Academia Romana i-a premiat pe profesorii si cercetatorii Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
Ieri, 15 decembrie 2017, cinci membri ai comunitatii academice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iasi au fost premiati deAcademia Româna pentru performanta culturala si stiintifica.
Astfel, lucrarea „Terminologia meteorologica româneasca a fenomenelor atmosferice. Stiintific versus popular”, de Alina Pricop, Cristina Carabus, Liviu Apostol, Madalin Patrascu si Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu, aparuta la Editura Universitatii Cuza, a fost recompensata cu Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.
Apoi, Mihai-Bogdan Atanasiu, cercetator stiintific doctor la Facultatea de Istorie de la Cuza a fost distins cu Premiul „Nicolae Iorga” pentru lucrarea „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic”, aparuta tot la Editura Universitatii.
De asemenea, din cadrul Facultatii de Fizica a UAIC au fost premiate doua persoane: lect. dr. Ionut Topala si cercet. Cristian Ionut Stelea. Premiul „Dragomir Hurmuzescu” i-a revenit lui Ionut Topala pentru grupul de lucrari „Contributii la studiul mecanismelor din plasma la presiune atmosferica si a actiunii acestora asupra sistemelor biologice”, în timp ce Cristian Ionut Stelea a primit premiul „Stefan Procopiu” pentru lucrarea „Thermodynamics of nonextremal Kaluza-Klein multiblack holes in five dimensions”.
Mai departe, prof. univ. dr. Nicu Gavriluta a fost distins cu premiul „Vasile Conta” pentru volumul „Mit, magie si manipulare politica”, aparut la Editura Institutului European.
Pe lânga cele doua lucrari aparute la Editura Universitatii Cuza, in cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Academiei au fost premiate alte doua volume ale editurii.
Este vorba despre lucrarea „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, calatorii si colectionari în România celei de-a doua jumatati a secolului XIX”, de Alexandru Istrate, premiata la sectiunea de Stiinte Istorice si Arheologie si de volumul „Cercetari paleoantropologice privind populatia Iasului medieval. Referire speciala la necropola din secolul al XVII-lea de la Curtea Domneasca” de Vasilica-Monica Groza.
Publicație: Bună Ziua Iași
Expozitia „Diplomati romani în vreme de razboi (1914-1918), in Sala Pasilor Pierduti de la Universitatea Cuza din Iasi
Miercuri, 20 decembrie 2017, în Sala Pasilor Pierduti a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iasi, de la ora 11:00, va avea locvernisajul expozitiei „Diplomati români în vreme de razboi (1914-1918)”. Aceasta face parte dintr-un proiect mai amplu, desfasurat cu prilejul Centenarului Marelui Razboi si al Marii Uniri de la 1918, proiect finantat de Consiliul Judetean Iasi (CJI).
Expozitia îsi propune sa aduca în atentia publicului imagini de epoca, documente de arhiva si fragmente de jurnal, apartinând diplomatilor români aflati în misiune în strainatate, în perioada 1914-1918. Imaginile sunt însotite de texte care introduc în contextul epocii si refac, pe scurt, activitatea personalitatilor invocate. Expozitia va putea fi vizitata pâna pe 19 ianuarie 2018.
Organizatorii manifestarii sunt: Consiliul Judetean, Asociatia Arhivistilor si Prietenilor Arhivelor „Gheorghe Asachi”, Serviciul Judetean Iasi a Arhivelor Nationale, Facultatea de Istorie si Muzeul Universitatii. Coordonatori si curatori sunt: Catalin Botosineanu, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionut Nistor si Adrian Vitalaru.
Publicație: Bună Ziua Iași
STUDIU realizat de „Cuza“: 21% dintre elevii de la ţară merg la facultate, faţă de 54% de la oraş
Universitatea „Cuza“ a realizat un studiu printre elevii din sate, pentru a le vedea motivaţiile.
Reprezentanţii Universităţii „Al.I. Cuza“ au realizat un studiu aplicat în zece licee din oraşe şi sate sub 10.000 de locuitori, care a scos în evidenţă faptul că tinerii care aleg să urmeze cursurile unui facultăţi sunt împinşi în spate de speranţa într-un viitor mai bun decât al părinţilor şi de a avea o carieră care să le asigure asta.
„Studiul a fost realizat pe baza unor paneluri de discuţii la care au participat peste 500 de elevi din clasele terminale faţă în faţă cu studenţi voluntari şi consilieri în carieră ai UAIC. Pentru o autenticitate şi o deschidere mai mare, elevii au avut posibilitatea să răspundă anonim la întrebările privind argumentele care i-ar convinge să aleagă o facultate. Acestea au fost organizate şi analizate pe arii tematice, în funcţie de menţionările spontane ale elevilor“, au precizat reprezentanţii universităţii.
Răspunsurile elevilor cu privire la motivele care îi determină să urmeze şi cursurile unei universităţi s-au legat şi de posibilitatea de a obţine burse, sprijinul familiei şi gândul la o bunăstare financiară, însă elevii au precizat că rezultatele de la bacalaureat vor influenţa eventuala decizie de a merge la facultate.
„Lipsa de informare cu privire la oportunităţile de educaţie, dar şi o încredere în sine scăzută, îi împiedică pe cei mai dezavantajaţi elevi să se orienteze către facultate. Odată ajunşi studenţi, aceiaşi factori conduc la un risc crescut de excluziune socială, precum şi la un abandon universitar ridicat“, a precizat Irina Şubredu, psiholog şi consilier în carieră de la UAIC.
Un raport al Ministerului Educaţiei arată că doar 20,8% din tinerii din mediul rural urmează studii superioare, în comparaţie cu 53,9% din mediul urban.
Publicație: Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
CROCHIURI ECONOMICE
Premiu valoros pentru un distins Profesor al Şcolii ieşene de Drept
Ediţia cu numărul 26 a Galei Premiilor Uniunii Juriştilor din România (15 dec. a.c.) aduce în centrul atenţiei un reputat profesor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Ioan Macovei. Fostul decan al Facultăţii de Drept, actualmente conducător de doctorat consacrat cercetării în domeniul Dreptului internaţional privat şi al Proprietăţii intelectuale, a intrat în competiţie cu o lucrare, evident, circumscrisă preocupărilor sale curente.
Evaluat după criterii binecunoscute (noutate, aport ştiinţific, utilitate, impact teoretic/aplicativ etc.) de un juriu cât se poate de exigent, „Tratatul de drept internaţional privat” (Editura Universul Juridic, 2017, Format: Academic, 500 pag.) al Profesorului Ioan Macovei a întrunit cu prisosinţă toate cerinţele spre a fi distins cu Premiul „Andrei Rădulescu” – în domeniul ştiinţelor interdisciplinare. Laudatio rostit de Profesorul universitar dr. Gheorghe Gheorghiu arată meritele avute în vedere şi scoate în relief trăsăturile distinctive ale personalităţii autorului-laureat, ca Om al Dreptului, dascăl, cercetător etc.
Valoros prin modul de abordare/tratare a procesului civil internaţional, tratatul acordă importanţă aparte şi aplicării regulilor conflictuale în domeniul dreptului privat, după ce, mai întâi, insistă pe problemele generale ale conflictelor de legi. Despre Profesorul Ioan Macovei se cuvine să mai amintim că este şi coordonator (alături de alţi trei reputaţi profesori bucureşteni) al monumentalei lucrări, însumând aproape 3000 pag., „Noul Cod civil. Comentariu pe articole” (Ediţie de colecţie), apărută nu tocmai demult la Editura C.H. Beck, receptată extrem de bine de „lumea juridică”.
Publicație: Ziarul de Iași
Proiect al Bibliotecii Centrale Universitare: Rolul major al Iaşului în Marea Unire
„Iaşul, tratat cu ingratitudine în entuziasmul anilor postunire“. Proiect de reconstituire a istoriei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iaşi a lansat un proiect alături de Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza“ şi de Primăria Iaşi, care poartă numele „În vreme de război. Iaşul în perioada 1914 -1919“. Lansarea oficială a proiectului va avea loc astăzi, de la ora 11, în sala B.P. Haşdeu de la BCU. Proiectul are ca scop reconstituirea istoriei unui oraş şi a unei comunităţi într-unul dintre cele mai importante momente ale existenţei lor, dar şi a naţiunii.
„Iaşul a fost capitala politică şi administrativă a statului român în cea mai mare parte a «războiului unităţii naţionale», cum a fost desemnat de contemporani şi de istorici fenomenul participării Regatului României la primul conflict mondial. După înfrângerea armatei în toamna anului 1916, Casa Regală, autorităţile centrale ale statului, personalităţi politice sau culturale şi o mare parte a populaţiei s-au refugiat în vechea reşedinţă a domnitorilor Moldovei“, au precizat reprezentanţii BCU Iaşi.
Aceştia au adăugat că, în cei doi ani cât Iaşul a fost capitala ţării în timp de război, oraşul şi ieşenii au trecut prin momente extrem de dificile – epidemia de tifos exantematic, penuria alimentară, frigul sau lipsa spaţiilor de cazare suficiente au provocat suferinţă refugiaţilor şi gazdelor în acelaşi timp.
„Procesul de întregire a statului român la finalul Primului Război Mondial este greu de conceput fără a discuta despre aportul Iaşului. Adeseori s-a spus că acesta este leagănul unirii. Dar oraşul a fost tratat cu ingratitudine în entuziasmul anilor postunire“, au mai spus reprezentanţii BCU.
De aceea, pentru a scoate în evidenţă meritele oraşului, proiectul coordonat de BCU are rolul de a recupera istoria Iaşului şi a lămuri adevărul istoric cu privire la ce s-a întâmplat în procesul Marii Uniri.
Publicație: Ziarul de Iași