Despre unul dintre vitalele şi fascinantele domenii pentru întreaga lume, în Studioul BZI LIVE! Invitat la o interesantă şi provocatoare ediţie – dialog este prof. univ. dr. habil. Marius Ştefan, noul decan al Facultăţii de Biologie din cadrul UAIC din Iaşi

Despre unul dintre vitalele şi fascinantele domenii pentru întreaga lume, în Studioul BZI LIVE! Invitat, marţi, 22 septembrie 2020, începând cu ora 15.00 la o interesantă şi provocatoare ediţie – dialog este prof. univ. dr. habil. Marius Ştefan, noul decan al Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iaşi. Alături de domnia sa vor fi abordate elemente ce ţin de: programul managerial ca decan al Facultăţii de Biologie, proiectele existente sau viitoare ale instituţiei, despre admiterea din acest an!

De asemenea, despre ce l-a determinat să aleagă un asemenea domeniu, despre activitatea didactică şi de cercetare în care este implicat se va dialoga. Perspective pentru Facultatea de Biologie, relaţia cu studenţii, colegii şi colaborările derulate în cadrul facultăţii, pe plan naţional şi internaţional vor mai fi alte puncte ale ediţiei. Nu în ultimul rând, perspectivele, pe piaţa muncii, pe segmentul ştiinţific, de cercetare şi didactic pentru absolvenţii Facultăţii de Biologie, direcţiile majore, proiectele pe care le are spre implementare şi dezvoltare în următorii 4 ani, ca decan vor fi alte repere al emisiunii-dialog cu prof. univ. dr. habil. Marius Ştefan.

Facultatea de Biologie a fost înființată în 1860 o dată cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, ca o secție a Facultății de Științe (Fizică, Matematică și Științe Naturale)

Facultatea de Biologie a fost înființată în 1860 o dată cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, ca o secție a Facultății de Științe (Fizică, Matematică și Științe Naturale). Cu mulți ani mai târziu, în 1948, secția de Științe Naturale devine Facultatea de Științe Naturale în cadrul căreia funcționează mai multe catedre (Botanică, Zoologie, Fiziologie vegetală, Fiziologie animală și Geologie). În anul 1959, prin unirea colectivelor de cadre didactice care predau Științele biologice cu cele care predau științele geografice s-a constituit Facultatea de Științe Naturale-Geografie, care în 1963 devine Facultatea de Biologie-Geografie. Urmare a dezvoltării Secției de Geologie, în 1977 Facultatea își întregește denumirea în cadrul studierii Științelor Naturii devenind Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie. În anul 1990 s-a constituit Facultatea de Biologie.

Activitatea de cercetare cuprinde un spectru foarte larg, în funcție de specializările existente. Se efectuează cercetări moderne fundamentale și aplicative în domenii ca: biodiversitate, biotehnologii moderne, ecologie și protecția mediului, combaterea integrată și biologică a dăunătorilor, genetică, biochimie, biofizică, biologie celulară, anatomie, citologie, histologie, fiziologie vegetală și animală etc. Facultatea de Biologie asigură coordonarea activității științifice pentru unele instituții conexe care aparțin Universității Alexandru Ioan Cuza Iași.

Baza materială a Facultății din Iași este dezvoltată prin existența stațiunilor de cercetare

Astfel, baza materială a Facultății din Iași este dezvoltată prin existența stațiunilor de cercetare de la Agigea (Marea Neagră), Potoci (Bicaz) și Piatra Neamț, prin Grădina Botanică, Muzeul de Istorie Naturală (primul din Țările Române) și un HERBARIUM foarte bogat în specii de plante. Facultatea formează și specialiști care pot desfășura activități în diferite domenii: întreprinderi care folosesc biotehnologii (fabrici de antibiotice, fabrici de industrializare a laptelui, a produselor alcoolice, vinuri, bere etc.), în spitale sau în domenii ecologice și de protecție a mediului. Facultatea are relații cu numeroase universități din Europa, cu care realizează schimburi de studenți și de cadre didactice.

Urmăritorii noștri pot adresa întrebări la rubrica comentarii, accesând www.bzi.ro sau, în direct, pe http://www.facebook.com/cotianul.bzi. Emisiunile BZI LIVE au un real succes, fiecare producție media strângând zeci de mii de vizualizări.

Publicație: Bună Ziua Iași

 460 de studenţi străini au terminat anul acesta la UMF Iaşi, cei mai mulţi fiind din Franţa

460 studenţi de altă naţionalitate au terminat anul acesta cursurile de licenţă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF), în cel mai lung şi întrerupt an de studiu din istoria recentă, în contextul pandemiei COVID-19. 

Studenţii au susţinut Jurământul lui Hipocrate în cadrul unei ceremonii de absolvire care s-a întins pe durata a patru zile, cei 460 fiind programaţi în ultima zi, duminică, 20 septembrie, când a avut loc şi Ceremonia Drapelelor pe o scenă amplasată în piaţa de pe esplanada din faţa UMF Iaşi. Conform cifrelor furnizate de către UMF Iaşi, pe lângă cei 1.211 studenţi de naţionalitate română, cei mai mulţi absolvenţi au fost din Franţa, 122, Israel, 84 şi la mică distanţă între ele Tunisia (54) şi Maroc (53). Un număr semnificativ de absolvenţi s-a înregistrat şi din Republica Moldova – 15, Marea Britanie – 8, fiind în total 40 de naţionalităţi, dintre cele mai „exotice” numărându-se şi Nigeria, Liban, China, Afganistan, Brazilia, Canada, Congo, Ghana, Pakistan, Zimbabwe sau Pakistan.

„Precauţie, nu panică; domnia raţiunii şi nu emoţiile copleşitoare, debilitante – acestea sunt liniile directoare, principiile care trebuie să ne ghideze acţiunile şi starea noastră de spirit în aceste vremuri. Şi nu uitaţi niciun moment că pandemia Covid-19 nu are voie să ne acapareze toată energia noastră, pentru că, în spatele ei, patologiile grave cu care ne luptăm zi de zi sunt tot acolo, iar pacienţii noştri nu trebuie să se simtă astăzi cu un pas mai departe de medic decât ieri. Pe de altă parte, vă invit pe toţi să priviţi această pandemie ca pe o provocare. O provocare din perspectiva educaţiei, a felului de a vă desăvărşi menirea pentru care v-am pregătit până azi. Atunci când ai în faţa ta un obstacol, nu dai înapoi. Cauţi să-l depăşeşti”, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu în prima zi a ceremoniei de absolvire.

Publicație: Ziarul de Iași

Students locked down after illegal parties at UK universities

St Andrews and Manchester Metropolitan among institutions dealing with Covid outbreaks

Students are in lockdown in their halls of residence and facing periods of self-isolation and disciplinary action as universities grapple with increasing Covid-19 cases just days into the new term.

At least seven universities across the UK are already dealing with cases of Covid-19 among students, with outbreaks linked to illegal freshers’ parties, as well as other isolated cases identified in halls of residence.

Four students at the University of St Andrews tested positive for the virus and 40 more are in isolation following an illegal party at one of the university’s halls last week. Students there have been asked to observe a voluntary lockdown.

There are further cases at Edinburgh Napier, Glasgow, Stirling, Oxford Brookes, Bath and Manchester Metropolitan universities, with fears of more infections as greater numbers of students arrive on campus and the academic term begins.

Scottish universities are experiencing cases earlier because the new term began before it did for many English institutions, but vice-chancellors everywhere are bracing themselves as infections rise across the country and students try to negotiate restrictive regulations designed to keep them safe.

In a statement to St Andrews students, Sally Mapstone, the principal and vice-chancellor, said there had been four new positive cases among students, in addition to three “sporadic cases” reported last week. “These new cases of Covid were acquired in St Andrews, and are all linked to one party in a hall of residence in freshers’ week. Over 40 students are now in enforced isolation as a result.

“Quite apart from the fact that the party broke the law, and our own very clear guidelines on socialising and safe behaviour, the ripples from this single incident have consequences for all of us.”

At least 20 positive cases are reported to have been identified at Edinburgh Napier University, where security officers have broken up freshers’ parties. Marnie Davidson, 18, who is in her first year studying languages and intercultural communication, said she was getting a test after a flatmate tested positive. “After freshers’ week, there’s been a cluster of 11 positive cases and more are coming out.

“I’ve just received my Covid test today. There have been a few parties but they’ve been shut down. They’ve had security. At first everyone was: oh, security – but now there are positive tests coming out, we are kind of glad that some of these parties got dispersed.”

Glasgow University has had nine individual cases in its halls of residence and some Manchester Metropolitan University (MMU) students were asked to isolate after a number of confirmed cases in flats at the Birley campus in Hulme. The Manchester Evening News reported that the cases followed a party involving 100 students in the courtyard to the halls last week. “We have several confirmed cases of Covid-19 within our student community,” an MMU spokesperson confirmed.

Asked about reports that private security guards wearing bodycams have been breaking up student parties, the MMU spokesperson said: “We’ve reminded our students about the role they need to play in stopping the spread of Covid.

“Our security teams have increased patrols around student accommodation and have taken action to stop gatherings and enforce the rules around social distancing and mixing of households. We have also taken disciplinary action against some students who have breached rules.”

Partying by students at Oxford Brookes University has also been linked in local media to a small but growing number of positive cases in the city, after freshers were filmed gathering in large numbers outside student accommodation in Cheney Lane.

The university’s vice-chancellor, Alistair Fitt, warned robust action would be taken against students who contravened Covid regulations, including expulsion. “The majority of our students are following the rules and are taking their safety seriously, as well as that of their fellow students and our wider community.

“However, the behaviour of a minority of our students in recent days is clearly unsafe and, in many cases, contravenes the law. We will be taking firm action against those students who fail to act in accordance with their responsibilities and the law on social gatherings.”

Richard Tyler, who is national coordinator of a group that lobbies on issues arising out of houses in multiple occupation, said residents were not surprised by Covid outbreaks at universities. “Thousands of students descending on university towns, to gather in crowded accommodation, among residents of all ages – this was bound to have a huge impact.”

Jo Grady, the general secretary of the University and College Union, said online learning should be universities’ default position. “Each day the evidence is mounting that the government and employers need to go much further to prevent a second wave. This cannot be business as usual.”

Publicație: The Guardian

« La Loi de programmation pluriannuelle permettra à la France de rester  un phare de la recherche européenne »

Même s’il comporte quelques faiblesses, le projet de loi offre de réelles avancées à même de combler le retard français à l’international, estiment cinq professeurs au Collège de France, parmi lesquels Françoise Combes et François Héran, dans une tribune au « Monde ».

Tribune. La loi de programmation pluriannuelle de la recherche (LPPR) provoque actuellement un vif débat où l’emportent les prises de position hostiles. Les signataires de ce texte souhaitent porter sur le projet de loi un regard plus positif. Le gouvernement a pris la mesure du déclin qui menace les positions de la recherche française dans le paysage européen et mondial. C’est une première qu’il convient de saluer. Une telle loi devrait combler – au moins en partie – le retard de la France par rapport à des pays qui ont su investir largement dans la recherche comme l’Allemagne, la Suisse, le Japon ou la Corée du Sud.

Actualiser les montants alloués

Comme tout projet de loi, la LPPR contient des faiblesses que la discussion parlementaire devrait corriger. Les 25 milliards d’euros promis ne suffiront sans doute pas à respecter l’engagement d’un investissement dans la recherche publique à hauteur de 1 % du PIB, ne serait-ce qu’en raison de la crise sanitaire. Il faudra actualiser régulièrement les montants promis en fonction de l’inflation et de la situation économique. Sans entrer dans une analyse détaillée du projet de loi, nous voudrions souligner les points qui marquent, à notre sens, de réelles avancées dans la politique scientifique du pays.

La prétitularisation des enseignants-chercheurs sous conditions est une nouveauté qui inquiète : elle correspond en fait à une norme internationale largement répandue. Elle permet aux jeunes chercheurs d’entrer dans la carrière académique après avoir fait la preuve de leur autonomie. Mais il faudra évidemment veiller à ce que la titularisation n’intervienne pas trop tardivement, au détriment des femmes notamment.

Attirer les meilleurs

Le renforcement de l’attractivité du métier de chercheur, par le relèvement sensible du salaire des débutants est une nécessité absolue. Attirer les meilleurs pour rester un phare de la recherche européenne est un objectif auquel le Collège de France est naturellement sensible. Le rapport annexé à la loi préconise de soutenir financièrement les établissements désireux de faire revenir en France les chercheurs ayant à leur actif une carrière internationale de premier plan, ou d’y attirer les scientifiques étrangers les plus éminents. C’est possible, à condition de leur offrir un environnement de travail aux standards internationaux.

Loin de détourner les scientifiques de leur mission, la recherche par projets est au cœur de leur métier. Nous saluons les dispositions du projet de loi qui étendent les objectifs et les moyens de l’ANR (Agence nationale de la recherche) de manière à relever fortement les taux de réussite. Il était temps de mettre fin à l’exception française d’un faible « préciput », cette part des crédits obtenus par les équipes lauréates que l’on réserve aux frais de fonctionnement de l’établissement abritant leurs recherches. Il est aussi urgent d’accroître les fonds de l’ANR dévolus aux sciences humaines et sociales.

Publicație: Le Monde