Specialiști de renume mondial, laureați la Iași
Doi specialiști de renume mondial au devenit membri ai comunității din Iași, primind titlul de Doctor Honoris Causa. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a acordat, săptămâna trecută, două titluri unor specialiști de renume în domeniul lor, care au devenit astfel parte din comunitatea academică a Politehnicii din Iași. Este vorba de prof. univ. dr. Pavel Alexei Topală, de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova și prof. univ. dr. ing. Francesco Fatone, un reputat cercetător italian în domeniul Ingineriei Mediului, care activează la Universitatea „Politecnica delle Marche”, Italia
Doi specialiști de renume mondial au devenit membri ai comunității Politehnicii ieșene, primind titlul de Doctor Honoris Causa (DHC). Instituția a acordat, săptămâna trecută, distincțiile acestora care au devenit astfel parte din comunitatea academică a Universității Tehnice (TUIASI) „Gheorghe Asachi” din Iași. Prof. univ. dr. Pavel Alexei Topală, de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova, a devenit DHC al TUIASI la propunerea Facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial. Iar vineri, 17 iunie, prof. univ. dr. ing. Francesco Fatone, un reputat cercetător italian în domeniul Ingineriei Mediului, care activează la Universitatea „Politecnica delle Marche”, Italia, a primit aceeași titulatură.
Specialiști de renume mondial, laureați la Universitatea Tehnică din Iași
Ceremoniile pentru decernarea titlului DHC au avut loc în Sala de Conferinţe „Cristea Niculescu Otin”, în cadrul unor ședințe speciale ale Senatului TUIASI, iar distincția este acordată pentru merite deosebite aduse în domeniile celor doi specialiști de activitate.
„Francesco Fatone se distinge în comunitatea academică internațională prin contribuțiile deosebite aduse domeniului Ingineria Mediului, printr-o merituoasă activitate didactică, de cercetare știinţifică şi de colaborare, atestată de o largă recunoaştere internaţională. Direcțiile sale de cercetare fac referire la epurarea biologică a apelor uzate și/sau a deșeurilor organice; eliminarea nutrienților și recuperarea resurselor din digestia anaerobă; îndepărtarea xenobioticelor și grăsimilor din stațiile de epurare a apelor uzate și economia circulară aplicată în managementul apei”, au precizat reprezentanții
Facultății de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu”. Cercetătorul este membru în grupurile de experți în problematica managementului deşeurilor, Direcția generală pentru deşeuri și poluare, pentru transpunerea noilor directive europene, respectiv Bioeconomie circulară, ambele din cadrul Ministerului italian al Mediului și Protecției Terenurilor și a Mării, precum și în comitetul ştiinţific executiv și tehnic al Conferinței internaționale Ecomondo. De asemenea, prof. univ. dr. ing. Francesco Fatone este editor șef la jurnalul „H2Open Journal” și referent științific pentru numeroase reviste internaționale cotate ISI.
Rezultate deosebite în domeniul tehnologiilor de prelucrare mecanică și fizico-tehnică
În ceea ce privește activitatea profesorului Pavel Alexei Topală, acesta s-a remarcat de-a lungul întregii cariere, atât prin rezultate deosebite în domeniul tehnologiilor de prelucrare mecanică și fizico-tehnică, respectiv al studiului materialelor, cât şi prin implicarea deosebită în organizarea şi dezvoltarea sistemului educaţional şi de cercetare din învăţământul superior tehnic. În cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți a ocupat numeroase poziţii de conducere, fiind în prezent președinte al Consiliului științific al acestei universităţi. Acesta a dezvoltat cercetări ştiinţifice în următoarele direcţii principale: tehnologii de prelucrare mecanică şi fizico-tehnică; microtehnologii; nanotehnologii şi nanomateriale; fizica plasmei și studiul materialelor în calitatea de șef al laboratorului ştiinţific „Micro- şi nano-tehnologii” începând din anul 2003. Colaborarea cu Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial de la TUIASI a început în urmă cu 20 de ani.
„Domnia sa și-a adus aportul la stabilirea unor legături de colaborare reale, eficiente și cu o dinamică pozitivă pe latura educativă și științifică cu TUIASI și Facultatea de Construcții de Maşini şi Management Industrial. Evoluția colaborării cu domnia sa reprezintă certitudinea că este un partener care, prin personalitatea sa, va promova instituția noastră în mediile academice din lume”, au transmis reprezentanții CMMI.
Așadar, doi specialiști de renume mondial au fost apreciați la Iași
Publicație : Bună Ziua Iași
Les universités d’Ile-de-France en proie à une pénurie de personnels administratifs et techniques
Les établissements recourent à des contractuels pour pallier le turnover d’agents publics débauchés par le secteur privé ou par d’autres services administratifs plus rémunérateurs.
Responsable du service de la scolarité, gestionnaire administratif, pédagogique et financier, chargé d’opérations immobilières, gestionnaire au service du recouvrement, gestionnaire de recrutement… A trois mois de la rentrée, sur la Place de l’emploi public, site Internet de référence consacré à la mobilité des fonctionnaires, les offres affluent pour postuler dans une université. Des fonctions que remplissent les « personnels » des universités, ces fonctionnaires recrutés sur concours à des postes dans les bibliothèques ou d’ingénieurs, administratifs, techniques, dans les services sociaux et de santé, soit plusieurs centaines de métiers réunis sous l’acronyme Biatss.
Sans eux, les étudiants ne pourraient pas aller en cours ni passer leurs examens, et les enseignants-chercheurs n’auraient pas la possibilité matérielle d’assurer leurs missions. Et c’est dans les seize universités d’Ile-de-France, qui rassemblent quelque 380 000 étudiants, que les besoins sont les plus criants.
Selon une note du ministère de l’enseignement supérieur et de la recherche, on dénombrait au total, en France, 85 111 agents Biatss en 2020 : parmi eux, 61 532 fonctionnaires titulaires et 23 579 contractuels opérant sur des missions permanentes.
Publicație : Le Monde