatul Universitar nu exista nici ca proiect. Abia în 1882 s-au alocat primii bani pentru construirea unui sediu, iar lucrările propriu-zise au început abia în 1897. Din acel moment, conform reprezentanţilor UAIC, se naşte şi dreptul de proprietate asupra palatului din Copou. Drept contestat de UTI, care susţine că palatul universitar a fost construit de stat şi dat doar în administrare universităţii. Înfiinţată în 1937, Şcoala Politehnică a primit din partea Universităţii Mihăilene, cum era UAIC numită în epocă, spaţiile necesare funcţionării, dar numai provizoriu. La acea dată, se stabilise că tânăra şcoală tehnică va avea propriul sediu tot în Copou, dar un kilometru mai la deal. Provizoratul durează însă deja de peste 80 de ani.

Terenul donat de Şcoala Normală în 1925 ajunge la Universitatea Agronomică

În 1925, Şcoala Normală „Mihail Sturdza” a donat statului 3,8 ha de teren în Copou, lângă Observatorul Astronomic. În 1939, Ministerul Educaţiei a donat la rându-i terenul către Şcoala Politehnică, pentru construirea sediului acesteia. Războiul şi, mai ales, pierderea Basarabiei, avea să încurce lucrurile. În 1941, fără să fi apucat să aibă propriul sediu, Şcoala Politenică se mută la Cernăuţi. În 1944, Şcoala Politehnică a fost evacuată din Cernăuţi tocmai la Turnu Severin. Şi Universitatea ieşeană s-a retras la Alba Iulia. S-au întors spre sfârşitul anului, dar nu mai aveau casă. Sălbaticele bombardamente sovietice transformaseră Iaşul în ruine, iar din Palatul Universitar rămăseseră doar zidurile exterioare, sparte şi arse. Temporar, Şcoala Politehnică funcţionează la Liceul Militar, până la refacerea Palatului Universitar. Ar fi urmat să rămână aici până la construirea sediului din vârful Copoului.

Un sediu s-a construit pe terenul donat de Şcoala Normală, dar nu pentru Şcoala Politehnică. Încă din timpul războiului, în 1943, terenul intrase în patrimoniul Universităţii Agronomice Chişinău-Iaşi. După război, avea să se construiască aici sediul actualei Universităţi „Ion Ionescu de la Brad”, iar nu un sediu pentru Politehnică. Aceasta a rămas în Palatul Universitar, pe care l-a reconstruit după război. A rămas aici chiar şi după ce a început construirea sediilor facultăţilor tehnice de pe malul Bahluiului. Mai mult, chiar ar fi făcut demersuri pentru a se împământeni în Copou. „Politehnica a iniţiat demersuri politice specifice regimului comunist, urmărind blocarea plecării sale din vechiul Palat Universitar”, afirmă reprezentanţii UAIC. În acţiunea din instanţă, UAIC afirmă că nu a considerat niciodată prezenţa Universităţii Tehnice în Copou decât ca pe o situaţie provizorie. Politehnica era tolerată, ţinută în gazdă, dar nu proprietară.

În 1997, Universitatea Tehnică semnează un protocol prin care urma să elibereze clădirea

După 1989, UAIC a început demersurile pentru ceea ce considera a fi redobândirea controlului asupra patrimoniului propriu. Au fost organizate şedinţe şi întâlniri menite a convinge Universitatea Tehnică să plece din Copou. În 1997 se ajunge la semnarea unui protocol prin care UTI urma să elibereze spaţiul ocupat în Corpul A. Catedra de Macromolecule şi Organică a UTI urma să se mute la Facultatea de Chimie din Tudor Vladimirescu, astfel urmând să se elibereze 1.200 mp de spaţii. După finalizarea lucrărilor de construire a sediului Facultăţii de Construcţii din Tudor Vladimirescu, aceasta trebuia să elibereze alţi 1.700 mp din Copou.

În 1999, părea că UAIC a devenit stăpână în Copou. Printr-un ordin al Ministerului Educaţiei era statutat dreptul de proprietate al Universităţii asupra clădirilor din bulevardul Carol I nr. 11. O suprafaţă de teren de 6,6 ha şi peste 14.000 mp construiţi erau înscrişi astfel în patrimoniul UAIC. Era vorba practic de cele două imobile din vechiul Palat, pe care Universitatea devenea stăpână cu acte în regulă.

Victoria a fost însă de scurtă durată. Doi ani mai târziu, acelaşi Minister emitea un nou ordin, prin care Corpul A, cu o suprafaţă construită de 5.891 mp şi terenul aferent de 9.636 mp, era recunoscut ca aparţinând Universităţii Tehnice. Din cele două imobile, cel nordic, dinspre cantină, revenea UTI. Cel sudic, dinspre Casa Universitarilor, revenea UAIC. Conflictul latent devenea unul juridic şi începea un lung şir de procese, purtate de la nivelul Judecătoriei de pe Anastasie Panu până la cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Sub diverse forme juridice, Universitatea „Cuza” a cerut constant acelaşi lucru: evacuarea UTI din Copou şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra întregului Palat Universitar. Constant, „Cuza” a pierdut, iar UTI a rămas pe loc. Cel mai recent proces a fost deschis în noiembrie 2019, când UAIC a deschis o acţiune în revendicare, prin care cere UTI să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie Corpul A. Indirect, UAIC contestă legalitatea ordinului din 2001 emis în favoarea UTI.

Chirie evaluată la 353.500 euro anual

Prima mutare a fost făcută de UTI în apărare pe când încă nici măcar nu fusese stabilit magistratul care avea să judece procesul. În ianuarie 2020, Politehnica a chemat în garanţie Ministerul Educaţiei. Acesta emisese ordinul din 2001 prin care UTI era împroprietărită în Copou. Dacă ordinul din 2001 era nelegal, atunci Ministerul trebuia să-şi asume consecinţele şi să plătească în locul UTI chiria pentru alt sediu. Reprezentanţii UTI evaluaseră chiria pentru o suprafaţă echivalentă la 353.500 euro anual. „Există un risc, chiar şi teoretic, de a cădea în pretenţii în acţiunea în revendicare formulată de UAIC şi nu putem să anticipăm dacă sentinţa va rămâne definitivă, dacă va trebui să evacuăm sau nu spaţiile cu destinaţie de învăţământ, cercetare şi administrative”, au argumentat oficialii UTI.

Practic, aceştia încercau să forţeze mâna Ministerului Educaţiei, pentru a-şi asuma apărarea poziţiei UTI. Ministerul emisese ordinul din 2001, deci Ministerul trebuia să demonstreze că l-a emis în condiţii de legalitate şi că acesta este mai puternic decât ordinul din 1999 emis pentru UAIC. Dacă nu, să plătească. Magistraţii Tribunalului nu au fost de acord însă cu această plasă de siguranţă. Admiterea cererii de chemare în garanţie presupunea că Ministerul comisese o faptă culpabilă, pe care însă UTI nu o preciza. Avocaţii celor două universităţi au rămas să se înfrunte „parte în parte”, fără aliaţi.

Dacă UAIC considera ilegal al doilea ordin ministerial, prin care Palatul Universitar era împărţit, pentru UTI acesta nu făcea decât să-l revoce pe primul. În 1999, Ministerul dăduse tot Palatul către UAIC. Doi ani mai târziu, lua o bucată şi o dădea UTI. Ministerul nu putea da două acte administrative contradictorii în beneficiul a două persoane juridice diferite. „Singura explicaţie posibilă din punct de vedere logico-juridic este că OMEN 3372/2001, fiind ultimul act emis, prin el a operat o revocare a OMEN 4988/1999”, au apreciat reprezentanţii UTI. Aceştia au adăugat că UAIC încercase deja să anuleze prevederea din ordinul din 2001 prin care era împroprietărită UTI, dar ÎCCJ îi respinsese pretenţiile, în 2007.

Reprezentanţii UTI insistă asupra faptului că tot istoricul prezentat de UAIC este irelevant din punct de vedere juridic. Poveştile nu erau acte de proprietate. UTI afirma că Palatul Universitar fusese construit de stat, din fonduri publice, nu de Universitatea „Cuza”. Prin Ministerul Educaţiei, statul era îndreptăţit să acorde spaţiul cui dorea. UAIC nu prezentase niciun titlu de proprietate clar asupra Corpului A, care să dateze din perioada interbelică. După acest moment, până în 1989, clădirea aparţinuse pur şi simplu statului comunist, iar cele două universităţi administrau câte o bucată din sediu, fără să se pună problema cui aparţine. „Urmare a cererii dumneavoastră, vă facem cunoscut că din analiza Registrului Arterelor de Circulaţie al municipiului Iaşi din anul 1949, la adresa din bulevardul Carol I nr. 11 figurează ca proprietar Universitatea („A.I. Cuza”, n.r.), iar după anul 1950, figurează Politehnica Iaşi”, se menţionează într-o adresă a municipalităţii, aflată la dosar. Că ambele instituţii de învăţământ superior se comportau în egală măsură ca proprietare reiese şi din relaţiile cu organele de partid şi de stat. În 1957, Politehnica a primit 200.000 lei pentru lucrările de pictură, stucatură şi tâmplărie de la bibliotecă şi aulă. În 1963, Universităţii „Cuza” i s-au alocat 353.000 lei pentru reparaţii la diverse clădiri, inclusiv corpul A.

Prin instanţă s-au perindat trei experţi

Procesul dintre UAIC şi UTI a demarat greu, ţinând-o dintr-o amânare într-alta. Câteva luni au fost pierdute din cauza stării de urgenţă declarate în contextul epidemiei cu noul coronavirus. Încă o jumătate de an s-a dus cu analiza cererii de chemare în garanţie a Ministerului Educaţiei. Apoi s-au cerut Ministerului cele două ordine, din 1999 şi 2001, ca şi documentaţia care a stat la baza lor. Ministerul nu s-a grăbit să răspundă, iar când documentaţia a venit în sfârşit, atât judecătorii, cât şi avocaţii s-au uitat nedumeriţi unii la alţii. Printre hârtii se afla şi o procedură de sistem a Agenţiei Naţionale Antidoping referitoare la modul de propunere a modificărilor legislative. Putea fi vorba de un exemplu referitor la paşii care trebuiau urmaţi administrativ pentru emiterea ordinelor de ministru. Sau putea fi pur şi simplu o greşeală. Aşa s-a şi dovedit a fi, Ministerul Educaţiei comunicând la un moment dat că trimisese procedura din eroare, dar s-au mai pierdut două termene cu dezbaterea problemei.

La începutul lui 2022, s-a apelat la experţi, chemaţi să se pronunţe asupra documentaţiilor aferente celor două ordine. Timp de patru luni, expertul numit iniţial nu s-a pronunţat. După ce a fost amendat de două ori pentru întârziere, a fost înlocuit. Nici al doilea expert nu s-a grăbit cu lucrul. În decembrie 2022, anunţa Tribunalul că nu a avut timp să se ocupe de problemă. A fost şi el amendat, iar în martie 2023, a fost la rându-i înlocuit cu altul. Practic, un an întreg a trecut degeaba. Abia în septembrie anul trecut, la dosar a ajuns şi opinia experţilor, iar avocaţilor li s-a lăsat timp până la sfârşitul anului pentru a o analiza.

Experţii au confirmat ceea ce, în esenţă, se ştia. Nu existau acte de proprietate din perioada comunistă asupra clădirii, ci doar documente care arătau că ambele universităţi îşi desfăşurau activitatea în Copou. Cele două ordine de ministru se suprapuneau. Primul, acordat în beneficiul UAIC, viza întregul ansamblu al Palatului Universitar. Al doilea, emis pentru UTI, doar corpul nordic, adică jumătate din ansamblu. În aprecierea unui expert, acest al doilea ordin avea chiar un aspect mai legal, ceea ce şi permisese UTI să ceară intabularea proprietăţii. „Ordinul din 1999 nu îndeplineşte condiţiile tehnice de specialitate, neavând la bază măsurători executate de ingineri geodezi care să valideze informaţiile cadastrale existente. Comparativ, ordinul din 2001 are o identificare corectă pe bază de măsurători, prelucrarea şi documentaţia cadastrală fiind recepţionată şi de către Oficiul Judeţean de Cadastru, certificând astfel legalitatea şi corectitudinea emiterii Ordinului”, a apreciat expertul.

Avocaţii celor două părţi nu au apucat încă să-şi exprime părerea asupra concluziilor experţilor. În februarie, UTI a cerut strămutarea dosarului la Vaslui. Motivele invocate pentru a pune sub semnul întrebării imparţialitatea judecătorilor ieşeni au făcut referire mai ales la fostul rector al UAIC, Tudorel Toader, fost judecător la Curtea Constituţională, fost ministru al justiţiei, dar şi conducătorul de doctorat al actualului ministru, Alina Gorghiu. Reprezentanţii UTI au invocat şi contextul electoral de la „Cuza”, unde tocmai a avut loc alegerea rectorului. Dubiile reprezentanţilor UTI nu au fost împărtăşite însă de cei ai UAIC şi nici de magistraţii Curţii de Apel. Faptul că Toader fusese judecător la Curtea Constituţională şi ministru al justiţiei era cunoscut încă de la începutul procesului. Timp de patru ani, UTI nu fusese îngrijorată că acesta ar putea exercita presiuni asupra judecătorilor ieşeni. Nici legătura procesului cu alegerile de la UAIC nu a fost mai clară pentru magistraţi, care au decis respingerea cererii de strămutare.

Procesul va continua în faţa Tribunalului, cu eventualele obiecţiuni ale avocaţilor la expertiză. După analizarea acestora, se va putea trece în sfârşit la judecata pe fondul problemei, pentru a se stabili cine şi pe ce bucată din Palatul Universitar este proprietar. Între timp, unul dintre judecătorii cu care a început procesul s-a pensionat.

Publicație : Ziarul de Iași

Un job bun se caută încă din studenţie. De la teorie la practică: lista internship-urilor pentru tinerii ieşeni disponibile în perioada următoare

 În perioada 2 – 30 aprilie are loc programul Heading for The Future, organizat de asociaţia studenţească AIESEC. Proiectul creează o platformă pentru organizaţiile care caută să pregătească şi să angajeze tinerii cu potenţial din comunitate, iar domeniile incluse în programul de anul acesta sunt: marketing, IT, HR, contabilitate, finanţe şi limbi străine. Tinerii care se vor înscrie la acest proiect vor fi invitaţi să participe la workshop-uri.

„Aşa cum am procedat şi la ediţiile anterioare, şi anul acesta am optat pentru opţiunea hibridă – vom susţine atât workshop-uri la care poate participa oricine îşi doreşte, oricând doreşte, cât şi varianta de internship pentru cei vor să aibă experienţa completă a muncii, având posibilitatea, totodată, să se angajeze mai departe în compania în care vor merge pe parcursul evenimentului”, a declarat Ioana Berilă, Vice Preşedinte al departamentului de Proiecte Locale al AIESEC.

Anul acesta, în cadrul evenimentelor vor fi prezente companii precum: It’s Wise, companie de recrutare în IT, pe lângă workshop-ul pe care îl organizează în care va vorbi despre ce caută angajatorii în ziua de astăzi, cum să caute (şi să găsească) job-ul potrivit pentru abilităţile, cunoştinţele, dar şi preferinţele lor; ONG-ul Hessa, al cărui fondator, Eddy Hiliţeanu, va ţine un workshop despre cum să îşi înceapă tinerii viaţa antreprenorială – ce trebuie să ştie şi care sunt paşii de urmat; TVR IAŞI, care va susţine un workshop la propriul sediu.

Heading for the Future este la a patra ediţie, iar în urma programului de anul trecut trei tineri au reuşit să îşi găsească un loc de muncă. Cei care sunt interesaţi să participe la acest eveniment pot găsi formularul de înscriere online.

Publicație : Ziarul de Iași

 Ce înseamnă să fii ELSAc la Iaşi? 200 de studenţi din oraş şi 60.000 în toată lumea vor să schimbe percepţia despre lege şi drepturi

 În primul rând, ce este ELSA, prescurtarea din limba engleză a Asociaţiei Europene a Studenţilor în Drept? Ne spun chiar lierii de la Iaşi. „În ELSA, dacă nu ştii, te învăţăm. Nu căutăm oameni care au o vastă experienţă în domeniu sau în ceea ce ţine de voluntariat, ci oameni care îşi doresc să se implice activ. ELSA nu este doar despre evenimente. 

ELSA este despre a-ţi face prieteni şi a avea mereu un sprijin, chit că e vorba de studenţi mai mari, care te pot ajuta cu sfaturi, ori de studenţi din acelaşi an, care trec alături de tine prin stresul şi frumuseţea studenţiei, ori studenţi mai mici pe care îi poţi ajuta să îşi găsească un confort. Ideea de “familie” este puternic împământată printre noi – muncim împreună, învăţăm împreună, trăim împreună.”

Despre ce este ELSA?

Voluntariatul este o ocazie excelentă de a ajuta acolo unde este nevoie, de a dobândi noi competenţe. Această activitate nu este doar despre muncă, în multe cazuri este despre a petrece timp în străinătate, de a învăţa o limbă străină şi, nu în ultimul rând, de a reveni acasă cu amintiri de neuitat. Având în vedere gama variată de asociaţii studenţeşti, sigur vei găsi ceva care să corespundă intereselor şi pregătirii tale.

ELSA (European Law Student’s Association/Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept) este cea mai mare asociaţie internaţională de studenţi în drept, non-guvernamentală şi apolitică, existentă de peste 40 de ani şi prezentă în 43 de ţări, însumând aproximativ 60.000 de membri la momentul de faţă.

Prezentă în Iaşi de aproape 25 de ani, asociaţia are peste 200 de membri care au drept scop să contribuie la educaţia juridică şi dezvoltarea tinerilor jurişti, la contactul ceva mai apropiat al studenţilor din domeniu cu lumea în care au păşit şi mai mult, de a promova diversitatea culturală şi responsabilitatea socială. „Venim în sprijinul studenţilor, atât pe plan academic, cât şi pe plan social, facilitând renumita „viaţă de student”. Atracţia cea mai mare este pe departe faptul că oferim diverse oportunităţi care nu ar fi existente fără prezenţa noastră aici, dar studenţii ne aleg pentru sentimentul de apartenenţă la un grup, la o categorie de oameni cu care au ceva în comun şi pot comunica oricând”, spun membrii ELSA.

Cinci departamente

Membrii asociaţiei sunt grupaţi în cinci departamente: Academic Activities, Professional Development, Seminars&Conferences, Marketing şi Human Resources. Academic Activities se ocupă de concursurile de procese simulate, concursurile de eseuri şi dezbateri. Professional Development se ocupă de stagiile de practică din cadrul proiectului “Postuniversitaria” şi organizează Jobfest, Perspective Juridice, fiind concentraţi spre contactul cu profesioniştii din domeniu. Seminars&Conferences suplinesc prin evenimentele lor anumite tematici ce poate nu sunt abordate suficient la facultate sau chiar în viaţa de zi cu zi, prin încurajarea discuţiilor libere cu profesioniştii în cadre informale precum „Cafenele Juridice”, „Mese Rotunde”, dar ei sunt şi cei care se ocupă de „Vizitele Instituţionale” şi „Vizitele de Studiu”. Marketing sprijină activitatea prin conturarea imaginii, promovarea evenimentelor şi realizarea de materialele promoţionale. Human Resources se ocupă de procesul de recrutare, teambuilding-uri, training-uri, activităţi sociale.

„Ceea ce ne face diferiţi sunt vizitele de studiu, atât cele naţionale, cât şi internaţionale. ELSA este o reţea mare, aşa că oportunităţile sunt pe măsură. Există stagii de practică internaţionale, vizite instituţionale internaţionale şi concursuri de procese simulate cu renume internaţional, organizate sub egida ELSA, posibilitatea de participare fiind unul din beneficiile de a fi un ELSAc”, ne-au declarat membrii ELSA.

Cele mai mari proiect

Cele mai mari proiecte ale Asociaţiei Europene a Studenţilor în Drept sunt concursurile naţionale de procese simulate „National Moot Court Competition”. De asemenea, „Jobfest”, eveniment în cadrul căruia firmele de avocatura îşi prezintă ofertele pentru stagii de practică şi locuri de muncă. Anul acesta, cei de la ELSA au reuşit să aducă un proiect complet nou la Iaşi, „ELSA Rookies’ Week”, care este un eveniment de prezentare a asociaţiei pentru boboci. O săptămână în care asociaţia organizează zilnic minim un eveniment specific fiecărui departament, pentru a le stârni interesul şi a-i ajuta să se acomodeze şi integreze mai uşor în departamentele cărora li se vor alătura după procesul de recrutare.

„Din perspectiva mea, ELSA Iaşi are un viitor strălucit şi am încredere în asociaţie. Membrii noştri sunt fericiţi si profită din plin de ceea ce putem oferi ca asociaţie. ELSA Iaşi este deja unul dintre grupurile locale din ţară cu cel mai mare număr de membri şi trendul este unul de ascensiune. Sper ca pe viitor nivelul nu doar să se menţină, ci să se ridice şi să continuăm să demonstrăm cu fiecare eveniment de ce suntem indispensabili şi de ce suntem detaşat cei mai buni din nişa noastră. Asta e moştenirea pe care sper să o lăsăm pentru generaţiile următoare care vor prelua când noi, cei din prezent, vom fi deja seniori – un renume şi o amprentă pe care să o poarte mai departe. Pentru studenţii ce vor sa facă voluntariat în ELSA, sfatul meu ar fi să participe la „Rookies’ Week” pentru a-şi face o idee despre fiecare departament prin evenimentele demo, să fie cu ochii pe paginile de pe reţelele sociale ale ELSA Iaşi şi să participe la procesul de recrutare fiind relaxaţi, pentru că interviul este o experienţă plăcută şi un mod de a ne cunoaşte. Pe scurt, profitaţi din plin de oportunităţi şi construiţi altele pentru cei ce vin din spate”, ne-a declarat  preşedintele ELSA Iași.

Studenţii care sunt implicaţi în asociaţie se pregătesc de un „Concurs de Procese Simulate local pe Drept European”. Vor primi oaspeţi, în luna aprilie, veniţi aici într-o vizită de studiu ELSA. Le-au pregătit acestora două zile de program academic şi social.

Publicație : Ziarul de Iași

Facultatea de Istorie a UAIC Iași și Liga Studenților organizează a XIII-a ediție a Concursului Naţional Istoria în licee „N. Iorga”

Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Liga Studenţilor la Istorie „Clio” organizează cea de-a XIII-a ediție a Concursului Naţional Istoria în licee „N. Iorga”.

Concurs organizat de Facultatea de Istorie

Concursul se adresează elevilor din ciclul liceal. Individual sau în echipă, tinerii care doresc să participe la întrecere vor trimite o lucrare realizată sub coordonarea unui profesor, la adresa de e-mail adrian.ceobanu@uaic.ro.

Lucrarea va avea între 10.000 şi 15.000 de caractere și va fi scrisă cu font Cambria, cu spaţiere la un rând şi jumătate. Precizăm că un profesor poate trimite doar o singură echipă, dar în cadrul acesteia pot fi prezenți elevi din clase diferite ale liceului respectiv.

Data-limită de înscriere a concurenților, prin trimiterea lucrărilor la adresa de e-mail menţionată, este 31 martie 2024, urmând ca anunţarea finaliştilor să aibă loc pe data de 13 aprilie 2024, printr-o transmisie online.

Finala va avea loc pe 20 aprilie 2024, la Iași. Cu acest prilej, echipele ajunse în ultima etapă a competiţiei vor prezenta lucrarea în faţa unei comisii formate din profesori ai Facultăţii de Istorie.

Temele ce ar putea fi abordate

La redactarea eseurilor poate fi abordată una din temele următoare, care sunt orientative, nu obligatorii: Unirea din 1918 și crearea României întregite; Monarhia românească în secolului XX; România în cele două războaie mondiale (1914-1918, 1939-1945); Politică, diplomație și acțiuni militare; Viața cotidiană în vreme de război. Istorie și memorie; Partide și personalități politice în perioada interbelică; Petrecerea timpului liber în societatea românească dintre cele două războaie mondiale; Comunismul românesc. Regimul politic al partidului-stat;

Stat și cultură în comunismul românesc. Etape și forme de expresie

Viață cotidiană în timpul regimului comunist; Minoritățile etnice și confesionale în România interbelică și în perioada comunistă; Istoria locală în spațiul românesc la intersecția dintre privat și „marea istorie” în România secolului XX.

Concursul este sponsorizat de firma SC Merlins Beverages SRL, care va asigura costurile de cazare, la Iași, pentru finaliști, dar și premii pentru laureați.

Câștigătorii competiției organizate de Facultatea de Istorie a UAIC Iași, ce s-a desfășurat în anul 2023, sunt Penciu Mihaela-Cătălina de la Colegiul Național „Spiru Haret” Tecuci, Premiul I, Ilinca-Maria Miron și Denisa-Cristina Patrașcu de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași, Premiul II, Denisa Bălteanu, Paula Burcă, Raluca Paula Doboș și Larisa Maria Lucaci de la Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” Iași, Premiul II, Filimon Roberta Darya și Lăpădat Ecaterina de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” Alba Iulia, Premiul III.

Publicație : Bună Ziua Iași

Echipa de conducere a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” Iași s-a reîntregit cu noii decani. Iată cine sunt aceștia

Joi, 21 martie 2024, au apărut rezultatele concursului de selecție a decanilor Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” Iași pentru mandatul 2024-2029. Iată numele noilor decani din cadrul celor 11 facultăți.

Ei sunt noii decani de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași

Echipa de conducere a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” Iași s-a reîntregit cu noii decani. Astfel, pentru următorii patru ani, aceasta va fi alcătuită din prof. univ. dr. ing. Adrian Burlacu la Facultatea de Automatică și Calculatoare, prof. univ. dr. ing. Teodor Măluțan la Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu”, prof. univ. dr. habil. ing. Andrei Burlacu la Facultatea de Construcții și Instalații, conf. univ. dr. ing. Florin Negoescu la Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial, prof. univ. dr. ing. Daniela Tărniceriu la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, prof. univ. dr. ing. Dumitru Dorin Lucache la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, conf. univ. dr. ing. Nicolae Marcoie la Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, conf. univ. dr. ing. Gelu Ianuș la Facultatea de Mecanică, conf. univ. dr. ing. Gheorghe Bădărău la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor, conf. univ. dr. ing. Savin-Dorin Ionesi la Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor, precum și conf. univ. dr. arh. Tudor Grădinaru la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”.

Decanii și prodecanii vor fi validați vineri, 29 martie 2024

După ce noii decani au fost prezentați în fața Consiliului de Administrație al Universității Tehnice, până luni, 25 martie 2024, aceștia trebuie să își creeze echipa de prodecani. Vineri, 29 martie 2024, vor fi validați decanii și prodecanii, care își vor începe mandatul în data de 5 aprilie 2024.

Prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, a transmis faptul că interviurile pentru selectarea decanilor au reprezentat un cadru al discuțiilor interesante.

„Interviurile pentru selectarea decanilor au reprezentat cadrul pentru discuții foarte interesante, relevante și, în același timp, colegiale despre cum văd candidații evoluția facultăților din care provin, în contextul obiectivelor asumate de rector prin programul său managerial. În toate situațiile, a reieșit în evidență echilibrul dintre experiența profesională și managerială a candidaților, ceea ce a îngreunat considerabil alegerea pe care am făcut-o eu și colegii mei prorectori din comisia de selecție.

De aceea, luăm în considerare rolul pe care fiecare facultate l-a avut în selectarea candidaților la poziția de decan, am decis că ordinea alegerilor facultăților sunt cele care au decis viitorii decani. Nu spun că au decis candidații câștigători, pentru că, în oricare caz, în oricare posibilitate, câștigul este al facultăților și al întregii universități”, declară prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, în legătură cu noii decani TUIASI.

Publicație : Bună Ziua Iași

Nicolae Manolescu a încetat din viață! Criticul literar avea 84 de ani și era președintele Uniunii Scriitorilor din România

Criticul literar Nicolae Manolescu a murit sâmbătă, la vârsta de 84 de ani, potrivit gazetarului Cristian Tudor Popescu care a publicat informația pe pagina sa de Facebook. Nicolae Manolescu fusese internat vineri la Spitalul Elias din Capitală, în urma unui stop cardiac.

Cine a fost Nicolae Manolescu. Biografie

Nicolae Manolescu, critic, istoric literar şi eseist, s-a născut la 27 noiembrie 1939, la Râmnicu Vâlcea. Mama sa, Sabina Apolzan (n. Manolescu), a fost profesoară de franceză, iar tatăl său, Petru Apolzan, profesor de filosofie, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

A urmat gimnaziul la Sibiu, apoi cursurile liceale le-a început la Râmnicu Vâlcea. A absolvit liceul la Sibiu, după care a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1956-1962), cu o întrerupere în 1958 şi 1959, când este exmatriculat din cauza dosarului, potrivit sursei citate. Şi-a luat licenţa în 1962, şi în acelaşi an a început o colaborare la „Contemporanul”.

În 1963 şi-a început cariera universitară, ca preparator la Catedra de Istoria Literaturii Române a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, devenind ulterior asistent (1964-1968), lector (1968-1989), apoi, după 1990, profesor la aceeaşi catedră. Lucrarea sa de doctorat – „Contradicţia lui Maiorescu” – a fost susţinută în 1974.

„Manifestată precoce, vocaţia de cronicar literar a lui Nicolae Manolescu se exercită constant vreme de trei decenii (1962-1992). Debutul survine în „Contemporanul”, unde G. Ivaşcu îi oferă cronica literară în primăvara lui 1962. Va continua s-o susţină până în 1972, când este titularizat cronicar la „România literară” de acelaşi G. Ivaşcu (…) ” („Dicţionarul general al literaturii române”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

Din 1990 a devenit directorul revistei „România literară”. A renunţat la cronică, dar în perioada aprilie 1990-septembrie 1991 a semnat rubrica de analiză politică „Ochiul magic”. Activitatea sa de critic s-a făcut prezentă în aproape toate publicaţiile culturale ale vremii.

A debutat cu volumul „Literatura română de azi. 1944-1964”, scris în colaborare cu Dumitru Micu (1965). Au urmat: „Lecturi infidele” (1966), „Metamorfozele poeziei” (1968), „Contradicţia lui Maiorescu” (1970), „Teme” (vol. I-VII, apărute între 1971-1988), „Introducere în opera lui Alexandru Odobescu” (1976), „Sadoveanu sau Utopia cărţii” (1976, Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române), „Arca lui Noe” (I-III, 1980-1983), „Despre poezie” (1987), „Istoria critică a literaturii române” (1990), „Dreptul la normalitate. Discursul politic şi realitatea” (1991); „Cărţile au suflet” (1995); „Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului” (1999); „Poeţi romantici” (1999); „Teme” (2000); „Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu” (vol. I-III, 2001); „Cititul şi scrisul” (2002); „Poeţi moderni” (2003); „Lectura pe înţelesul tuturor” (2003), „Viaţă şi cărţi. Amintirile unui cititor de cursă lungă” (2009).

În noiembrie 2008 Nicolae Manolescu a lansat în cadrul Târgului Gaudeamus lucrarea „Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură”, care are peste 1.500 de pagini şi la care a lucrat timp de 25 de ani.

Nicolae Manolescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 octombrie 1997, iar la 28 martie 2013 a devenit membru titular al acestui înalt for ştiinţific şi cultural.

Președinte al Uniunii Scriitorilor în patru mandate

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1963, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003) ” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). A fost ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR) în anul 2005. La 23 noiembrie 2009 a fost ales pentru un al doilea mandat la conducerea USR, apoi reales în fruntea USR la 7 octombrie 2013. La 5 mai 2018 a fost reales preşedinte al USR, pentru mandatul 2018-2023.

A fost membru fondator al Alianţei Civice şi membru în Comitetul Director al acesteia (1990), apoi, din iulie 1991, preşedinte al Partidului Alianţa Civică (PAC), se arată în lucrarea „Personalităţile României contemporane. Protagonişti ai vieţii publice”, editat de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (Bucureşti, 1995). A deţinut funcţia de preşedinte al Partidului Alianţa Civică până în 1998, când PAC şi PNL au fuzionat. A fost senator de Sibiu în legislatura 1992-1996, fiind ales, în septembrie 1992, pe listele Convenţiei Democrate Române.

În noiembrie 1996 a candidat la Preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberale (ANL). În perioada 2006-2015 a fost ambasador al României la UNESCO.

Decorat de către Administrația Prezidențială
La 1 decembrie 2000 i-a fost conferit de către Preşedinţia României Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce, iar la 1 decembrie 2008 – Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

A fost distins cu premii ale Academiei Române, Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, iar din partea statului francez – cu titlul de „Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres”.

În octombrie 2004 a obţinut Premiul Prometheus pentru întreaga carieră – Opera Omnia, acordat de fundaţia „Anonimul”, iar în cadrul Galei Premiilor „Manuscriptum” din 11 decembrie 2008 i-a fost decernat marele premiu „Manuscriptum”, pentru cartea „Istoria critică a literaturii române”. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea (2010), al Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia (2011), al Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (2012), al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2012), al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău (2016). La 14 ianuarie 2017, Nicolae Manolescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi – Republica Moldova, în cadrul unei ceremonii cu prilejul „Zilelor Eminescu”. În 2011 Senatul Universităţii din Bucureşti i-a conferit titlul de Profesor emerit.

La Gala Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO în An Centenar, care a avut loc la 27 noiembrie 2018, criticul literar Nicolae Manolescu s-a numărat printre personalităţile cărora le-au fost înmânate diplome de excelenţă în semn de înaltă recunoaştere a contribuţiei remarcabile la împlinirea şi afirmarea idealurilor şi obiectivelor UNESCO. Potrivit unui proiect de hotărâre adoptat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în octombrie 2019 i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al Capitalei.

 Publicație : Bună Ziua Iași și Evenimentul și Ziarul de Iași și Adevărul și HotNews și România Liberă și Edupedu

Zeci de studenți ai Universității de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi au platat în jur de 1000 de puieți din speciile gorun și frasin. Proiectul „Studenții plantează!” a ajuns la ediția a III-a

Mai mulți studenți ai Universității de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi au platat ieri, 23 martie 2024,în jur de 1000 de puieți din speciile gorun și frasin.

O acțiune de împădurire în cadrul proiectului „LUNA PLANTĂRII ARBORILOR”, activitate inițiată de către Romsilva – Direcția Silvică Iaşi – Ocolul Silvic Lunca Cetățuii, la care au participat studenții Universității de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.

Sâmbătă, 23 martie 2024, ți USV Iași au ales să valorifice timpul liber și au plantat în jur de 1000 de puieți din speciile gorun (Quercus petraea) și frasin (Fraxinus angustifolia) în Schitu-Duca, judetul Iasi, sub coordonarea asist.univ.dr. Diana Gabur. De asemenea, au fost prezenți la aceasta frumoasă activitate și conf. univ. dr. Cintia Colibaba, asist. univ. dr. Roxana Istrate și șef lucr. Gabriel Teliban.

„Ne bucură mult că peste 45 de studenți au contribuit personal la reducerea amprentei de carbon, ceea ce demonstrează interesul și grija tinerilor față de mediu”, a menționat asist. univ. dr. Diana Gabur.

Felicitări tuturor!

Facultatea de Agricultură USV Iași
Facultatea de Horticultură USV Iași

Publicație : Bună Ziua Iași

Raport special, dintr-o mare universitate din Iași! Recorduri importante la admitere și finanțare

Un raport special a fost prezentat într-o mare universitate din Iași! Rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, și-a prezentat, vineri, 22 martie 2024, în debutul ședinței Senatului TUIASI, raportul cu privire la starea instituției pe anul trecut

Un raport special a fost prezentat într-o mare universitate din Iași! Rectorul Universității Tehnice (TUIASI) „Gheorghe Asachi” din Iași, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, și-a prezentat, în debutul ședinței Senatului TUIASI, raportul cu privire la starea instituției pe anul trecut.

„În prezentarea făcută în fața comunității, rectorul a surprins principalele realizări din 2023, domeniile unde mai este nevoie de muncă, a menționat defalcat sursele de finanțare și evenimentele majore derulate de Politehnica ieșeană. Printre cele mai importante aspecte surprinse de rector în discursul său adresat Senatului s-a numărat și recordul numărului de candidați români la admiterea din 2023, dar și numărul foarte mare al celor din Republica Moldova și din alte țări care au ales Politehnica ieșeană”, au reliefat reprezentanții TUIASI.

Raport special, dintr-o mare universitate din Iași!

În total, au fost peste 6.500 de dosare depuse de candidați.

„Avem în jur de 13.000 de studenți fizici în toată universitatea, există o creștere importantă față de 2016. O creștere importantă este și cea a studenților din Republica Moldova, față de anul 2016, când aveam sub 300, am crescut de trei ori. A crescut foarte mult și numărul studenților din țările non-UE, mai ales în ultimii doi ani, și trebuie să venim în întâmpinarea lor cu mai multe programe de studiu în limba engleză”, a punctat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.

În același timp, Politehnica ieșeană este în primele universități din țară în ceea ce privește finanțarea suplimentară oferită de Ministerul Educației, după indicatorii de calitate.

În 2023, TUIASI a încasat cu 8 milioane de lei mai mult față de 2022 și cu 11 milioane peste media națională

În mod concret, în 2023, TUIASI a încasat cu 8 milioane de lei mai mult față de 2022 și cu 11 milioane peste media națională.

„Suntem a șasea universitate din România, ca sumă primită prin contract instituțional. Ca număr de studenți, suntem a opta, a noua, fiindcă sunt unii indicatori care variază, dar ne referim la cele 45 de universități de stat sau cele 100, dacă le includem pe cele private. Au crescut puternic veniturile din burse și vor mai crește, fiindcă suntem încadrați în categoria STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) cu toate domeniile, mai puțin Arhitectura, dar și aici am făcut unele demersuri la Ministerul Educației. În ceea ce privește finanțarea pe indicatori de calitate, avem un plus față de media alocată la nivel național: un surplus de 11 milioane, pe lângă cele 59,6 milioane de lei pe care le primeam standard”, a mai evidențiat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.

În zona cercetării, numărul articolelor științifice publicate în reviste de profil a rămas unul constant în ultimii ani, remarcându-se o ușoară creștere a susținerii tezelor doctorale în urma unor proiecte derulate de Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) din cadrul universității. Însă ceea ce este cu adevărat remarcabil, pe anul trecut, este creșterea numărului de proiecte derulate pe axa Horizon, de la 3-4 în anii anteriori, la 17 în 2023.

Tot în 2023, a avut loc finalizarea oficială a reabilitării, prin fonduri europene de peste 12 milioane de euro, a trei clădiri

Și în materie de infrastructură, anul 2023 a înregistrat o serie de premiere. TUIASI a introdus în circuitul cazărilor și căminul T6 care, deși lucrările au fost întinse pe parcursul mai multor ani, a fost realizat la standarde europene și este unul dintre cele mai moderne din țară. Tot în 2023, a avut loc finalizarea oficială a reabilitării, prin fonduri europene de peste 12 milioane de euro, a trei clădiri: sediul Facultății de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu” și câte un corp al Facultății de Design Industrial și Managementul Afacerilor și al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată.

„Căminul T6 a fost un proiect pe care-l susțin foarte mult, care a fost început acum mult timp, s-a sistat finanțarea, iar în ultimii 3-4 ani s-au făcut minuni și avem un cămin la standarde europene, cu mobilier proiectat de studenții de la Arhitectură. Deși a revenit 75 la sută Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, avem un etaj rezervat pentru cei mai buni studenți din universitate, iar fiecare facultate are locuri acolo”, a conchis rectorul Cașcaval.

Unul dintre punctele importante din raportul prezentat comunității a ținut de prezența TUIASI în Alianța de universități europene INGENIUM și de întâlnirile comune care au avut loc pe parcursul anului 2024. Așadar, un raport special, dintr-o mare universitate din Iași, cu recorduri importante la admitere și finanțare.

Publicație : Bună Ziua Iași