Aventurile unui renumit profesor universitar din Iași în Țara Soarelui Răsare: „Am fost printre primii români care au fost acceptați”
Profesorul universitar Ovidiu Gabriel Iancu, un cercetător cunoscut în domeniul geologiei atât pe plan național, cât și internațional, povestește despre experiența pe care a avut-o în Japonia, unde s-a ocupat de studierea unor meteoriți pietroși românești, găsiți sau observați la cădere
Deși au trecut 29 de ani de când a trăit cea mai frumoasă aventură din viața lui, profesorul universitar Ovidiu Gabriel Iancu încă ține legătura cu profesorul Yasunori Miura, care i-a coordonat activitatea la Universitatea din Yamaguchi.
Aventurile unui renumit profesor universitar din Iași în Japonia
Prof. dr. Ovidiu Gabriel Iancu, cercetător cunoscut în domeniul geologiei și președinte al Senatului de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, povestește pentru cotidianul BZI despre experiența pe care a trăit-o în urmă cu 29 de ani în Japonia.
După ce a terminat de urmat toate studiile universitare, în 1992, geologul Ovidiu Gabriel Iancu a depus un proiect solid de cercetare pentru o bursă guvernamentală Monbusho, oferită de Guvernul Japoniei.
În același an, chiar de Sfântul Ștefan a fost anunțat că a fost selectat pentru această bursă, urmând să plece în Japonia anul următor, în data de 7 aprilie 1993. Mare i-a fost bucuria în acel moment, astfel că, imediat după ce a aflat marea veste, a cerut-o în căsătorie pe soția lui.
„De Sfântul Ștefan, anul 1992, am primit un apel de la sora mea și mi-a spus că am fost căutat de către Ambasada Japoniei pentru a mă anunța că am fost selectat să plec în data de 7 aprilie 1993. Am fost foarte fericit în acel moment, am închis telefonul și instant am cerut-o în căsătorie pe soția mea, deși nu plecam la părinți cu acest gând. Ea era studentă în anul cinci, eu terminasem și soția mea, fiind fiică de preot, mă gândeam că nu ar lăsa-o cu mine în Japonia decât căsătoriți fiind. Japonia a primit români pe burse guvernamentale încă din anii 90, iar eu am fost printre primii români care au fost acceptați”, spune prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu.
Prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu: „Am stat la familia unui fiu de hibakusha, tatăl lui a murit în bombardamentul atomic”
Timp de șase luni de zile a stat în orașul Hiroshima, iar un an și șase luni a locuit în Yamaguchi. În ambele locuri, el și soția lui au fost „adoptați” de o familie gazdă, acest lucru însemnând petrecerea timpului liber alături de ei.
„Am stat doi ani în Japonia și a fost uluitor, nu se compara cu nimic din ce trăisem eu în România. Venisem din comunism, unde totul era controlat, și am ajuns într-o țară unde aveam toată libertatea deplină. Am stat șase luni în Hiroshima și un an și șase luni în Yamaguchi. Am avut câte o familie gazdă în ambele orașe. În Hiroshima am stat la familia unui fiu de hibakusha, tatăl lui a murit în bombardamentul atomic, iar el nu avea niciun resentiment față de americani. În Yamaguchi am fost primit într-o familie gazdă, familia unui profesor de arte marțiale care avea o sală de sport privată și mai practica sportul Kendama. În timpul liber, el mă chema mereu să mă antrenez pentru jocul cu mingea și chiar ajunsesem să particip la concursuri. Pot spune că este uimitor ceea ce am văzut în Japonia. Peisajele sunt foarte frumoase, iar oamenii sunt extrem de muncitori”, mai spune prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu.
Cercetătorul a fost printre primii români care au reușit să ajungă în Japonia prin intermediul bursei obținute, iar experiența era una nouă chiar și pentru japonezi. Deseori organizau activități prin care să fie pusă în valoare cultura româneasca. Reprezentații Prefecturii din orașul Yamaguchi au cerut de la profesorul Ovidiu Gabriel Iancu un costum tradițional românesc pe care l-au expus chiar pe holul instituției.
Deși a fost o perioadă frumoasă din viața lui, a fost și o perioadă intensă care a implicat o muncă enormă.
„Impactul nostru asupra vieții a fost interesant chiar și pentru japonezi, organizau, uneori, petreceri doar pentru a ne pune în valoare cultura. La un moment dat, mi s-a cerut de la Prefectura din orașul Yamaguchi să aduc un costum popular pe care l-au expus pe holul Prefecturii. Eu, personal, am cumpărat un costum tradițional, iar din anul 1993 până în ziua de astăzi, el este expus acolo. Nu am mai fost în Japonia de atunci, am mai fost în alte țări asiatice, dar oricum îmi doresc să merg din nou acolo datorită fiicei mele, care a fost concepută acolo. Îmi aduc aminte cu emoție, când am fost acolo la medic și am aflat că soția mea este însărcinată și o să avem o fiică. Pot spune faptul că a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viața mea, dar a fost și o perioadă foarte intensă, am muncit mult. Acum, dacă ar fi să reiau stilul de muncă, nu aș fi în stare să-l reiau. La ora 6 dimineața eram la facultate și ajungeam acasă tocmai la 12 noaptea”, declară prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu.
Profesorul universitar a legat o prietenie pe viață
Datorită ocaziei pe care a avut-o renumitul profesor universitar ieșean, cea de a munci doi ani de zile în Japonia, acesta a reușit să creeze o legătură pe viață cu cel care i-a coordonat activitatea la Universitatea din Yamaguchi.
Cei doi țin legătura chiar și în ziua de astăzi prin intermediul rețelelor de socializare. Profesorul Yasunori Miura are vârsta de peste 80 de ani și de două ori a venit în România pentru a se bucura de frumusețile țării, respectiv în 1997 și 2010.
„Un număr de ani am ținut legătura cu familiile gazdă, dar chiar și în ziua de astăzi țin legătura cu profesorul pe care l-am avut și care chiar a venit de două ori în România. Prima dată, îmi aduc aminte că a venit la Oradea și eu m-am dus și l-am luat de acolo cu mașina. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să scoată bani de la un bancomat și a fost foarte încântat că a reușit. După l-am dus la Cetățile Ponorului și țin minte că l-a șocat momentul în care a pornit radioul și a prins un post japonez. Următorul an când a venit în România a fost în 2010. Constant ne mai trimitem mesaje, chiar dacă acum are peste 80 de ani”, mai spune prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu în legătură cu aventurile pe care le-a trăit în Japonia.
Publicație : Bună Ziua Iași
UAIC va avea două parcări etajate, cu o capacitate totală de peste 1.000 de locuri!
Documentația privind PUZ-ul viitoarei parcări din spatele Corpului A a trecut ieri prin plenul Consiliului Municipal Iași * parcarea va avea peste 300 de locuri, distribuite pe cinci niveluri, spălătorie auto automată, sistem de verificare fotoelectrică pentru controlul dimensiunilor autovehiculelor * între timp, actuala conducere a UAIC a demarat demersurile pentru construcția unei noi parcări supraetajate, în spatele Corpului B, cu o capacitate de aproximativ 700 de locuri!
Parcările auto s-au convertit într-o uriașă problemă la nivel municipal, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” fiind afectată tot mai mult, de la o zi la alta, de aceaste neajunsuri „contemporane”.
Din dorința de soluționa problema, odată pentru totdeauna, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof.univ.dr Tudorel Toader, a inițiat, în urmă cu câteva luni, demersurile necesare pentru construirea unei parcări supraetajate în spatele Corpului A, cu scopul de a descongestiona traficul, de a îmbunătății condițiile comunității universitare a UAIC și de a crește mobilitatea.
Propunerea rectorului a fost bine primită de comunitatea universitară a UAIC, iar documentația va trece chiar astăzi, 28 februarie, prin plenul Consiliului Municipal Iași.
Așadar, UAIC va avea, în perioada imediat următoare, una dintre cele mai moderne parcări din Iași, prima parcare supraetajată construită în oraș de către o instituție publică!
Parcarea va fi construită în spatele Corpului A (strada Titu Maiorescu nr. 15), pe locul actualului atelier tehnic (care va fi relocat la parterul viitoarei construcții), va dispune de 300 de locuri, distribuite pe cinci niveluri – subsol, demisol, parter și două etaje, urmând a fi prevăzută şi cu spălătorie auto automată.
Conform indicatorilor urbanistici aprobați, construcția va avea o înălțime maximă de 8 m la cornișă (măsurată în punctul cel mai înalt al terenului), POT (procent de ocupare a terenului) de maxim 30%, iar spațiile verzi amenajate vor reprezenta minim 54,2% din suprafața totală a terneului pe care se va construi.
Accesul în parcare se face din strada Toma Cozma nr 3, iar pentru a fluidiza traficul spre şi dinspre parcare, sectorul dintre zona edificabilă şi strada principală va fi semaforizat.
Construcția va avea o structură din beton armat, urcarea, coborârea și fluxul traficului în interior vor fi uni-direcționale, pe căi de acces separate.
Imobilul va fi dotat cu un sistem de verificare fotoelectrică pentru controlul dimensiunilor autovehiculelor, cu avertizoare de gabarit maxim, panouri electrice cu numărul de locuri de parcare disponibile, inscripții rutiere informative și de interzicere în parcaj a autoturismelor ce funcționează cu GPL, dar și cu un sistem de drenaj ce redirecționează în afară orice lichid care nu este necesar în condiții de siguranță.
Totodată, se are în vedere instalatrea de stații de încărcare pentru autoturismele electrice, dar și de panouri fotovoltaice.
Iar pentru că problema locurilor de parcare să fie rezolvată în totalitate, actuala conducere a UAIC a demarat demersurile pentru construcția unei noi parcări supraetajate, în spatele Corpului B, cu o capacitate de aproximativ 700 de locuri!
Publicație : Evenimentul