Cele mai importante informaţii, proiecte şi strategii pentru viitor, ce ţin de cea mai veche instituţie modernă de învăţământ superior a României, într-un dialog special în Studioul BZI LIVE alături de prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Miercuri, 12 mai 2921, începând cu ora 15.00 în Studioului BZI LIVE este programată o ediție exclusivă, de maxima actualitate și impact! Prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași este invitat la un dialog special. Temele principale ale emisiunii vor fi: Admiterea 2021, proiectele și investițiile aflate în derulare (reabilitare Corp E, D, O, Casa Universitarilor, Staţiunii de Cercetare, Cercetare şi resursa umană), fondarea unui liceu, dezvoltarea filialelor UAIC în ţară şi a extensiunilor în afara României.

Despre toate acestea dar și alte subiecte interesante, detalii importante din viaţa celei mai vechi instituţii de învățământ moderne a României, noi proiecte, dezvoltare instituţională, vizibilitate internaţională, faptul că cea mai veche instituţie modernă a României, „Cuza” a urcat în clasamentele academice naţionale şi internaţionale se va mai aborda alături de rectorul – prof. univ. dr. Tudorel Toader. Despre toate acestea dar şi cele mai noi veşti, idei, strategii şi proiecţii de viitor ce ţin de UAIC vor fi reliefate de prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Universitatea „Cuza” a aniversat, în 2020, 160 ani de la fondare

„… chiar de la întemeierea ei, Universitatea din Iaşi a simţit nevoia de a se încadra în istorie, de a-şi însuşi spiritul istoriei pentru a-şi aprofunda specificul şi a răspunde mai eficient funcţiilor sale, enunţa acad. prof. univ. dr. Gheorghe Platon.
O istorie a Universităţii din Iaşi ne poartă prin lecţiile manualului de istorie a românilor, încă din secolul al XVI-lea. Dacă, în general, existenţa unei universităţi este legată de contextul istoric, în România Universitatea din Iaşi a avut de multe ori rolul de creatoare de istorie.

În secolul al XVII-lea, de exemplu, universitatea a fost un adăpost al culturii bizantine; mai târziu a fost unul dintre cei mai importanţi factori ai răspândirii limbii române şi ai culturii autohtone; după înfiinţarea sa ca prima instituţie de învăţământ superior modern a României, universitatea a furnizat statului cei mai importanţi gânditori şi actori în viaţa publică pentru ca, în perioada comunismului, să menţină viu spiritul umanist.

Înainte de 1860

1563 – Domnitorul Moldovei, Despot-Vodă, înfiinţează la Cotnari, lângă Iaşi, un Colegiu (Schola Latina), cu un program şcolar conceput pe 5 ani. Se studia, în principal, limba latină, apoi retorica şi dialectica.
1640 – Vasile Lupu fondează Colegiul de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, în care cursurile se predau în limba latină; Colegiul de la Iaşi a devenit unul dintre principalele focare de cultură într-o arie dominată de Islam, în perfect sincronism profesional şi pedagogic cu academiile similare din Germania sau Italia. În această perioadă, la Iaşi se tipăreşte prima carte în limba română.

Actul de întemeiere al Colegiului „Vasile Lupu” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi”

1714 – Se înfiinţează Academia Domnească din Iaşi; în perioada economică dificilă a domniilor fanariote, ştiinţele şi învăţăturile înalte continuă să progreseze în Moldova, limba română începând să fie din ce în ce mai folosită. Academia din Iaşi serveşte la definirea şi afirmarea identităţii româneşti, întreţinând forţa de rezistenţă împotriva opresiunii otomane.
1835 – La Iaşi se înfiinţează Academia Mihăileană (după numele domnitorului Mihail Sturză).

Erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură. Întemeierea şi funcţionarea Academiei Mihăilene, înfiinţarea primelor facultăţi – de Drept şi Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859), au pregătit fondarea Universităţii din Iaşi.
După 1860
În atmosfera de sărbătoare a Unirii Ţării Româneşti şi a Moldovei într-un singur stat a luat fiinţă prima instituţie de învăţământ superior din România, Universitatea din Iaşi. Inaugurată la 26 octombrie 1860, Universitatea poartă numele Domnitorului căruia i se datorează acest act fundamental de cultură românească: Alexandru Ioan Cuza.

Actul de înființare al Universității

De la înfiinţarea ei şi până în prezent, structura Universităţii din Iaşi a fost într-o continuă schimbare, în armonie cu evoluţia societăţii şi culturii române. Universitatea a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie. Ca urmare a legii învăţământului din 1864, Universitatea s-a reorganizat în patru facultăţi: Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, Facultatea de Drept şi Facultatea de Medicină, inaugurată abia în 1879. După numai câţiva ani de funcţionare, Facultatea de Teologie a fost desfiinţată din cauza numărului său mic de studenţi. Stimulată de o nouă lege în 1898, Universitatea din Iaşi a reuşit să-şi diversifice profilul, să-şi mărească numărul de secţii, departamente, materii predate şi activităţi ştiinţifice.
În acea perioadă s-a remarcat o dezvoltare spectaculoasă a Facultăţii de Ştiinţe: în 1892 au luat fiinţă Catedrele de Chimie Organică şi Chimie Anorganică cărora li s-a alăturat, în 1906, Chimia Agricolă. În cadrul aceleiaşi Facultăţi un mare succes a fost crearea Şcolii de Electricitate, în 1910. După începuturile ei modeste din 1879, Facultatea de Medicină a dobândit, în 1889, o organizare şi un profil care să permită formarea specialiştilor cu o înaltă calificare profesională capabilă să răspundă exigenţelor sociale ale acelor timpuri.

Perioada imediat următoare Unirii Naţionale din 1918 s-a caracterizat prin evoluţia remarcabilă a Universităţii, în concordanţă cu cerinţele societăţii româneşti şi ale progresului european din acea vreme
Legile Învăţământului din 1932, 1937 şi 1938 au favorizat atât evoluţia ştiinţelor cât şi dezvoltarea departamentelor Universităţii: Medicină şi Farmacie, Ştiinţe, Drept, Filosofie şi Litere, şi Agricultură. În anul 1933, subsecţia de învăţământ agricol, inclusă în secţia de ştiinţe aplicate, s-a transformat în Facultatea de Ştiinţe Agricole. Celelalte două ramuri ale secţiei (Şcoala Electrotehnică şi Secţia de Chimie Tehnologică) s-au reorganizat în 1937, dând naştere Institutului Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaşi, căruia i s-a alăturat şi Facultatea de Ştiinţe Agricole un an mai târziu.
În perioada interbelică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se putea mândri că ajunsese la nivelul instituţiilor europene de acelaşi rang, atât din punct de vedere al administrării şi organizării, cât şi al programelor didactice

După cel de-Al Doilea Război Mondial, regimul de democraţie populară a obligat universităţile să promoveze o educaţie în spirit comunist. Reforma învăţământului din 1948 a impus primii paşi pentru îndeplinirea acestei sarcini, urmată de reformele din 1968 şi 1978. Ideologia comunistă a adus schimbări radicale în Universitatea din Iaşi, ca, de altfel, în întreg învăţământul superior din ţară. Multe discipline au fost cenzurate sau eliminate, numeroase programe didactice au fost supuse unei rigidităţi extreme, libertatea academică a fost restricţionată, în timp ce toate activităţile au fost ghidate sau verificate de organisme ale singurului partid politic existent.

Tot în această perioadă, datorită unei cereri din ce în ce mai mari de specialişti în economie, s-a resimţit nevoia înfiinţării Facultăţii de Ştiinţe Economice (1962), după ani îndelungaţi în care cursuri de Economie Politică, Doctrine Economice şi Finanţe Publice au fost predate în cadrul Facultăţii de Drept. Astfel, în anul academic 1968-1969, existau deja opt facultăţi (Matematică-Mecanică, Fizică, Chimie, Biologie-Geografie, Drept, Filologie, Istorie-Filosofie, Economie), în timp ce în 1974 erau doar şapte, datorită transferului Facultăţii de Chimie la Institutul Politehnic.
Căderea regimului totalitar în 1989 a deschis noi perspective asupra învăţământului şi educaţiei în România. Formele organizatorice şi curriculare ce fuseseră impuse au fost imediat abandonate. Reconstrucţia universităţii a fost spontană şi radicală şi a cuprins toate domeniile: stuctura organizatorică, programa de studii, sistemul de comunicare, resursele umane. Autonomia universitară şi libertatea decizională au condus Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” spre ceea ce este astăzi: una din cele mai performante universităţi în Romania, standard pentru excelenţă în cercetare şi flexibilitate didactică.

Publicație: Bună Ziua Iași

Gala Fermierilor găzduită de USAMV Iași

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV – în curând Universitatea pentru Științele Vieții) va găzdui ceremonia de premiere a fermierilor români din Moldova – Gala Fermierilor.  Evenimentul este organizat de către PRIA Agriculture, atât online cât și on-site și va avea loc miercuri, 12 mai 2021, cu începere de la ora 10.30. Vor fi abordate subiectele dintre cele mai interesante pentru comunitatea fermierilor din întreaga parte a Moldovei, România, iar printre speakers s-au anunțat Adrian Oros –Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Pintea – Director APIA România, Gabriel Hoha – Directorul Executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană  și Gerard Jităreanu – Rectorul USAMV Iași.

”Vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor moldoveni. Vor fi dezbătute subiecte importante alături de fermieri, autorități și companii conexe și vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente  de încercare, să descoperim și oportunitățile pe care le pot avea. Punem fermierii în legătură cu finanțatorii și supermarketurile pentru a găsi cele mai bune soluții de colaborare”, au transmis organizatorii.

Dintre temele care vor fi abordate amintim:

  • Ce măsuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori și producători?
  • Cum arată stadiul plății subvențiilor în acest moment? Green deal și agricultura
    de precizie – folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult?
  • Ce provocări și ce oportunități sunt pentru agricultură în această perioadă?
    Importanța produselor românești în strategia retailerilor.
  • Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cât mai multe produse prezente la raft?
  • Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
  • Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în România.

Detalii: https://priaevents.ro/pria-agriculture-gala-fermierilor-romani-din-moldova/

Publicație: Bună Ziua Iași

Dans quelles écoles ont étudié les milliardaires français?

HEC, Polytechnique, Paris-Nanterre ou autodidactes… Quel est le parcours académique des personnalités les plus riches de France?

Ils sont 42. Ces milliardaires français, totalisent un peu plus de 500 milliards d’euros. C’est ce que rapporte le classement de Forbes, publié le 10 avril dernier. Où ont-ils étudié? Et d’ailleurs, ont-ils tous étudié? Voici le podium des écoles et institutions françaises où les personnalités les plus riches de France où suivi leur scolarité.

Deux écoles d’ingénieurs dans le top 3

Trois écoles se distinguent et composent le podium: CentraleSupélec Paris, école d’ingénieurs, deuxième au classement des écoles d’ingénieurs du Figaro, HEC, première école de commerce du classement du Figaro Étudiant 2021 et l’École polytechnique, autre école d’ingénieurs, première au classement d’excellence des écoles d’ingénieurs établit par Le Figaro Étudiant.

Diplômé de Centrale Paris, Stéphane Bancel fait son entrée dans le classement des milliardaires français grâce à ses parts (8%) dans la société américaine Moderna, tête de proue des vaccins contre le Covid-19.

Empires familiaux ou arrêts d’études

Deux autres «groupes» forment une importante partie du contingent des milliardaires français: ceux ayant arrêté tôt leurs études et ceux ayant hérité d’un empire familial. Dans la première catégorie, c’est le cas Xavier Niel, fondateur d’Iliad, qui a arrêté ses études en classe préparatoire scientifique, dont la fortune s’élève à 8.8 milliards de dollars selon le magazine économique Forbes. Francis Holder (1.4 mds $), à la tête du Groupe éponyme qui tient sous sa coupe notamment Paul et Ladurée, n’a pas fait d’études. Tout comme Clément Fayat, qui a créé l’entreprise du même nom dans le bâtiment et les travaux publics, qui a arrêté les études à 15 ans. D’autres, ont hérité d’empires familiaux, comme Françoise Bettencourt Meyers, fille de Liliane Bettencourt, à la tête de L’Oréal ou les petits enfants de Marcel Dassault. Thierry Dassault est diplômé de l’ECPAD, un établissement de communication et de production audiovisuelle de la Défense, et Laurent Dassault est diplômé de L’ESLSCA Paris, une école de commerce.

Des universitaires et un énarque

L’université n’est pas en peine. Alain Wertheimer, propriétaire de Chanel SA à la tête de 34.5 milliards de dollars, est titulaire d’une licence de droit. Mohed Altrad, fondateur du groupe du même nom est passé par Paris 8 et Vincent Bolloré par Paris X-Nanterre.

L’étranger fut le choix de certains, à l’instar d’Édouard Carmignac, à la tête d’1.2 milliards de dollars, qui a étudié à Columbia aux États-Unis, et Rodolphe Saadé, fondateur de CMA-CGM (Compagnie maritime d’affrètement – Compagnie générale maritime) et à la tête de 10.9 milliards de dollars. Harvard a été fréquentée par Alain Mérieux, fondateur de bioMérieux, entreprise spécialisée dans le diagnostic in vitro. Henri Beaufour, a eu son baccalauréat à l’université de Georgetown, et a fondé Ipsen, groupe biopharmaceutique. Et un énarque, de la promotion «Robespierre» (1968-1970) se distingue, en la personne de Marc Ladreit de Lacharrière (4.9 mds $), fondateur de Fimalac. Son holding s’affaire dans le numérique, le divertissement, le capital,l’hôtellerie et les activités immobilières.

Publicație: Le Figaro