Studenţii de la „Cuza” beneficiază de permis gratuit la BCU şi anul acesta
Studenţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” au posibilitatea, pentru al doilea an la rând, să beneficieze gratuit de permise de acces la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”.
Tot ce trebuie aceştia să facă este să completeze formularul de înscriere online, de pe siteul bibliotecii, oricând pe parcursul anului universitar, iar ei vor beneficia de permis atâta timp cât îşi păstrează calitatea de student. Conform unui anunţ al reprezentanţilor studenţilor în Senatul UAIC; în momentul în care, din varii motive – finalizarea studiilor sau exmatriculare – persoana care are un permis îşi pierde calitatea de student, permisul se anulează automat, fiind blocat de reprezentanţii BCU. „Pentru perioada anului universitar 2020 – 2021, permisele se vor emite / viza şi vor fi valabile până la data de 30.09.2021, cu condiţii păstrării statului de student înmatriculat la UAIC. În cazul pierderii permisului de acces la BCU, studentul suportă costul aferent eliberării unui duplicat”, se precizează în anunţul studenţilor. Prima oară, conducerea universităţii a luat decizia de a plăti abonamente doar pentru studenţii de la zi, însă măsura a fost extinsă şi pentru studenţii de la modulele de învăţământ la distanţă şi învăţământ fără frecvenţă.
Publicație : Ziarul de Iași
UMF a început ieri anul universitar: studenţii merg şi anul acesta în spitale, dar în grupe mici
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” a început de ieri cursurile pentru noul an universitar, într-un regim mixt în contextul pandemiei COVID-19.
Soluţia hibridă de la UMF este una simplă: toate cursurile vor avea loc online, iar activitatea practică va avea loc faţă în faţă, în funcţie de un orar stabilit diferenţiat pentru toate specializările universităţii. În ceea ce priveşte activitatea online, aceasta se va desfăşura pe platforma Microsoft Teams, iar instruirea studenţilor va fi realizată în luna octombrie de departamentul IT şi la începutul fiecare discipline la prima oră practică. „Activităţile practice se vor desfăşura onsite la acele discipline unde dezvoltarea abilităţilor, însuşirea unei practici/metode este absolut necesară şi obligatorie. Stabilirea acestora este sarcina decanului în colaborare cu prorectorii răspunzători de activitatea didactică”, au precizat reprezentanţii UMF Iaşi.
Studenţii trebuie să poartă măşti în timpul cursurilor, pe care şi le asigură singuri, UMF va pune la dispoziţie dezinfectanţi şi între fiecare două activităţi va asigura 20 de minute pentru dezinfecţie, prioritatea pentru activitatea în amfiteatre având-o disciplinele clinice. Activitatea de seminar se va desfăşura exclusiv online, referatele şi restul materialelor susţinute în cadrul activităţii vor fi transmise online profesorilor, iar orele de educaţie fizică vor fi efectuate în aer liber. Studenţii vor avea şi stagii clinici propriu-zise pe care le vor efectua la spitale, dar numărul unei grupe va fi de maximum o treime din numărul total de studenţi aflaţi în stagiul respectiv.
Studenţii se vor echipa corespunzător, iar şefii de grupă / an, au obligaţia de a face un triaj epidemiologic minimal în care să verifice dacă există sau nu simptome respiratorii sau stări febrile. „Deşi COVID-19 continuă să fie o sursă de îngrijorare la nivel naţional şi la nivel mondial, suntem pregătiţi să deschidem noul an universitar. La fel ca multe alte aspecte ale vieţii noastre în prezent, acest an universitar va fi diferit. Nu va fi momentul de revedere cu care suntem obişnuiţi, nu ne vom putea îmbrăţişa sau strânge mâna de «bun venit» sau «mă bucur să vă revăd». Nu vom putea să ne adunăm în număr mare în toate spaţiile noastre preferate. În tot ceea ce facem, va trebui să fim atenţi la distanţa fizică şi va trebui să purtăm măşti. Dar, în comparaţie cu pierderea unui an de oportunitate de a avansa în misiunea noastră de educaţie şi cercetare, găsirea unei modalităţi de a continua în acest mediu este doar o parte din ceea ce defineşte Universitatea noastră şi comunitatea sa”, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu într-un discurs publicat pe pagina UMF cu ocazia începerii anului universitar.
Publicație : Ziarul de Iași
Evenimentul „Serile bobocilor”, organizat diferit de un grup de studenți ai USAMV Iași
„Serile bobocilor”, eveniment organizat de studenții de la USAMV Iași, într-o manieră specială
În perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2020 se desfășoară „Serile bobocilor”, evenimente organizate de către Liga Studenților Agronomi și Veterinari (LSAV) din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. În acest an, din cauza contextului pandemic, întâlnirile cu cei mai tineri studenți, „bobocii”, vor avea loc în aer liber, pe terenul de fotbal din cadrul bazei sportive a USAMV Iași
În perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2020 se desfășoară „Serile bobocilor”, evenimente organizate de către Liga Studenților Agronomi și Veterinari (LSAV). Asociația face parte din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. În acest an, din cauza contextului pandemic, întâlnirile cu cei mai tineri studenți, „bobocii”, vor avea loc în aer liber, pe terenul de fotbal din cadrul bazei sportive a USAMV Iași. Pentru a fi evitată aglomerația, fiecare facultate are rezervată câte o seară diferită.
„Serile bobocilor”, organizate diferit de un grup de studenți ai USAMV Iași
Prima care a dat startul evenimentelor „Serile bobocilor” a fost Facultatea de Horticultură. Ieri, 28 septembrie 2020, de la ora 19:00, s-a derulat o activitate de succes. În zilele următoare vor continua întâlnirile cu „bobocii” de la Facultatea de Agricultură, Zootehnie și Medicină Veterinară de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. „Avem pregătite pentru mai tinerii noștri colegi multe surprize, tombolă cu premii, invitați care vor povesti și oferi multe informații despre Facultate, Universitate și viață de student”.
Înscrieri pentru Liga Studenților Agronomi și Veterinari de la Universitatea de Agronomie din Iași
Tot atunci vor avea loc și înscrierile în LSAV.
„Asta, pentru cei care doresc să trăiască experiența de voluntar și să se implice pentru a-și face o studenție dinamică. Pentru că situația pandemică o impune, dar și pentru că ne dorim să fim în siguranță, vom respecta regulile de distanțare fizică și vom purta măști”, a transmis Adriana Trandaf, președintele LSAV.
Aflat la a noua ediție, evenimentul este organizat de către LSAV, împreună cu Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră și Prorectoratul cu activitățile sociale. De reamintit că, Universitatea de Agronomie din Iași a fost prima care a reluat cursurile, pe 14 septembrie 2020, din Iași. Acestea se derulează în manieră hibridă, atât on-line, cât și față în față. La acel moment, cei mai buni studenți la învățătură au fost premiați cu burse în bani.
Publicație : Bună Ziua Iași
Universitățile vor decide în ce situații se vor închide din cauza COVID
Universitățile nu se vor mai închide automat la doar trei cazuri de coronavirus confirmate în formaţii de studiu diferite, decizie care este inclusă într-un ordin comun de ministru ce se află în lucru la Ministerele Educației și Sănătății, a declarat pentru Edupedu.ro, Horia Oniță, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Decizia o va lua fiecare unitate de învățământ superior împreună cu direcțiile de sănătate publică, în funcție de numărul de cazuri și unde au apărut (în funcție de cum sunt împărțite facultățile pe imobile) pentru fiecare situație în parte. „Ordinul va conține în mare parte aceleași reguli stabilite anterior, dar se vor modifica unele lucruri cum ar fi clarificări privind cazarea din cămine și modificarea acelei reguli care prevedea că la trei cazuri de coronavirus/per universitate, se va închide toată instituția de învățământ superior. Regula aceasta nu avea nicio logică, fiindcă una este în preuniversitar când ai, în general, un singur imobil, alta este în universitar când ai mai multe facultăți împărțite în mai multe clădiri. Poți să ai și 10 imobile. Or, nu are nicio logică să le închizi pe toate dacă apar trei cazuri. Astfel, în noul ordin, este prevăzut ca la apariția a trei cazuri confirmate de coronavirus, să aibă loc o discuție cu reprezentanții direcției de sănătate publică pentru a decide, în funcție de caz, unde vor fi suspendate cursurile, fie că este vorba de facultate/imobil/grupă/universitate”, a explicat Oniță pentru Edupedu.ro.
Publicație : Evenimentul și Adevărul
The Guardian view on universities: test, trace and teach
Terms have barely begun and already students are locked down. They, and their lecturers, deserve better
That a second wave of coronavirus infections would cause further illness and death, and disrupt social and economic life, was predictable and predicted. In the UK, and other European countries including France and Spain, that second wave arrived sooner than expected. But while the timing was uncertain, it was widely known that the start of the new academic year at thousands of UK schools, and more than 130 universities and degree-awarding colleges, would bring new risks. Large numbers of children and young adults, along with teachers and other staff, have begun to mix with each other after many months spent (mostly) at home and in small family units.
So it is hugely disappointing that robust and tailored testing and tracing arrangements for schools and universities are still not in place, except where a handful of institutions (including two of the wealthiest in the country: Eton and Cambridge) have done this themselves. Having rightly decided that reopening schools in September should be their top priority, and also reached the more questionable conclusion that students should take up higher-education places as planned, it was incumbent upon ministers to make these settings as safe as possible. It is difficult to understand how they and their officials, in Scotland as well as Westminster, failed to plan more effectively for the chaotic situation that is now unfolding, with students bombarded with mixed messages after outbreaks at universities including Manchester Metropolitan and Glasgow.
Last week, the health secretary, Matt Hancock, refused to rule out a ban on students going home for Christmas. On Sunday, Scottish ministers changed their minds about new rules that had forbidden any home visits at all, deciding that there were circumstances in which they were allowed. In Manchester 1,700 students locked down in their flats were told not to leave, even in order to get tested, while in Birmingham police patrolled student accommodation on the lookout for gatherings of more than six. Meanwhile, the shadow education secretary, Kate Green, along with the National Union of Students and University and College Union, raised the question of whether students should even be at university, in a physical sense, at all. Until test and trace could be guaranteed, they said, teaching should be (or mainly be) online.
The situation is extraordinarily difficult, with cases at about 40 universities so far and further outbreaks expected. Gavin Williamson’s failure to address it head-on on Monday was a mistake. Students and their families are justifiably angry. Even in normal times, many find it hard to adjust. Now universities, as well as ministers, stand accused of recruiting students on a false prospectus, because of their reliance on the income from rents.
But a shift to online learning is only at best a partial solution. Students in Manchester and elsewhere are not thought to have caught the virus in lectures, but through social contacts. This contact with peers is part of the reason most people go to university, and would not automatically cease because in-person teaching has. Besides, many art, science and other courses require specialist equipment and can’t be taught remotely. There is also the question of knock-on effects for schools and colleges, because if lecture theatres are judged too dangerous to work and study in, where does that leave teachers and schools?
Final figures on the take-up of university places are not yet known. But predictions that the recruitment of international students would collapse due to Covid have not come true. This worst-case scenario having been avoided, universities must do all they can to ensure that students get the education they deserve, as well as obeying pandemic rules put in place to protect us all. But the greatest responsibility, as ever, lies with the government, whose job it is to make the test-and-trace system work. The future, as well as the present, depends on it.
Publicație : The Guardian
Coronavirus: à l’université de Bourgogne, 900 étudiants sommés de rester à la maison
Selon France Bleu, deux foyers épidémiques ont été identifiés dans plusieurs promotions.
La direction de l’Université de Bourgogne a demandé à 900 étudiants, répartis en deux promotions, de rester chez eux. Selon France Bleu, deux foyers épidémiques ont été identifiés.
Sept élèves, en troisième année de médecine et en première année de psychologie, ont été testés positifs au coronavirus. L’université a donc préféré «par mesure de précaution» mettre les deux promotions «en cours à distance les deux prochaines semaines».
Vincent Thomas, le président de l’Université de Bourgogne, veut éviter de «favoriser la contamination d’étudiants qui ne sont pas positifs et qui ne présentent d’ailleurs pas de symptômes». A nos confrères, il confirme que depuis la rentrée de septembre, 81 cas positifs ont été détectés. «Au regard de nos 35 000 étudiants, nous constatons que pour le moment, la pandémie s’étend relativement peu à l’Université de Bourgogne même si nous demeurons extrêmement vigilants.»
Publicație : Le Figaro
Classement du Financial Times 2020: trois écoles françaises dans le top 10
Dans les dix premiers établissements européens distingués par ce prestigieux classement figurent trois écoles françaises.
C’est une publication extrêmement attendue et que les étudiants scrutent avec attention chaque année. Le Financial Times a publié son palmarès 2020 des masters en management en Europe. Un palmarès général qui prend en compte les différents classements établis par le quotidien britannique: les masters en management, les global MBA, Excecutive MBA et Executive Education.
Cette année, trois écoles de commerce françaises se hissent dans le top 10. Parmi les 21 établissements classés contre 25 l’an dernier (à noter que le nombre d’établissements distingués est passé de 100 à 90), onze gagnent des places. Si Paris School of Business fait son entrée (88e), d’autres ont disparu du palmarès.
La première place est occupée par HEC qui, comme l’an dernier, se classe au 2e rang du palmarès global et au premier du palmarès franco-français. Derrière la prestigieuse école, se trouve l’Essec en 3e position mondiale, un résultat stable par rapport à 2019. Enfin, l’ESCP Business School perd une place et se trouve au 6e rang du classement global.
Bonne nouvelle pour l’Edhec qui gagne trois places et se hissent au 16e rang global. «Année après année, l’EDHEC confirme sa place parmi les meilleures business schools mondiales et son 4e rang parmi les programmes Grande Ecoles en France de premier plan», a indiqué Michelle Sisto, la directrice du Programme grande école et du master, dans un communiqué.
Audencia recule, Skema est absente du classement
Excellente progression pour Neoma qui gagnent 15 places, 28e du classement global. Parmi les écoles françaises, Neoma intègre le top 5 pour la première fois. «Grâce à cette belle performance, Neoma renforce sa reconnaissance dans le paysage mondial de l’enseignement supérieur et concrétise son ambition d’être le challenger innovant des plus grandes Business Schools internationales», a précisé la directrice générale Delphine Manceau.
L’EM Lyon gagne 11 places (29e), La Rochelle Business School en gagne 18 (48e au rang mondial, 11e école française), devant Audencia qui perd 9 places (55e du rang global) et se trouve hors du top 10 des meilleures écoles françaises (13e). Si l’IAE Aix-Marseille Graduate School of Management perd 9 places et se trouve au 42e rang mondial, elle obtient la 8e place parmi les 21 meilleures Grandes Ecoles françaises sélectionnées. Pour la première fois, Paris School of Business fait son entrée dans le classement global en 88e position.
Par rapport à 2019, notons l’absence de plusieurs écoles, pourtant éligibles, dont l’ISC, ICN, Paris Dauphine, ESC Clermont et Skema qui, en 2019 pourtant, avait connu une belle progression passant de la 25e à la 12e place du rang global. «Cette année, nous avons décidé de nous retirer du palmarès. Nous nous sommes dits que participer à un classement dont l’un des critères est le salaire et l’évolution de carrière de nos diplômés alors que ces derniers se trouvaient dans une situation compliquée en raison du covid, c’était un peu dommage», explique Alice Guilhon, directrice de Skema. «L’an dernier, nous étions 12e, c’est un très bon résultat et nous ne voulions pas voir une dégradation de notre classement en raison d’un trop faible nombre de répondants.»
Publicație : Le Figaro
La reprise de l’épidémie de Covid-19 bouscule la rentrée universitaire
En présentiel, en distanciel, en hybride… Les étudiants ont repris le chemin des amphithéâtres ces dernières semaines, dans un climat chaotique. A Bordeaux, Paris, Bobigny, enseignants et étudiants racontent leur rentrée à l’ombre des règles sanitaires.
Rectangle blanc sur fond rouge : 450 autocollants « sens interdit » sont disposés à deux places sur trois, dans le grand amphithéâtre de l’université Bordeaux-Montaigne. C’est cet étrange comité d’accueil qu’ont reçu, jeudi 24 septembre, les étudiants de première année de géographie. Il est 8 h 30, environ 250 étudiants se tassent à la porte d’entrée, masque sur le visage, épaule contre épaule, puis se dispersent dans les travées sans un mot. Véronique André-Lamat, professeure, prend le micro, on imagine que derrière son masque elle sourit. L’enseignante ne le cache pas, si elle parvient à tenir un cours magistral, c’est « envers et contre tout ». Aujourd’hui, pouvoir se tenir face à ses élèves est une petite victoire.
Si la ministre de l’enseignement supérieur, Frédérique Vidal, a assuré début septembre que « les établissements [étaient] prêts à recevoir les étudiants », avec différents scénarios selon l’intensité de l’épidémie de Covid-19, sur le terrain, les premières semaines apparaissent chaotiques.
A Bordeaux, la rentrée 2020 devait être l’épilogue de la période de confinement et la vie universitaire reprendre son cours normal, ou presque – avec le port du masque obligatoire pour tous. « Mais la situation sanitaire s’est aggravée en Gironde, explique Lionel Larré, président de l’université. Nous avons dû prendre des mesures fortes pour ne pas être contraints de fermer. » Douze étudiants auraient été diagnostiqués positifs au Covid-19, selon la direction. L’établissement compte 18 000 étudiants et 1 200 enseignants et personnels administratifs. Depuis le 15 septembre, l’université a instauré une jauge de 30 % d’étudiants présents, au maximum, en amphithéâtre, les autres devant suivre le cours à distance. Les cours en travaux dirigés sont dédoublés et suivis à distance, une semaine sur deux.
Un virage sur l’aile qui désoriente nombre d’étudiants dans les coursives de l’établissement comme sur le site Internet de l’université, où ils cherchent salles de classe et cours en ligne. « Nous ne savons plus trop ce que nous pouvons faire ou ne pas faire en présentiel ni comment sont organisés les cours en distanciel, témoigne Lila Pouyanne, 19 ans, en deuxième année d’anglais et philosophie. Il y a peut-être une logique dans cette nouvelle organisation, mais je n’ai pas les informations qui me permettent de la saisir, et mes enseignants non plus. »
Publicație : Le Monde
Covid-19 : « Penser accueillir l’ensemble des étudiants sans drame sanitaire relève de l’irresponsabilité »
Alors que la plupart des universités de l’Union européenne ont décidé de privilégier les cours à distance, les universitaires Olivier Bos, Nicolas Frémeaux et Paul Maarek s’inquiètent, dans une tribune au « Monde », de voir certains établissements, en France, privilégier l’accueil du plus grand nombre d’étudiants.
Tribune. En dix ans, le nombre d’étudiants en France a augmenté de 20 %, pour s’établir à près de 2,8 millions, dont plus de 60 % à l’université. Ce qui pourrait passer pour une excellente nouvelle l’est nettement moins au regard des moyens accordés. Une fois l’inflation retirée, le budget de l’enseignement supérieur a quasiment stagné, soit une baisse de 10 % de la dépense par étudiant.
Dans un contexte habituel, la rentrée 2020 aurait donc déjà été compliquée à gérer dans bon nombre d’établissements. C’était sans compter sur les taux de réussite record au baccalauréat et aux examens universitaires, induits par la crise sanitaire, qui ont accru encore un peu plus le nombre d’étudiants. Ainsi, les universités se retrouvent à accueillir au moins 24 000 étudiants de plus sans réels moyens supplémentaires, et pour lesquels il semble d’autant plus difficile d’offrir un environnement avec une distanciation sociale à la hauteur de l’urgence sanitaire.
Distance sanitaire préalable
La plupart des universités de l’Union européenne ont décidé de limiter la présence de leurs étudiants en accord avec une distance sanitaire préalable. Cela vaut aussi bien pour les classes de travaux dirigés, les cours magistraux en amphithéâtre, ou tout autre lieu fermé des campus. Pour certains établissements, c’est même l’ensemble des enseignements qui sera dispensé virtuellement à l’aide d’une des nombreuses plates-formes qui nous sont désormais malheureusement si familières.
La Suède, qui a appréhendé la première vague de l’épidémie avec une certaine légèreté, ne s’y trompe pas. Plusieurs universités, dont Stockholm et Uppsala, ont entrepris de rendre la plupart des enseignements virtuels. En Allemagne, où les situations varient d’un Lander à l’autre, l’accueil physique des étudiants devrait être des plus modérés. C’est le cas à Cologne, avec ses 48 000 étudiants, qui n’accueillera, au plus, que 50 d’entre eux par cours.
Au Pays-Bas, ce sont tous les établissements sans exception qui sont concernés par un enseignement à distance pour une grande partie des cours. En Grande-Bretagne, le gouvernement est moins directif dans ses recommandations aux universités. Pour autant, un grand nombre semble avoir décidé d’elles-mêmes de recourir à un enseignement à distance. Au-delà de l’Union européenne, la Corée du Sud, exemplaire par sa logistique en début de pandémie, s’est aussi résolue à un enseignement supérieur pour l’essentiel dématérialisé.
Publicație : Le Monde