Universitatea din Focșani își așteaptă studenții. Care sunt opțiunile

Tinerii care vor să își continue studiile universitare în Focșani își pot depune dosarele de înscriere la filialele celor două universități de stat de prestigiu care își au sediul pe Str. Republicii nr. 71, în clădirea Universității. Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași face înscrieri la Filiala Focșani, în perioada 11 – 16 iulie, la două specializări pentru licență și trei pentru studii de masterat, fiind puse la dispoziție atât locuri bugetate, cât și locuri cu taxă. Calendarul admiterii la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași: 11 – 16 iulie 2022: înscrierea candidaţilor (în format fizic și on-line); 18 – 23 iulie 2022: selecţia candidaţilor şi afişarea rezultatelor.

Studii universitare de licență: Facultatea de Litere – Limba și literatura română – Limba și literatura modernă – învățământ cu frecvență – 20 locuri buget, 10 locuri cu taxă. Condiții de admitere: 100% media examenului de bacalaureat. Facultatea de Istorie – Istorie (în curs de acreditare) – învățământ la distanță – 25 de locuri cu taxă. Condiții de admitere: 100% media examenului de bacalaureat. Studii universitare de master – Facultatea de Drept – Drept și ordine publică (120 ECTS) – învățământ cu frecvență – 20 de locuri buget, 5 locuri cu taxă. Media de admitere: 50% Media examenului de licenţă; 25% Media anilor de studiu; 25% Nota obținută din analiza dosarului, pe baza scrisorii de intenție şi CV-ului (română). Facultatea de Matematică – Matematici fundamentale pentru învățământ – învățământ cu frecvență redusă – 25 locuri cu taxă. Media de admitere: 40% – nota la proba de interviu; 60% – media examenului de licenţă. Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației – Evaluare clinică, consiliere şi psihoterapie de cuplu şi familie – învățământ cu frecvență – 20 de locuri buget, 5 locuri cu taxă. Media de admitere: 60% Media examenului de licenţă; 40% Nota la Portofoliu argumentativ (scrisoare de intenție și CV).

Universitatea din București, filiala Focșani, organizează concurs de admitere pentru forma de învățământ cu frecvență, la următoarele programe de studii, licență și master. Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Studii universitare de licență:

Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar – program de studiu acreditat (180 ECTS) – forma de învățământ cu frecvență. Înscrieri online – Perioada 5 iulie, ora 9.00 – 15 iulie 2022, ora 14.00. Număr de locuri: 34 buget, 3 buget (pentru absolvenții liceelor situate în mediul rural), 13 cu taxă. Media de admitere: media generală a examenului de bacalaureat. Studii universitare de master: Management Educațional – program de studiu acreditat (120 ECTS) – forma de învățământ cu frecvență. Înscrieri online – Perioada 5 iulie, ora 9.00 – 17 iulie 2022, ora 14.00. Număr de locuri: 10 buget, 25 cu taxă. Media de admitere: 60% media examenului de licență, 40% media anilor de studiu.

Facultatea de Administrație și Afaceri, Studii universitare de licență: Administrarea Afacerilor – program de studiu acreditat (180 ECTS) – forma de învățământ cu frecvență. Înscrieri online – Perioada 4 iulie, ora 9.00 – 17 iulie 2022, ora 14.00. Număr de locuri: 20 buget, 55 cu taxă. Media de admitere: 50% nota probei scrise la Limba și literatura română a examenului de bacalaureat; 50% nota probei scrise la una dintre disciplinele examenului de bacalaureat (la alegerea candidatului: Economie, Matematică, Sociologie, Psihologie, Filosofie, Istorie, Geografie, Informatică sau Logică și argumentare, Fizică, Chimie etc.). Facultatea de Geografie, Studii universitare de licență – Geografia turismului – program de studiu în curs de acreditare – forma de învățământ cu frecvență. Înscrieri – septembrie 2022. Număr de locuri: 50

Mult succes la admitere!

Publicație: Monitorul de Vrancea

Conferință pe tema “Transumanism și noile ideologii” în cadrul inițiativei “Ne vedem la Mitropolie”

La inițiativa Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, intitulată “ne vedem la Mitropolie”, a avut loc o conferință pe tema “Transumanism și noile tehnologii”. Au fost prezenți la conferință prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhie Române și, ca invitat surpriză, prof. Cătălin Raiu, expert pe libertate religioasă al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Pentru a înțelege mai bine evoluția tehnologiei și a ideologiilor noi apărute în ultimul timp, s-a organizat o conferință pe tema “Transumanism și noile ideologii”. Conferința a fost moderată de preotul Constantin Sturzu.

Conferință pe tema “Transumanism și noile ideologii”

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a prezentat pentru auditoriu, ce constituie ideologia transumanistă și ce alte noi “religii” au apărut în societatea actuală. Cu toate că se consideră că trebuie tras un semnal de alarmă asupra efectelor negative pe care le pot avea descoperirile și cercetările futuriste din domeniul științelor medicale și tehnologiei, nu se omite recunoașterea meritelor pentru descoperiri ce vin în ajutorul omului.

“Datorită unor apariții precum biotehnologia, științele numite «neuroștiințe», nano-tehnologia, nano-chirurgia aduc deja beneficii indiscutabile în viața omului contemporan. Vorbim despre transumanism și postumanism într-un context european și mai ales american, spații prospere, în care știința a făcut salturi uriașe. Există acronimul «GAFA», care pentru noi sună simpatic, dar este mai puțin așa. GAFA traduce inițialele unor concepte uriașe, Google, Apple, Facebook și Amazon. Aceste entități economice, care investesc în cercetările care fac posibil transumanismul. Transumanismul ca termen ne dă, în primul rând, un indiciu, «umanismul este depășit», susțin părinții fondatori ai aceste ideologii”, declară Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Îngrijorarea reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române este legată de tendința de a crea un om “îmbunătățit”, care se leapădă de spiritualitate și Dumnezeu, dorind să ajungă peste limitele naturale a omului, căutând nemurirea.

Invitatul surpriză a pus punctul pe “i”

Prof. Cătălin Raicu a fost invitatul surpriză a conferinței și a prezentat, pe scurt, pericolele evoluției tehnologiei transumaniste asupra ortodoxiei.

“Noi discutăm de noile ideologii, în cele mai multe cazuri acestea sunt preluări ale unor «pattern-uri» mai vechi, poate chiar de 200-300 de ani. Opinia mea este că trăim astăzi într-un context mai puțin teologizat decât secolul XIX sau XX. De multe ori, suntem luați de val și spunem că suntem o țară creștină, într-o Europă cu rădăcini creștine, dar de fapt nu vrem să vedem în profunzime că oazele de creștinătate sunt de fapt minorități, sunt elemente minoritare într-o cultură seculară. Trebuie să ne regândim strategia de creștini, luând în considerare faptul că suntem o minoritate”, a declarat prof. Cătălin Raicu.

Discuția amplă s-a încheiat cu o sesiune de întrebări din public, acestea au venit în completarea părerilor expuse, legate de importanța educării tinerilor spre credință. Având în vedere părerile echilibrate, trebuie să rămână clar în mintea celor prezenți că nu s-a renegat meritul tehnologiei și a evoluției medicale ce ajută omul să se trateze, dar se dorește o grijă asupra dezumanizării, a introducerii tehnologiei în construcția umană, anulând procesele biologice naturale.

Prima conferință pe tema “Transumanism și noile ideologii” a avut invitate persoane de seamă din lumea creștin ortodoxă și se dorește ca pe viitor să aibă loc mai multe discuții de acest gen.

Publicație: Bună Ziua Iași

 

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași va construi un „cloud instituțional“

Miercuri, 29 iunie 2022, reprezentanții Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași au ținut o conferință de presă în care a anunțat modalitatea de înscriere la admitere pentru anul 2022, dar și debutul unui proiect finanțat cu fonduri europene, anume construirea unui „cloud instituțional“ și a unui laborator de cercetare al tehnologiilor cloud și Big Data, în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare.

În cursul conferinței, proiectul a fost lansat oficial și acesta propune dezvoltarea unei infrastructuri cloud a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”. Cea care a anunțat demararea proiectului este prorectorul responsabil cu informatizarea și comunicațiile digitale, conferențiar universitar doctor inginer Simona Caraiman.

De ce își propune Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” să construiască un „cloud instituțional“

În cadrul conferinței organizată în Sala de Conferințe a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, miercuri, 29 iunie, prorectorul responsabil cu informatizarea și comunicațiile digitale, conferențiar universitar doctor inginer Simona Caraiman a anunțat că universitatea a lansat, oficial, finanțat de Programul Operațional Competitivitate în valoare de aproximativ 1 milion de euro și care presupune dezvoltarea unei infrastructuri cloud.

„Despre cloud am auzit cu toții, este o tehnologie esențială în zilele noastre pentru orice organizație, fie ea instituție publică, fie universitate, spital sau companie privată pentru că tehnologiile cloud ne pun la dispoziție posibilitatea de a stoca, regăsi, accesa și procesa în mod inteligent datele. Reprezintă astfel un catalizator pentru foarte multe proiecte și aplicații inovative în diverse domenii de la internetul lucrurilor pentru construcții și arhitectură, pentru case și clădiri inteligente, orașe inteligente, transporturi inteligente, până la automatizări, precum și modelarea și simularea unor procese chimice”, a explicat prorectorul responsabil cu informatizarea și comunicațiile digitale, conferențiar universitar doctor inginer Simona Caraiman.

De proiect vor beneficia nu doar membrii comunității academice, deoarece rolul acestei infrastructuri este de a dezvolta și alte proiecte colaborative cu partenerii regionali, naționali și europeni ai Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași.

Din echipa de specialiști însărcinată cu dezvoltarea proiectului fac parte membrii ai universității de la Facultatea de Automatică și Calculatoare, iar proiectul nu va avea impact doar la nivelul comunității academice, ci și la nivelul pieței.

Cele 4 obiective pe care și le propune acest proiect sunt:  dezvoltarea infrastructurii cloud, dezvoltarea de noi parteneriate pentru proiecte inovative care să exploateze această tehnologie, crearea de competențe și, nu în ultimul rând, crearea unui incubator de cercetare.

„Un incubator care să permită atât studenților cât și tinerilor cercetători de la masterat, doctorat sau cercetătorilor seniori din universitate să colaboreze și să dezvolte noi idei inovative pe care să le susțină nu doar din prisma obținerii unor rezultate științifice valoroase, ci și din prisma aplicabilității lor și ducerii lor în piață. Cu alte cuvinte, vom crea sinergii și cu celelalte inițiative ale universității de susținere a antreprenoriatului studențesc și a antreprenoriatului pentur inovare”, a precizat prorectorul responsabil cu informatizarea și comunicațiile digitale, conferențiar universitar doctor inginer Simona Caraiman.

Partenerii Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași

Prezentă la conferință a fost și Carmen Mihai, managerul Clusterului Regional Inovativ de Imagistică Moleculară și Structurală Nord-Est (IMAGO-MOL).

„Proiectul pe care-l implementează în momentul de față Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, este sinergic cu un alt proiect pe care Clusterul IMAGO-MOL l-a dezvoltat anul trecut.

Infrastructura comună de cercetare va consta într-o infrastructură hibridă, echipamente din zona de asistență medicală, completată cu zona de echipamente IT și aici beneficiem de implicarea universității. Ideea este ca, în final, să creăm o infrastructură comună de cercetare care să permită achiziția de date imagistice medicale, dar nu numai, ci și stocarea și procesarea lor în diverse aplicații din zona medicală”, a explicat managerul IMAGO-MOL.

Ceilalți membri ai IMAGO-MOL sunt Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Spitalul „Sf. Spiridon”, o serie de membrii privați, dar au și sprijinul Primăriei Municipiului Iași.

Directorul Direcției de Informatizare și Comunicații Digitale a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, Marius Șutu, este cel care va coordona din punct de vedere tehnic acest proiect. Acesta a menționat că proiectul de implementare a infrastructurii cloud nu e decât al patrulea pas dintr-un proces mai amplu care a presupus înaintea lui realizarea de data center, identificarea unei echipe de specialiști și reformarea sistemului de servicii digitale.

Totodată, el a precizat că va avea loc un training pentru familiarizarea cu noua infrastructură.

„O să fie un training de administrare cloud OpenStack și altul de dezvoltare Cloud Open Stack. Ne propunem să fim contributori la platforma OpenStack, astfel încât să o îmbunătățim, iar infrastructura Cloud în sine își propune, de fapt, să reușim să cumpărăm servere care să aibă o conexiune foarte rapidă între el și către exteriorul universității. Vorbim de o infrastructură de rețea, vorbim de 100 GB pe secundă și sper să se întâmple și aplicații software care sunt open source”, a precizat directorul Direcției de Informatizare și Comunicații Digitale a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, Marius Șutu, în legătură cu proiectul de constricție a unui cloud instituțional

Publicație: Bună Ziua Iași  și Ziarul de Iași

 

Interviu special, despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, la Iași un volum unic

În exclusivitate pentru BZI LIVE, un interviu special despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român prof. univ. dr. Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, astăzi, 29 iunie 2022, la Iași un volum unic. Acesta, la Ateneul Național din Iași și alături de Asociația Fraternă și Comunitatea Evreilor Iași, de la ora 18:00, lansează volumul „Războiul Sfânt” al Rasei – Eugenia și protecția națiunii în Ungaria 1900-1919”.

Exclusiv pentru BZI LIVE, un interviu special despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român prof. univ. dr. Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, astăzi, 29 iunie 2022, la Iași, un volum unic. Acesta, la Ateneul Național din Iași și alături de Asociația Fraternă și Comunitatea Evreilor Iași, de la ora 18:00, lansează volumul „Războiul Sfânt” al Rasei – Eugenia și protecția națiunii în Ungaria 1900-1919”, apărut în 2020. Este un proiect editorial apărut sub egida Academiei Române – Centrul de Studii Transilvane și a Fundației Transilvania „Leaders”. Prefaţă de Zsuzsa Bokor. Traducere din Limba engleză de Răzvan Pârâianu și Attila Varga. Ilustrația copertei: Primul număr al Revistei „Nemzetvédelem” (1918). Colecția Istorie contemporană este coordonată de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

Despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român Marius Turda, stabilit în Marea Britanie, într-un interviu la BZI LIVE! Acesta lansează, la Iași un volum unic

Așadar, cartea lui Marius Turda tratează noi aspecte ale istoriei eugeniei, încercând să surprindă modul în care eugenia maghiară poate pune în evidență contexte culturale, politice și naționale.

„Autorul nu doar că ne prezintă un model teoretic bine gândit al cercetării eugeniei, dar – prin abordarea critică a surselor – ne prezintă o atitudine științifică postmodernă față de cunoaștere: o prezență autoreflexivă a istoricului ce pune întrebări noi, se îndoiește de paradigmele și cadrele teoretice anterioare și nu se revendică de la abordări istorice preexistente. Autorul acestei cărți este un istoric care a reușit să vorbească – prin exemplele eugeniei – despre probleme delicate cum sunt naționalismul și rasismul, fără a adopta o poziție moralizatoare în evaluarea lor. Această atitudine științifică ne inspiră să pornim și noi pe acest drum captivant al cunoașterii istorice”, arată dr. Zsuzsa Bokor, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

O carte încearcă să contrabalanseze ignorarea sistematică de către istoriografia maghiară a întregii dezbateri asupra diverselor teorii eugenice

Mai departe, istoricul și universitarul Marius Turda arată că această carte încearcă să contrabalanseze ignorarea sistematică de către istoriografia maghiară a întregii dezbateri asupra diverselor teorii eugenice de îmbunătățire națională din ultimele două decenii ale Monarhiei Austro-Ungare.

„Era necesar un studiu detaliat despre interpretările eugenice din Ungaria începutului de secol XX, pentru a înțelege mai bine ceea ce a fost, la urma urmei, un proiect cu mult mai răspândit atât la nivel european, cât și global, și anume extinderea atribuțiilor biologice ale statului modern. Eugenia modernă și-a tras seva din asocierea teoriilor evoluționiste și a cercetării științifice privind ereditatea umană cu criticile sociale, culturale și naționaliste ale modernității. În mod corespunzător, eugeniştii au abordat nu numai subiecte științifice legate de mecanismele eredității și evoluției umane, ci și probleme specifice societății maghiare din acea perioadă. Această ideologie eugenică a urmărit astfel să ofere o viziune socială totalizantă, progresivă și rațională asupra prezentului, dar mai ales asupra viitorului societății maghiare moderne”.

Eugeniștii maghiari au propus o interpretare națională a aplicării eugeniei în societate

În plus, istoricul menționează că intervalul de timp de care ne ocupăm aici are o importanţă aparte pentru istoria Ungariei. În 1900, Ungaria era o putere europeană cu pretenții imperiale; în schimb, în 1919, ea a fost redusă la statutul unei țări mici a Europei Centrale, aproape zdrobită de profundele schimbări teritoriale, sociale și naționale de după Primul Război Mondial.

„Cu toate acestea, în intervalul acestor două decenii, Ungaria cunoscuse o perioadă remarcabilă de preponderență culturală în Europa Centrală, context în care Budapesta a și devenit metropola impresionantă pe care o cunoaștem astăzi. Or, eugenia a fost o parte integrantă a acestei dinamice transformări istorice, ea servind ca intermediar în transmiterea unor mesaje sociale și biologice care au depășit diferențele ideologice ale timpului. Eugeniștii maghiari au propus o interpretare națională a aplicării eugeniei în societate, aceasta având drept scop soluţionarea, pe durată lungă, a problemelor economice, sociale și medicale specifice societății maghiare”, a conchis prof. univ. dr. Marius Turda.

Istoricul și universitarul Marius Turda participă, la Iași, la comemorarea a 81 de ani de la Pogrom

Istoricul și universitarul Marius Turda participă, la Iași, la comemorarea a 81 de ani de la Pogrom. Legat de toate acestea, el a transmis în Studioul BZI LIVE:

„Sunt momente extraordinar de dureroase, care au lăsat răni adânci. Am studiat că unii oameni sunt diferiţi, unele rase sunt inferioare. Ideile au devenit răspândite şi iată că în 1941 avem aceste evenimente şi episodul care a anihilat poporul evreu, pe fondul Holocaustului.

„Mă întorc cu durere la Iaşi, pentru că noi comemorăm acest tragic moment. Trebuie să explicăm tinerilor, popoarele au memorie scurtă şi refuzăm să discutăm lucrurile sensibile şi tragice sau neplăcute. Oamenii de specialitate discută, dar populaţia nu înţelege cât de importante sunt aceste lucruri. A fost Pogrom şi la Bucureşti sau mai mici în alte oraşe din România. A fost un lucru pe care ne-a schimbat pe toţi profund. Noi suntem ceea ce suntem nu doar prin ce facem, dar şi colectiv, civic. Avem o responsabilitate faţă de poporul din care ne tragem. Trebuie să fim sinceri cu noi înşine şi să punem pe masă subiectele neplăcute, dar importante pentru noi ca români”, a punctat prof. univ. dr. Marius Turda.

„Este complicat să explicăm simplu procesul lung întâmplat în România”

De asemenea, istoricul arată că este complicat să explicăm simplu procesul lung întâmplat în România.

„Putem vorbi despre Holocaust, dar nu vorbim şi despre rasismul din România. Au fost 15.000 de morţi, avem cifrele şi sunt fapte pe care nu le putem nega. Trebuie explicat clar. Totul este un dialog, dar avem nevoie de dorinţa de a intra în dialog. Putem avea păreri diferite, dar discuţia continuă şi ajuta la înţelegerea unui fenomen istoric. Pogromul de la Iaşi nu a apărut din senin. Antonescu poartă vina că a fost şeful statului, dar societatea era pregătită de acest moment. Discuţia despre ce se va întâmpla cu evreii a fost pornită de mult. Este diferit în Ardeal faţă de Moldova. Nu puteai să ai un Pogrom la Cluj pentru că evreii erau maghiarizați”, a mai spus Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University, în Studioul BZI LIVE.

Marius Turda (n. 1973), stabilit de 23 ani la Londra, are studii de Istorie la Universitatea din Bucureşti

Marius Turda (n. 1973), stabilit de 23 ani la Londra, are studii de Istorie la Universitatea din Bucureşti, Central European University din Budapesta (CEU) şi Universitatea Oxford. Este profesor la Oxford Brookes University și director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiași universități. A publicat numeroase cărți, atât ca autor, cât și ca editor. Dintre cele mai recente publicaţii: “Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary” (Palgrave Macmillan, 2014), “Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond” (V&R Unipress, 2013). De același autor, la Editura Polirom, a apărut „Eugenism și modernitate” (2014).

Originar din Maramureș, Marius Turda este profesor la Universitatea Oxford Brookes din Londra. În anul 2019 a revenit în România, la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași, pentru a susține o conferință ce a avut ca temă „Biopolitica și eugenismul în România, 1920-1944” și pentru lansarea volumului „Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump”, al cărui coautor este. Marius Turda a abordat în acest volum idei despre gândirea rasială, eugenism și despre lipsa cercetărilor în aceste direcții în universitățile românești. El a fost director fondator al Institutului „Cantemir” de la Universitatea Oxford și este editorul colecției de Istoria medicinei de la CEU Press.

Unul dintre cursurile sale este despre rasă şi rasism, teme actuale în contextul mişcărilor naţionaliste de pe continentul european. Este preocupat de o serie de cercetări din domenii ca medicină, antropologie, istorie, etnologie, geopolitică, toate necesare în studierea eugenismului. Așadar, un interviu special, despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, la Iași un volum unic.

Publicație: Bună Ziua Iași

 

The Guardian view on the arts and humanities: under threat on campus

The decision by Sheffield Hallam University to drop its standalone English literature course must be a wake-up call

The study of literature allows us to glimpse universal truths as well as encounter the diversity of human experience in all its fascinating particularity. With expert guidance, an immersion in great novels, plays and poems can deliver a sense of spiritual headroom and wellbeing which lasts a lifetime. As Walt Whitman wrote in Leaves of Grass: “I am large, I contain multitudes.”

Such benefits – intangible but very real – were sadly not enough to persuade Sheffield Hallam University to continue to offer a standalone English literature degree to undergraduates. Amid falling demand generally for arts and humanities courses, a university spokesperson this week announced that the course was being suspended. The news prompted an outpouring of frustration from lecturers, and criticism from writers such as James Graham and Philip Pullman. It follows a similar move by the University of Cumbria last year and mounting cuts to humanities provision elsewhere. In May, recruitment for all performing arts courses at the University of Wolverhampton was suspended. One lecturer at Sheffield Hallam tweeted despairingly that the humanities were being subjected to “cultural vandalism”.

This depressing trend is part of a wider pattern. The deliberate commercialisation of higher education is steadily reducing the value of a degree to the bottom line of what job and salary it unlocks. As Sheffield Hallam called time on English literature, it emerged that the number of graduates owing more than £100,000 in student loans rose exponentially over the past year. It is understandable that young people from lower-income backgrounds, contemplating a working career shadowed by debt and punitive interest rates, might think twice about taking a non-vocational course. Applications for English studies, including English literature, have fallen steadily since 2012, when the cap on tuition fees was lifted to £9,000. There have also been drop-offs in other humanities subjects.

Anxious that as many graduates as possible pay off their loans – for which the Treasury is ultimately on the hook – the government has focused on the virtues of Stem subjects (science, technology, engineering and mathematics). Meanwhile, supposedly “dead end” university courses – those which fail to deliver an instant graduate premium in the job market – are coming under increasingly aggressive scrutiny. This year, the Office for Students set out plans to remove funding for “low quality” courses, defined as those where less than 60% of participants go into good jobs or further study soon after graduating. The strategic goal appears to be to bully non-Russell Group institutions down a more vocational route.

The overall approach is both wrong-headed and shortsighted. As Mr Graham points out, the arts and entertainment industry has become one of the few booming areas of the economy in which Britain can claim to be world-leading. Narrowing the humanities talent pool to a privileged subset of students will, in this sense, be self-defeating. More fundamentally, it will radically shrink the cultural horizons and options of those outside that elite group.

After a decade of marketisation, a grimly utilitarian worldview is beginning to exercise a suffocating chokehold over much of England’s higher education sector. But the intrinsic quality and worth of a course cannot be fairly judged by reference to employment statistics and labour market outcomes. Sheffield Hallam’s decision must be a wake-up call for those concerned to preserve the future of the arts and humanities in our universities.

Publicație: The Guardian