Staţiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea

Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea a fost înfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr. 810 din 1 martie 1926, al cărei prim director a fost numit, prin acelaşi Decret, profesorul Ioan Borcea. În anul 1970, când staţiunea era în perioada sa de glorie, a fost desfiinţată şi trecută în componenţa Institutului Român de Cercetări Marine din Constanţa, care a luat fiinţă prin unirea tuturor instituţiilor de cercetări marine de la litoralul românesc al Mării Negre. Colectivul de cercetători s-a destrămat iar Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi nu a mai putut asigura studenţilor oportunitatea de a desfăşura practica în ecosistemele litoralului românesc al Mării Negre. În 1975, secţiile institutului care funcţionau la Agigea au fost transferate la Constanţa iar clădirile staţiunii au fost preluate de întreprinderile care au construit Canalul Dunăre – Marea Neagră. În acest context, rezervaţia de plante de dune marine, unică în Europa, a rămas timp de peste 20 de ani fără o administrare adecvată. Staţiunea Biologică Marină de la Agigea a revenit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în baza ordinului de transfer nr. 4147 din 28 iunie 1990, încheiat între Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, în subordinea căruia se găsea Şantierul de Construcţii Hidrotehnice – Secţia de Exploatare şi Reparaţii Utilaj Naval, şi Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei. Oficial, redeschiderea Staţiunii a avut loc la 29 iunie 1991. Au fost încadraţi primii doi cercetători, care au început cercetări legate de flora şi fauna marină, colectivul dezvoltându-se în timp. Refacerea funcţionalităţii staţiunii s-a realizat cu mari eforturi din partea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; s-au reparat, repus în funcţiune şi amenajat clădirile din staţiune, astfel încât să se poată desfăşura practica studenţilor în condiţii optime. La 21 martie 2004, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a preluat custodia ariei naturale protejate „Dunele marine de la Agigea”.

Conducerea staţiunii a fost asigurată de către Prof. Dr. Gheorghe Mustaţă (1990 – 2008), Conf. univ. Dr. Victor Surugiu (2008-2011), Prof. Dr. Mircea Nicoară (din 2011-2018) și CS II Dr. Emanuel Ștefan BALTAG (2018-prezent).

În vederea ilustrării activităţii de cercetare desfăşurate la Staţiunea Biologică Marină „Prof. dr. Ioan Borcea” Agigea, au fost selectate câteva elemente reprezentative pentru perioada de referinţă.

Proiecte  în derulare:

Agigea Bird Observatory

Observatorul Ornitologic Agigea este prima stație de studiu a migrației cu activitate permanentă din România.

Acest program a luat naștere prin colaborarea dintre Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” Agigea, Societatea Ornitologică Română / BirdLife România și Centrala Ornitologică Română.

Observatorul Ornitologic Agigea își propune să dezvolte activitățile de cercetare conexe ornitologiei prin integrarea de studii în colaborare cu echipe de cercetare din România sau din străinătate. Obiectul de activitate al Stației de Inelare Agigea cuprinde:

Activități de cercetare-dezvoltare:

• Studiul migrației păsărilor la Marea Neagră
• Studiul influențelor climatice asupra migrației păsărilor
• Studii biometrice
• Studiul zoonozelor transportate de păsări
• Studii biochimice
• Studii ecotoxicologice
• Studii ornitologice și ecologice în general

Activități de educare – conștientizare:

• Pregătirea persoanelor interesate pentru activitățile aferente Stației de Inelare
• Pregătirea de persoane interesate în domeniul ornitologiei
• Formarea studenților din ciclurile de licență/master/doctorat
• Pregătirea de tineri cercetători în ornitologie și domeniile conexe
• Educarea publicului larg prin prelegeri, demonstrații sau articole online

În cadrul Observatorului Ornitologic Agigea activează voluntar între 7 și 10 inelatori cu experiență din România și din străinătate. Aceștia sunt ajutați de voluntari care, în marea majoritate, sunt instruiți și pregătiți în cadrul stației. Anual suntem ajutați de peste 50 de voluntari din România și din străinătate, cărora le mulțumim pentru dedicație și pentru efortul constant pe care îl depun în cadrul stațiunii noastre.

Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea şi a ariei naturale protejate de interes naţional Dunele Marine de la Agigea – cod 2,366” (Etapa II)

Aria naturală protejată Dunele Marine de la Agigea este una dintre cele mai vechi rezervații din România, fiind înființată în anul 1939, prin Hotărârea Biroului Științific al Comisiei „Flora României”. Scopul ariei protejate este de a conserva habitatele de dune marine, habitate care sunt în declin drastic în urma dezvoltării infrastructurii turistice la Marea Neagră. Dunele marine de la Agigea constituie singurul habitat de dune marine conservat de pe litoralul românesc al Mării Negre, statut ce îi conferă o importanță deosebită pentru țara noastră.

Obiectivul general al proiectului:

Îmbunătățirea și menținerea într-o stare de conservare favorabilă a două habitate prioritare pentru conservare, precum și a unui habitat și a două specii ce necesită desemnarea de arii speciale de conservare și a două specii ce necesită o protecție strictă, prezente în aria naturală protejată Dunele Marine de la Agigea.

Prin prezentul proiect ne propunem implementarea tuturor măsurilor de conservare menționate în Planul de Management al ariei naturale protejate (Ordinul MMAP 1078/2016).

Având în vedere necesitatea implementării măsurilor de conservare prevăzute în Planul de Management al ariei naturale protejate, prezentul proiect include toate măsurile și activitățile necesare pentru asigurarea unei stări optime de conservare a habitatelor și speciilor Natura 2000. Considerând faptul că prezenta propunere de proiect include toate măsurile de conservare prevăzute de Planul de Management al sitului Dunele Marine de la Agigea (Ordinul MMAP 1078/2016), aceasta cuprinde și planificarea tuturor activităților necesare a fi implementate pentru asigurarea condițiilor optime de conservare a habitatelor și speciilor de importanță comunitară.

Ne propunem și revizuirea Planului de Management, astfel încât după finalizarea acestuia să se poată trece la o nouă etapă pentru asigurarea unei stări durabile de conservare a ariei naturale protejate.

Păsările, bioindicatori pentru identificarea poluării cu microplastic și metale grele- BirdEnviroTox

Cod proiect: PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0897

Director de proiect: CS II dr. Emanuel-Ștefan BALTAG

Perioadă de implementare: 08. 01. 2025 – 31. 12. 2026

În ciuda implementării legislației europene, contaminanții de mediu continuă să reprezinte riscuri semnificative pentru sănătatea umană și a faunei sălbatice. Povara economică și costurile asociate bolilor cauzate de expunerea la substanțe chimice perturbatoare endocrine în Uniunea Europeană au fost estimate la 157 miliarde €, echivalentul a 1,23% din PIB-ul UE [1, 2]. Este necesară îmbunătățirea evaluării eficacității reglementărilor, ajustarea acestora și atenuarea impactului negativ. Deși se înregistrează progrese în dezvoltarea biomonitorizării umane la nivel pan-european, în prezent există o monitorizare insuficientă a faunei sălbatice pentru a evalua eficiența acestor măsuri. Mai mult, există un deficit de date complete privind bioacumularea în condiții reale, ceea ce limitează capacitatea de a evalua riscurile generate de majoritatea produselor chimice de pe piață. Acest lucru include sute de substanțe chimice de volum mare de producție care nu pot fi evaluate corespunzător din cauza calității insuficiente a datelor înregistrate.

Realizarea unor analize cuprinzătoare ale contaminanților de mediu necesită timp, efort și resurse considerabile, mai ales în cazul ecosistemelor complexe și al unor suprafețe extinse. În astfel de situații, speciile-sentinelă sunt adesea utilizate pentru a evalua concentrațiile de contaminanți și a oferi o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate a ecosistemului. Păsările, în special, sunt recunoscute la scară largă ca fiind sentinele valoroase ale contaminării mediului.

Regiunea Dobrogea, incluzând Delta Dunării, este caracterizată de o diversitate ecologică ridicată, ce include ecosisteme terestre și acvatice, fiind una dintre cele mai importante zone de biodiversitate din Europa. Pe lângă susținerea unei game largi de specii de plante și animale, această regiune cuprinde un număr mare de ecosisteme de apă dulce, subliniind importanța monitorizării riscurilor de contaminare. Monitorizarea biologică s-a dovedit a fi o abordare eficientă pentru evaluarea abundenței și bioacumulării compușilor toxici în astfel de medii. Mai multe studii s-au concentrat pe bioacumularea metalelor grele (MG) în corpul păsărilor, cu accent pe răpitoare, care, fiind prădători de vârf, acumulează contaminanți persistenți și nepersistenți, precum MG și microplastice (MP), din dieta lor variată ce include organisme terestre și acvatice. Longevitatea, mobilitatea și arealul extins de acțiune le fac indicatori valoroși pentru monitorizarea mediilor acvatice și terestre. Penele, ouăle și hrana regurgitată au fost utilizate cu succes pentru determinarea concentrațiilor de contaminanți în ecosisteme poluate. Poluarea cu microplastice este o problemă globală presantă de conservare, însă efectele sale sunt încă puțin înțelese. Acești contaminanți emergenți atrag atenție semnificativă datorită distribuției și persistenței lor în ecosistemele naturale și semi-naturale. Totuși, informațiile despre nivelurile de acumulare, distribuția în organisme și speciile cele mai expuse rămân limitate.

Proiectul de față își propune să investigheze nivelurile de contaminanți în speciile de prădători de vârf și să le coreleze cu habitatele terestre și acvatice pentru a crea o hartă a poluanților. Acest studiu reprezintă prima cercetare ecotoxicologică pe răpitoare în Dobrogea și primul studiu din România privind contaminarea cu MP la păsări. Tehnicile utilizate pentru colectarea, stocarea și analiza probelor vor respecta practicile europene stabilite prin proiectul European Raptor Biomonitoring Facility (ERBFacility – CA16224). Acest proiect, finanțat prin programul COST (Cooperare Europeană în Știință și Tehnologie) și care implică 27 de țări, inclusiv România, unde Liderul de Proiect este și Coordonator Național, abordează problema poluării de mediu în Europa și urmărește să furnizeze date și cunoștințe privind contaminanții din mediul terestru la scară pan-europeană.

ERBFacility a dezvoltat metode solide pentru evaluarea contaminanților la răpitoare în întreaga Europă, cu aplicații precum sisteme de avertizare timpurie și prioritizarea substanțelor. Datele generate de ERBFacility au cinci aplicații principale:

• avertizare timpurie privind contaminanții emergenți și problemele persistente;
• prioritizarea substanțelor pentru re-evaluare sau măsuri de gestionare a riscurilor;
• sprijinirea evaluării riscurilor pre-market pentru substanțe similare;
• evaluarea eficienței reglementărilor chimice;
• protecția răpitoarelor și a faunei sălbatice.

Prin alinierea la aceste obiective, ERBFacility contribuie la viziunea UE privind „zero poluare” și la gestionarea eficientă a substanțelor chimice din mediu.

Analizele de laborator vor fi realizate în cadrul facilităților dezvoltate prin proiectul RECENT AIR (Centrul de Cercetare cu Tehnici Integrate pentru Investigarea Aerosolilor Atmosferici din România – MySMIS nr. 127324) . Prin acest proiect, au fost dezvoltate două laboratoare noi pentru studii ecotoxicologice la Stațiunea de Cercetare Agigea (Liderul de Proiect este coordonatorul acestor laboratoare și Directorul Stațiunii de Cercetare). Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014–2020, Axa 1, apel POC/448/1/1. Scopul acestuia a fost dezvoltarea unei infrastructuri de cercetare de înalt standard pentru a sprijini proiecte viitoare. Cunoștințele și experiența acumulate prin ERBFacility, combinate cu infrastructura de cercetare dezvoltată prin RECENT AIR, oferă o bază solidă pentru implementarea cu succes a acestui studiu. Această cercetare inovatoare va furniza o imagine cuprinzătoare asupra stării ecosistemelor din Dobrogea și Delta Dunării și va evalua bioacumularea poluanților (MG și MP) în cadrul acestui ecosistem extins de stepă și fluviu.

Materialele toxice provenite din MP și contaminanții periculoși absorbiți pe suprafața acestora (ex. DDT sau PCB), precum și MG, au demonstrat efecte negative asupra organismelor: reducerea ratei de supraviețuire și creștere, maturitate sexuală întârziată și producție reproductivă scăzută.

Obiectivul principal al proiectului este identificarea nivelurilor și distribuției contaminanților MP și MG în mediile terestre și acvatice din Dobrogea, utilizând răpitoarele ca specii bioindicator. Zona de studiu se află într-una dintre cele mai importante rezervoare de biodiversitate din Europa – Rezervația Biosferei Delta Dunării – și include o diversitate de habitate: pajiști de stepă, păduri, zone umede, terenuri agricole și litoralul Mării Negre.

Evaluarea transfrontalieră a tendințelor populaționale pentru speciile de păsări ca bioindicatori în raport cu schimbările climatice și utilizarea terenurilor – CROSSBIRD

Cod proiect: PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0274

Director de proiect: CS II dr. Emanuel-Ștefan BALTAG

Director din partea partenerului: Dr. Ala Donica

Perioadă de implementare: 01.09.2025 – 31.08.2027

Finanțat de: Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare (ANCD)

La nivel global, biodiversitatea se confruntă cu numeroase amenințări care au condus la declinuri populaționale, în cadrul mai multor grupe taxonomice. Schimbările climatice, împreună cu transformarea terenurilor, sunt considerate cele mai grave amenințări la adresa biodiversității, având efecte negative asupra diversității și distribuției speciilor, precum și asupra proceselor ecologice. Transformarea terenurilor este considerată principalul factor al pierderii biodiversității din cauza efectelor directe asupra speciilor dependente de anumite tipuri de habitate. În cazul schimbărilor climatice, efectele acestora sunt mai greu de detectat fiind adesea indirecte, dar se preconizează ca acestea să devină un factor major al extincției speciilor în viitor. Întrucât schimbările climatice și cele de utilizare a terenurilor se produc simultan, ele pot genera efecte combinate sau interacțiuni complexe asupra biodiversității. Populațiile, deja aflate în declin din cauza pierderii habitatului, pot întâmpina dificultăți suplimentare în adaptarea la presiunile climatice. Mai mult, pierderea sau degradarea habitatului poate declanșa efecte regionale (de exemplu, reducerea precipitațiilor), care pot amplifica și mai mult impactul negativ al schimbărilor climatice.

Păsările sunt deosebit de afectate de schimbările de utilizare a terenurilor și de cele climatice, proiecțiile globale indicând declinuri accentuate atât ale populațiilor, cât și ale arealelor de distribuție până la sfârșitul acestui secol. Studii recente realizate la nivelul mai multor țări arată pierderi semnificative în abundență și biomasă, regiunile temperate fiind afectate în egală măsură de ambele tipuri de schimbări. Totuși, reducerea diversității speciilor la scară regională sau globală nu reflectă neapărat pierderile la scară locală, cum de altfel nici modificările diversității speciilor la scară locală nu sunt reproduse în tendințele observate la scară largă.

În Europa au fost identificate diverse tipare privind tendințele populaționale ale speciilor de păsări, incluzând declinul accentuat al păsărilor din habitate deschise și agricole, creșteri populaționale ale speciilor adaptate la temperaturi ridicate și reduceri populaționale ale celor adaptate la temperaturi scăzute, precum și creșteri populaționale în rândul speciilor protejate prin măsuri legislative. Drept răspuns la declinul speciilor, au fost instituite măsuri speciale de protecție la nivelul Uniunii Europene, prin Directiva privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice (Directiva Habitate) și prin Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări). Acestea au condus la crearea rețelei Natura 2000, o rețea de arii protejate din toate statele membre ale UE, concepută pentru a asigura conservarea biodiversității. În cazul țărilor europene din afara UE, Rețeaua Emerald oferă un sistem compatibil de protecție a ariilor naturale de interes special, cu situri clasificate ca potențiale arii de protecție Natura 2000. Deși ariile speciale de protecție au demonstrat efecte pozitive asupra populațiilor de păsări în Europa de Vest, aceste beneficii sunt mai puțin documentate în Europa de Est, unde studiile sunt încă limitate [24]. În plus, eforturile de cercetare sunt concentrate disproporționat în Regatul Marii Britanii și în țările mediteraneene, cu puține studii realizate în Europa Centrală, de Nord și de Est.

Acest proiect își propune să investigheze efectele schimbărilor climatice și ale utilizării terenurilor asupra speciilor de păsări din estul României și Republica Moldova, cu accent pe ariile protejate selectate din cadrul Rețelei Natura 2000 și al Rețelei Emerald.

The e-InnoEdCO2 project

Ref. Nr. 2020-1-ES01-KA226-SCH-095765

Perioada: 2021-prezent

Calitate: Partener

„ONE HEALTH e-learning school science” (e-InnoEduCO2) aparține programului Erasmus + 2020

Este condus de Consiliul Local din Outes, iar pilonul său de Pedagogie și Didactică este coordonat de Grupul de Cercetare de Pedagogie Socială și Educație pentru Mediu (SEPA-interea) al USC condus de profesorul de Pedagogie Socială José Antonio Caride.

European Raptor Biomonitoring Facility (ERBFacility)

Număr contract de finanțare: CA16224

Perioada: 2017 – prezent

Valoare: anuală variabil în funcție de numărul de participanți

Calitate: partener, într-un consorțiu de 26 de țări din Europa

Finanțator: European Cooperation in Science & Technology (COST)

La acest proiect participă echipe de cercetare din 26 de țări și are ca scop îmbunătățirea modalităților de control, evaluare a riscului și avertizare timpurie în relație cu reglementarea substanțelor prioritare, a substanțelor fitosanitare, a produselor biocide, a produselor veterinare și a metalelor grele.

Studiile desfășurate în cadrul acestui proiect se desfășoară pe păsări răpitoare de zi și de noapte, aceste specii funcționând ca bioindicatori ai calității mediului înconjurător datorită poziției lor în vârful piramidelor trofice. Proiectul cuprinde 4 grupuri de lucru: WG1 – Analysis Arena (REACH priority substances); WG2 – Analysis Arena (PPPs, Biocides, NSAIDs); WG3 – Collections Arena; WG4 – Field Arena, ce vor documenta și elabora noile protocoale de biomonitorizare la nivel European, o bancă europeană de specimene, precum și un program european general acceptat de prelevare de probe. Toate acestea vor fi însoțite de: o bază de metadate a probelor; standarde armonizate și protocoale de analiză și eșantionare; cele mai bune practici de orientare pentru eșantionare; dovada conceptului de evaluare paneuropeană și de eșantionare armonizată. Rezultatele obținute vor fi puse la dispoziția European Chemicals Agency – ECHA (Agenţia Europeană pentru Produse Chimice) și European Food Safety Authority – EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), organisme europene ce s-au arătat direct interesate de acest proiect și s-au oferit să preia rezultatele pentru a le transpune în legislația Uniunii Europene.