Ambasadorul Tunisiei în România a vizitat UAIC Iași

Vineri, 10 martie 2023, Raja Jhinaoui Ben Ali Ambasadorul Republicii Tunisiene în România, a efectuat o vizită oficială la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), unde s-a întâlnit cu prof. univ. dr. Tudorel Toader– Rectorul UAIC. La întâlnire au mai participat Prof. univ. dr. Daniela Cojocaru – Prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare și Marouane Ben Nasr, Secretar I al Ambasadei.

În cadrul întâlnirii s-a evidențiat buna colaborare dintre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și instituțiile de învățământ superior partenere din Tunisia. În prezent, UAIC are încheiate acorduri inter-instituționale cu Université de Sousse și Université de Sfax, dar colaborează în diferite proiecte și cu Université de Carthage, Université de Monastir, Université de la Manouba si Gafsa University. În perioada 2010 – 2022, studenții, cadrele didactice și cercetătorii UAIC au efectuat 44 de vizite la instituții de învățământ superior din Tunisia, unde au derulat stagii de studiu, predare, formare, cercetare sau au participat la diferite evenimente științifice. În același interval, cercetătorii UAIC au publicat 28 de lucrări științifice elaborate în comun cu parteneri tunisieni (conform Web of Science).

Pe parcursul discuțiilor, prof. univ. dr. Tudorel Toader, Rectorul UAIC, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul acordat de Ambasada Republicii Tunisiene în România în demersul de a extinde relațiile de cooperare cu instituții academice din Tunisia. Raja Jhinaoui Ben Ali a transmis că Ambasada Tunisiei va continua să sprijine materializarea de noi colaborări educaționale și științifice între universitățile tunisiene și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Publicație : Bună Ziua Iași

Studenții de la Universitatea „Cuza” din Iași, șansă uriașă de studiu în SUA

Parte dintre studenții de la Universitatea „Cuza” din Iași au o șansă uriașă de studiu în SUA. Comisia Fulbright Româno-Americană anunță deschiderea competiției pentru bursele Fulbright 2024-2025, pentru studii de masterat sau cercetare în Statele Unite ale Americii. Candidații eligibili sunt absolvenți români – studenți la licență, masterat sau doctorat

Studenții de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, șansă uriașă de studiu în Statele Unite ale Americii (SUA). Concret, Comisia Fulbright Româno-Americană anunţă deschiderea competiției pentru bursele Fulbright 2024-2025, pentru studii de masterat sau cercetare în Statele Unite. Candidații eligibili sunt absolvenți români – studenți la licență, masterat sau doctorat.

Bursa Fulbright, cu o durată de 9 luni, vizează toate disciplinele, cu excepția celor clinice, și oferă transport internațional, taxe de școlarizare și universitare, în limitele bugetului stabilit, alocație pentru cărți, asigurare medicală și o indemnizație de subzistență pentru un an academic. Costurile celui de-al doilea an pentru masteranzii Fulbright din România pot fi acoperite în funcție de disponibilitatea fondurilor și de dovada performanței academice din primul an de studiu. Candidaturile se depun online, până la data de 9 mai 2023. Detalii complete AICI.

Studenții de la Universitatea „Cuza” din Iași, șansă uriașă de studiu în SUA

Fulbright este cel mai prestigios program de schimburi culturale, științifice și educaționale, desfășurat de Statele Unite ale Americii în întreaga lume. Acesta a fost demarat în 1946, la inițiativa senatorului de Arkansas J. William Fulbright, iar în prezent este coordonat de Biroul Afacerilor Culturale și Educaționale al Departamentului de Stat din SUA.

Rolul programului este să intensifice înțelegerea reciprocă dintre națiunea americană și celelalte națiuni participante în program, prin schimburi culturale și educaționale, la nivel academic. Programul Fulbright funcționează în peste 155 de țări de pe glob. România participă la aceste schimburi bilaterale din 1960, administrate, până în 1993, de Ambasada SUA, la București Arhivat, în 6 iunie 2011, la Wayback Machine.

Începând din mai 1993, programul Fulbright este administrat de Comisia Fulbright Româno-Americană, înființată potrivit Acordului bilateral dintre cele două guverne, reprezentate de Departamentul de Stat al Statelor Unite și Ministerul Afacerilor Externe din România. Comisia acordă cetățenilor români burse de studiu și cercetare în universități din SUA și burse de studiu și cercetare în universități românești pentru cetățenii americani.

Misiunea Fulbright este de a încuraja și promova schimburile științifice și educaționale

Misiunea Fulbright este de a încuraja și promova schimburile științifice și educaționale, de a intensifica înțelegerea reciprocă dintre SUA și România, prin schimburi culturale și educaționale, la nivel academic, de a oferi consiliere asupra oportunităților de studiu în Statele Unite ale Americii. Bursele administrate de Comisia Fulbright din România pentru cetățenii români: Fulbright Student Award – burse pentru studii de masterat sau cercetare la universități din Statele Unite ale Americii. Bursa vizează toate domeniile educaționale, exceptând medicina clinică, și se adresează studenților în an terminal, absolvenților, masteranzilor, doctoranzilor și cercetătorilor români.

Fulbright Scholar Award se adresează profesorilor, cercetătorilor și profesioniștilor din mediul public și privat din România, cu diplomă de doctorat sau un echivalent al acesteia, interesați de un stagiu de cercetare și predare la universități de prestigiu din Statele Unite ale Americii. Hubert H. Humphrey Fellowship – burse adresate tinerilor manageri din mediul public și privat din România pentru a desfășura activități de dezvoltare profesională la universități de elită din Statele Unite ale Americii.

Așadar, studenții de la Universitatea „Cuza” din Iași au o șansă uriașă de studiu în SUA.

Publicație : Bună Ziua Iași

 Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, despre legile educației: Mandatele rectorilor trebuie să fie limitate / Admiterea la liceu este creionată corect. Nu poți avea performanță fără competiție

 “Mandatele rectorilor trebuie să fie limitate și funcțiile de conducere în universități trebuie să fie incompatibile cu funcțiile politice. Admiterea la liceu este creionată corect. Nu poți avea performanță fără competiție”, susține rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, într-o declarație despre cele două proiecte de legi ale educației, inițiate de Ligia Deca, publicată pe site-ul SNSPA.

“Poate clarificăm acum, cu ocazia noilor legi ale educației, această dorință ilegitimă a unora de a confisca școala pentru interese mici, politicianiste, de partid”, declară Remus Pricopie, care propune depolitizarea învățământului:

  • “Funcțiile de conducere în universități trebuie să fie incompatibile cu alte funcții, în primul rând cu cele politice.
  • În preuniversitar, conceptul de politizare trebuie definit fără excese, de o parte sau alta. De exemplu, expertiza profesorilor în consiliile locale este binevenită, dar suprapunerea funcțiilor de director de școală sau de inspector cu cele politice este inacceptabilă”.

Declarația integrală a rectorului SNSPA, Remus Pricopie:

“Mă voi referi la câteva aspecte în legătură cu cele două proiecte de legi prezentate public de ministrul Ligia Deca:

  1. Rectorul și toți cei care dețin functii de conducere în universități (prorectori, decani, prodecani, directori de departament etc.) trebuie să fie profesori universitari sau cercetători consacrați, cu o importantă experiență academică și managerială. Nu cred că mai putem accepta situația (introdusă de Legea nr. 1/2011) în care o persoană cu zero activitate didactică și de cercetare (inclusiv fără doctorat) să conducă o universitate.
  2. Funcțiile de conducere în universități trebuie să fie incompatibile cu alte funcții, în primul rând cu cele politice. În țările civilizate, un rector nu poate fi, în același timp, politician și membru al Parlamentului. În situațiile în care este invitat să ocupe un loc în Guvern, ca tehnocrat, se poate suspenda pe perioada exercitării mandatului. Această practică există și în alte țări europene.
  3. Mandatele (toate, nu numai ale rectorilor) trebuie să fie limitate. Această “limitare” poate fi decisă de lege sau de comunitatea academică. Ambele modele funcționează în Europa.
  4. Nivelul de salarizare minim indicat în lege este cel mai important câștig. Corpul profesoral trebuie să fie unul puternic și recompensat corespunzător. Fără această măsură, riscăm să nu mai avem profesori în viitorul apropiat.
  5. Admiterea la liceu este creionată corect. Nu poți avea performanță fără competiție. Din păcate, despre acest subiect vorbesc mulți necunoscători. Azi avem astfel de “bariere” la admiterea la liceu, dar sunt camuflate în “proceduri”, motiv pentru care nu sunt percepute ca “admitere separată”. Azi nu poți intra la un liceu cu predare în limba engleză sau germană fără engleză sau germană, nu poți urma arte fără arte, nu poți urma cursurile unui liceu de sport fără sport. La fel este și cu matematica, fizica, chimia sau informatica. Este firesc să ai o procedură de selecție a elevilor pentru clasele de performanță. Același lucru se întâmplă și în alte țări europene.
  6. În preuniversitar, conceptul de politizare trebuie definit fără excese, de o parte sau alta. De exemplu, expertiza profesorilor în consiliile locale este binevenită, dar suprapunerea funcțiilor de director de școala sau de inspector cu cele politice este inacceptabilă.

Din păcate, am trăit, ca ministru al educației situația neplăcută ca o doamnă inspector general să fie numită, de un partid politic, șefă de campanie electorală, în aprilie 2014, pentru alegerile europene, iar o directoare de liceu să scoată elevii pe stadion, la un meeting politic. Atunci, opțiunea mea a fost clară: m-am asigurat că sunt eliberate din funcție. Şi azi am această opţiune, dar câți alți miniştri ai educației au mai făcut acest lucru?

Poate clarificăm acum, cu ocazia noilor legi ale educației, această dorință ilegitimă a unora de a confisca școala pentru interese mici, politicianiste, de partid.

Înțeleg și respect efortul ministrului educației, d-na Ligia Deca, de a găsi un numitor comun, pe toate aceste teme, la nivelul coaliției politice, pe de o parte, și la nivelul societății, pe de alta parte.

Cred că, până acum, d-na Ligia Deca a dat dovadă de echilibru și profesionalism. A refuzat să facă show mediatic pe subiecte populiste, de dragul “capitalului politic”, a reușit, prin dialog, să elimine 98% din defectele proiectelor de lege prezentate public, în 2022, de fostul ministru al educației și a readus aceste două legi importante pe traseul firesc al “României Educate”.

Sunt optimist că procesul de legiferare asociat proiectului România Educată se va încheia în câteva luni, iar din toamnă putem opera cu un nou concept în domeniul educației.”

Publicație : Edupedu

 Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” Bucureşti susţine transformarea unor spitale CFR în unităţi sanitare universitare / ”Aceste spitale vor putea oferi oportunităţi de învăţare pentru studenţi, formare pentru medicii rezidenţi”

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti (UMFCD) a transmis, duminică, faptul că susţine transferarea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în administrarea Universităţilor de Medicină şi Farmacie tradiţionale şi transformarea acestora în unităţi sanitare universitare, relatează Agerpres

Potrivit unui comunicat al UMFCD, rectorul UMF „Carol Davila” Bucureşti, prof. univ. dr. Viorel Jinga, consideră „extrem de importantă” formarea unei reţele de spitale universitare, care pot contribui astfel la dezvoltarea coordonată a resursei umane din sănătate, având în vedere că în aceste spitale se pregătesc atât studenţii la medicină, cât şi medicii rezidenţi.

„Dezvoltarea unei reţele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătăţirea sistemului public de sănătate din România. Aceste spitale vor putea oferi oportunităţi de învăţare pentru studenţi, formare pentru medicii rezidenţi, dar în cadrul unităţilor se pot organiza şi platforme de cercetare. Pe de altă parte, în spitalele universitare se pot dezvolta servicii de nişă în medicină care să vină în sprijinul pacienţilor pe diverse patologii. Spitalele universitare sunt de obicei echipate cu tehnologie modernă şi pot oferi astfel servicii medicale specializate şi complexe, care nu sunt disponibile în alte spitale publice”, a declarat Viorel Jinga, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, realizarea unei reţele de spitale universitare poate avea un impact semnificativ asupra îmbunătăţirii accesului la serviciile medicale de calitate, prin furnizarea atât de servicii medicale specializate, precum şi prin atragerea de specialişti.

„În plus, spitalele universitare pot deveni centre de excelenţă în cercetare, contribuind la dezvoltarea de noi tratamente şi terapii pentru pacienţi la fel cum vedem şi în alte ţări, care investesc mult mai mult decât noi în sistemul de sănătate”, a explicat rectorul UMFCD.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti consideră că prin dezvoltarea de noi spitale universitare se va îmbunătăţi accelerat şi baza clinică în care se formează resursa umană din sănătatea românească.

În Bucureşti, spitalul aflat în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care ar putea trece în administrarea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” este Spitalul Clinic CF Nr. 2., se precizează în comunicat.

Reprezentanţii UMFCD consideră că trecerea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în administrarea Universităţilor de Medicină poate reprezenta „un pas important” şi în dezvoltarea profesională a personalului medical ce îşi desfăşoară şi în prezent activitatea în respectivele unităţi.

„Spitalele universitare nu numai că furnizează asistenţă medicală pentru pacienţi, dar oferă şi oportunităţi unice de formare pentru studenţii şi medicii rezidenţi. Prin intermediul spitalelor universitare, studenţii au acces la cadre universitare cu experienţă vastă în domeniu, ceea ce le permite să dobândească cunoştinţe esenţiale pentru a deveni medicii de mâine, care să lucreze în sistemul medical public românesc. În plus, dezvoltarea spitalelor universitare ajută şi la îmbunătăţirea abilităţilor medicilor rezidenţi, dar şi la intensificarea schimbului de experienţă atât de necesar în ceea ce înseamnă medicină astăzi, ceea ce duce în final la o îmbunătăţire semnificativă în furnizarea serviciilor medicale’, a transmis Viorel Jinga.

Parteneriatul între Universităţile de Medicină şi Farmacie tradiţionale din România din Alianţa Universitară G6-UMF cu Ministerul Sănătăţii pentru dezvoltarea Strategiei de resurse umane în sănătate şi pentru creşterea calităţii serviciilor medicale au adus în discuţie crearea reţelei naţionale de spitale universitare, care oferă la nivelul UE cea mai bună asistenţă medicală pacienţilor, menţionează UMFCD, care adaugă că, încă de la început, atât ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, cât şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu au susţinut acest concept, care se poate materializa în scurt timp prin trecerea unora dintre spitalele Ministerului Transporturilor în administrarea Universităţilor de Medicină şi Farmacie.

„Dezvoltarea reţelei de spitale universitare ar reprezenta un proiect important pentru viitorul medicinei româneşti”, se mai transmite în comunicatul de presă.

Publicație :  G4Media