O nouă situație de alertă pe cursurile de apă din zona județului Iași şi efectele devastatoare ale poluării, ştiinţa şi cercetare! Toate acestea, într-un dialog de interes alături de cunoscutul universitar Silviu Gurlui de la Universitatea „Cuza” din Iaşi

Miercuri, 30 decembrie 2020, de la ora 15.00 în Studioul BZI LIVE este programată o ediţie de top și efect pentru toți romanii! Despre cea mai gravă problemă a lumii urbane contemporane, cu implicaţii vitale pentru noi toți, într-o dezbatere cu informații devastatoare și alarmante pentru sănătatea noastră alături de conf. univ. dr. Silviu Gurlui, Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi.

Alături de domnia sa vor fi abordate o serie de probleme de maximă actualitate şi impact pentru întreaga comunitate locală, dar şi națională. Dat fiind faptul că este unul dintre cei mai activi și implicați profesioniști pe zona efectelor şi problemelor ce ţin de poluare, acestea vor fi punctele anordate cu universitarul ieşean.

Conf. univ. dr. Silviu Gurlui a arătat că în zona Ungheni, pe râul Prut, au fost descoperiți pești purtători ai unui parazit care afectează și omul. Profesorul ieșean a explicat faptul că parazitul Anisakis afectează mai mulți pești și că atât pescarii, cât și autoritățile trebuie să monitorizeze mai atent situația.

Alertă pe râul Prut în zona județului Iași. Parazit identificat la peștii din cursul de apă

Profesorul ieșean a explicat și cum s-a ajuns la o asemenea situație cu fauna piscicolă din râul Prut. „Recent, a fost constatată din nou prezența paraziților (viermilor) Anisakis la peștii de pe Prut, zona Ungheni. Acești paraziți au câțiva centimetri în lungime, mai puțin de 1 milimetru în diametru și stau arcuiți în zonele roșii ale peștilor ca arcul de la ceas! Cam 3 din 5 pești pescuiți au fost găsiți infestați. Sigur, pot fi cazuri izolate, însă acest lucru trebuie verificat în alte puncte și confirmat sau infirmat de către pescari, autorități etc.!”, a spus profesorul Silviu Gurlui.

Panică pe râul Prut în zona Iașului. Ce s-a constatat la peștii din apă?

Profesorul ieșean a explicat că astfel de cazuri nu trebuie ignorate.

„Dar trebuie să știm și să fim atenți. Peștii descoperiți infestați au avut în medie 2-3 viermi. Aceștia pot fi localizați ușor în zonele mai roșiatice. Acești viermi, dacă sunt ingerați în mod accidental, pot cauza probleme specifice. Anisakis poate fi distrus prin păstrarea peștilor la rece, adică 1 zi la minus 20 de grade Celsius sau 4 zile la minus 15 grade Celsius. De asemenea, poate fi adus la temperaturi de peste 60 grade Celsius timp de peste 1 minut”, a mai spus profesorul ieșean.

Acesta a mai precizat și cum se pot manifesta paraziții în corpul uman

„Boala clinică la om este cauzată de pătrunderea larvelor în peretele stomacului sau intestinului subțire și se caracterizează prin dureri abdominale ușoare până la severe, indigestie, greață, vărsături și, ocazional, reacții alergice hipersensibile, cum ar fi urticarie, angioedem și anafilaxie”, a mai spus Silviu Gurlui.

O altă alertă ce a cuprins râul Prut din cauza poluării de la Fortus SĂ Iași

Râul Prut a mai fost cuprins de poluare și în anii anteriori. La vremea respectivă, autoritățile s-au luptat cu o poluare masivă provenită de la fostul combinat de utilaj greu din CUG, actualul Fortus SĂ. În iarna lui 2017, de pe urma unei poluării cu uleiuri și hidrocarburi de la Fortus SĂ, râurile Nicolina și Bahlui au fost puternic afectate. Au fost montate mai multe baraje.

Profesorul și fizicianul Silviu Gurlui este directorul Laboratorului de Optică Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Datele furnizate, pe parcursul ultimelor luni, atât prin activitățile și acțiunile în teren ale profesorului Gurlui dar și de agenții de monitorizare a poluării cu particule fine arată că Iașul este, în prezent, cel mai poluat oraș din țară și unul dintre cele mai poluate din Europa. Despre cauzele poluării excesive respectiv măsurile ce pot fi luate se va discuta alături de conf. univ. dr. Silviu Gurlui. De precizat că acesta este și directorul Laboratorului de Optică Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Pe de altă parte, cu profesorul universitar s-a dialogat și pe zona activității sale didactice, de cercetare, munca în laborator, proiectele naționale și internaționale pe care le derulează.

Membru al echipei unui proiect internaţional de anvergura prin care se încearcă crearea unor hub-uri moderne în domeniul cercetării ştiinţifice

De reliefat ca profesorul și fizicianul Silviu Gurlui este membru al echipei unui proiect internaţional de anvergura prin care se încearcă crearea unor hub-uri moderne în domeniul cercetării științifice. Prin intermediul acestuia staţiunile Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi vor fi transformate în hub-uri moderne pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare naţionale şi internaționale. Este vorba de proiectul „Centru de cercetare cu tehnici integrate pentru investigarea aerosolilor atmosferici în România-RECENT-AIR”, cu un buget total al proiectului de 19.371.720 euro, cu TVA.

Vor fi amenajate 10 laboratoare de cercetare care să permită studiul în profunzime a aerosolilor atmosferici, a factorilor care contribuie la formarea lor şi abundentă acestora în atmosferă din cinci zone geografice distincte din România

Prin proiectul RECENT-AIR, Universitatea Cuza din Iaşi intenţionează să amenajeze 10 laboratoare de cercetare care să permită studiul în profunzime a aerosolilor atmosferici, a factorilor care contribuie la formarea lor şi abundentă acestora în atmosferă din cinci zone geografice distincte din România. Proiectul presupune amenajarea a şase laboratoare într-un mediu urban poluat (Iaşi), unul în mediu rural (Mădârjac), unul în mediu montan nepoluat (Rarău), unul în mediu marin (Agigea) şi unul în mediu montan cu risc seismic şi vulcanologic (Tulnici), în clădiri ce aparţin deja Universităţii.

Sunt două mari probleme pe care le vedem şi noi, în societate, POPULAREA, respectiv CUTREMURELE şi, tocmai de aceea se fac aceste demersuri şi investiţii.

Unicat în lume! La Turnul cu Ceas de la Palatul Culturii din Iași a fost realizată o instalație de tip inovator. „Hora Unirii” se va auzi pe întreaga planetă

Instalația este montată în zona clopotelor, de unde sunt redate la calitate superioară sunetele emise de ansamblul de 8 clopote
Conf. univ. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică-Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și expertul Ion Cristea, restaurator în cadrul Centrului de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, au realizat o instalație capabilă să capteze și să distribuie, prin intermediul Internetului, sunetele originale emise de clopotele Ceasului din Turn. Instalația este montată în zona clopotelor, de unde sunt redate la calitate superioară sunetele emise de ansamblul de 8 clopote, fiind acționată de mecanismul Ceasului din Turn, atât la ora exactă, când „ceasul cântă”, cât și la trecerea fiecărui sfert de oră. Pentru captarea și distribuirea sunetului pe Internet este folosit un ansamblu de programe gratuite, configurate special într-un computer dedicat, plasat foarte aproape de clopote și supravegheat de la distanță, pe Internet.

„Hora Unirii” redată de ansamblul de clopote din Turnul Central al Palatului este un simbol al Iașului

În versiunea experimentală actuală, stream-ul este de 96 kbps și sunt disponibile până la 200 de conexiuni simultane. Altfel spus, 200 de localități de oriunde din lume și-ar putea regla ceasul, ascultând stream-ul „Hora Unirii”: Palatul Culturii din Iași. Adresa de unde poate fi ascultat și preluat sunetul este: http://s2.myradiostream.com:4268/listen.mp3. „Hora Unirii”, redată de ansamblul de clopote din Turnul Central al Palatului, este un simbol al Iașului.

Sunetul din Turnul Palatului rămâne unic prin patina vremurilor care au „șlefuit” ceasul cu carillon în mod natural, prin uzura mecanismelor, prin modificarea notelor (modificări ce apar la nivelul fiecărui clopot- îmbătrânire, pierderi de greutate sau depuneri de materiale străine sub forma unor filme subțiri, temperatură, umiditate etc.), dar și prin modificări ce țin de restaurare și întreținere, prin grija expertului restaurator Ion Cristea. Menționăm că proiectul este, la această dată, unul experimental, iar calitatea infrastructurii va putea fi îmbunătățită pe parcurs

Despre fizică laserelor, optică și spectroscopia atmosferei, poluare și mediu

Conf. univ. dr. Silviu Gurlui este cadru didactic la Facultatea de Fizică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și directorul Laboratorului de Optică Atmosferei, Spectroscopie și Laser- LOASL. Printre domeniile sale de competență se numără fizica laserelor, optică și spectroscopia atmosferei, poluare și mediu.
A realizat singurul aparat din țară capabil să monitorizeze chimic și să descifreze atmosfera terestră până la 15 km altitudine. Lucrează în cercetare avansată de peste 20 de ani, fiind autorul a 75 de lucrări cotate Își. A contribuit la formarea profesională a peste 30 de cercetători, astăzi antrenați în activități de cercetare ale laboratoarelor din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii sau Japonia.

Publicație : Bună Ziua Iași

Bani europeni pentru cercetare. O ruşine pentru Iaşi, o ruşine pentru România

Cel mai mare program european destinat cercetării de până acum, Horizon 2020, a trecut în mare parte nebăgat de seamă în România.

A șaptea țară din UE, după mărimea populației, a reușit să atragă doar 250 de milioane de euro, dintr-un total de aproape 60 de miliarde disponibili prin acest program la nivelul întregii Uniuni, potrivit datelor oficiale agregate de Comisia Europeană și consultate de site-ul EduPedu.ro.

Aceasta plasează România pe locul 20 din 28 de state membre (inclusiv Marea Britanie) și pe locul 23 sau mai jos în rândul statelor membre și asociate, potrivit unei analize publicate recent de revista Nature.

Horizon 2020 a pus la dispoziție, pe parcursul unei perioade care a început în 2014 și se termină la finalul acestui an, aproape 80 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare, un pachet ridicat menit să atragă mai multe investiții private către susținerea acestui domeniu. Scopul – creșterea competitivității Europei la nivel global, întărirea creșterii economice și creșterea numărului de locuri de muncă. Estimările revistei Nature plasează alocările de până acum la aproape 60 de miliarde de euro.

Potrivit ultimelor date disponibile pe Horizon 2020 Dashboard, pagină a Comisiei Europene actualizată ultima dată luna aceasta, situația României sugerează că banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană pentru cercetare, din 2014 până acum, au trecut în cea mai mare parte pe lângă potențialii beneficiari din România. Astfel:

Contribuția netă UE la cercetarea românească, prin Horizon 2020, s-a ridicat la 249,7 milioane de euro

Aceasta înseamnă o rată de succes de numai 12,65%.

Există o prăpastie între București-Ilfov și restul țării.

Au fost semnate 932 de granturi, cu 1412 organizații implicate în proiecte Horizon 2020.

Au existat 9253 de proiecte depuse și 6.805 propuneri eligibile.

Citeste mai mult pe edupedu.ro

Publicație : Ziarul de Iași

Cea mai de prestigiu universitate românească. Topul internațional o confirmă

Topul universităţilor din România este condus de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), inclusă în cel mai recent clasament internaţional – URAP (University Ranking by Academic Performance).

Ultimul clasament internaţional al universităților a fost dat publicităţii în cursul lunii decembrie și include UBB pe locul 902, în lume.

„În lume există mai multe clasamente internaţionale globale ale universităţilor, iar cele acreditate de organismul internaţional IREG (11 în 2020) sunt sumarizate anual în ţară în Metarankingul Universitar. UBB ocupă în aceste clasamente primele poziţii în ţară, în cele mai multe prima poziţie, şi astfel prima poziţie în Metarankingul Universitar-2020.

Şi în clasamentul URAP, focalizat pe activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) în context internaţional, UBB a rămas în acest an pe prima poziţie în ţară, ceea ce mă bucură. Dar, dacă nu se vor găsi mecanisme pentru susţinerea activităţii de CDI în universităţi, nu doar poziţia universităţilor româneşti în rankinguri va fi slăbită (şi asta nu este miza principală), ci va fi afectată capacitatea ţării de a genera cunoaştere care să susţină inovaţii în societate şi în beneficiul oamenilor”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, citat într-un comunicat transmis marţi Agerpres.

URAP este unul dintre cele mai importante clasamente internaţionale care ierarhizează universităţile din punctul de vedere al performanţei academice, luând în considerare indicatori care să reflecte atât calitatea, cât şi numărul publicaţiilor ştiinţifice, impactul publicaţiilor, citările, dar şi colaborările internaţionale.

URAP realizează anual, începând din anul 2010, clasamentul global al instituţiilor de învăţământ superior (World Ranking of Higher Education Institutions), clasamentul pe domenii fiind realizat începând din anul 2011, arată sursa citată.

Topul românesc confirmă clasamentul internațional

Asociația Ad Astra a cercetătorilor români din țară și străinătate a alcătuit în 2020 clasamentul celor mai bune universități din România.

Astfel, cele mai bune universități din România anului 2020 sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București. Clasamentul Universităților din România 2020 publicat în această dimineață de Asociația Ad Astra a cercetătorilor români din țară și străinătate vine cu un top 3 neschimbat în ultimii 5 ani. Universitatea de Vest din Timișoara își menține poziția a 4-a, însă este devansată la scor de Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, care anul trecut era pe poziția 6

Publicație : Evenimentul Zilei

 Soas repay student’s £15,000 fees over ‘toxic antisemitic environment’

 Noah Lewis says he was forced to abandon his studies and was called a ‘white supremacist Nazi’ for expressing pro-Israel views

Soas University of London has refunded a student £15,000 in fees after he said he was forced to abandon his studies because of a “toxic antisemitic environment”.

The university may also order a fresh independent investigation into complaints made by the student over antisemitic behaviour on campus.

The move comes amid pressure on universities to adopt the International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA) definition of antisemitism. Gavin Williamson, the education secretary, wrote to all vice-chancellors in October, criticising a “lack of willingness by too many universities to confront [antisemitism]”.

Last year, the government said universities must do more to stamp out antisemitism on campus after Jewish societies reported having to pay for security at speaker events.

Noah Lewis, a Canadian, was enrolled as a student at Soas in the academic year 2018/19. He claimed that during his time at Soas, Jews and people who were pro-Israel were labelled as “Zionists”, antisemitic graffiti and symbols were found on lockers, desks and toilet walls, and many people publicly stated their support for the BDS movement, which promotes boycotts, divestments and sanctions against Israel.

When he stated his intention to write a dissertation on the “systemic biases that exist in the United Nations and target the state of Israel”, he said fellow students accused him of being complicit in covering up Israeli war crimes and that he was a “white supremacist Nazi”.

According to UK Lawyers for Israel (UKLFI), which provided legal assistance to Lewis, the student lodged a formal complaint in May 2019. He said the stress and extreme discomfort caused by the “toxic antisemitic environment” had exacerbated his anxiety and mental health issues. He felt he had no alternative but to leave the university and return to Canada, and demanded his tuition and related fees be refunded.

In July 2019, a panel investigating Lewis’s allegations offered an apology on behalf of Soas for the “emotional trauma … experienced due to the perceived antisemitic discrimination which he had to endure”. It recommended compensation of £500.

Lewis appealed against the decision, and in March 2020 an appeal panel concluded there was a prima facie case for an external reinvestigation of Lewis’s original complaint, saying the original investigation “had not been adequate”.

The appeal panel said that such an investigation should go ahead even if Soas decided to come to a settlement with Lewis regarding his fees.

According to UKLFI, Lewis received the sum of £15,000 from Soas on 24 December. The school’s new director, Adam Habib, who takes up his post in January, is expected to decide whether to implement the appeal panel’s recommendation for a new investigation.

A spokesperson for the university said: “Soas is extremely concerned about any allegations of antisemitism at our school. Diversity is key to the Soas mission and we want all our students to feel welcome and supported in their studies.

“We cannot comment on any individual student case or the outcomes of any appeal. However, where we have established an independent panel as part of a complaints process, we would of course consider the findings of such a panel thoroughly and take appropriate action.”

The school’s Centre for Jewish Studies offered a “wealth of opportunity to learn about Jewish culture and tradition” and Hebrew at undergraduate and master’s level, the spokesperson added.

Jonathan Turner, executive director of UKLFI Charitable Trust, said: “The panel grasped the nettle and has set a benchmark for best practice which should be followed in other cases of an antisemitic environment. We hope that other students who experience antisemitism at universities will now be encouraged to object.”

Publicație : The Guardian

Induit par le Brexit, l’abandon d’Erasmus fait polémique au Royaume-Uni

Le gouvernement écossais a dénoncé, lundi, un « coup très dur » pour ses étudiants, qui ne peuvent plus bénéficier du populaire programme d’échanges, et dit réfléchir à des « solutions alternatives ».

Il y a tout ce que l’« accord de commerce et de coopération », agréé par Londres et Bruxelles le 24 décembre, contient : un traité commercial, une coopération en matière de sécurité, de transport ou d’échange de données. Et tout ce qu’il ne contient pas, comme le maintien du Royaume-Uni dans le très populaire programme d’échanges Erasmus. Ce choix fait déjà polémique au Royaume-Uni : il est très contesté dans les milieux universitaires, et le gouvernement écossais, opposé au Brexit, a dénoncé un « coup très dur » pour ses étudiants, lundi 28 décembre, et dit réfléchir à des « solutions alternatives ».

« Ce schéma a contribué à rapprocher les pays et nationalités et a apporté de considérables bénéfices culturels et éducationnels », souligne dans un communiqué le ministre écossais de l’éducation supérieure, Richard Lochhead, membre du parti indépendantiste SNP. Renoncer à Erasmus, « c’est du vandalisme culturel », a pour sa part lancé la première ministre écossaise, Nicola Sturgeon, sur Twitter.

Au 1er janvier 2021, le Royaume-Uni aura quitté l’union douanière et le marché intérieur européens, mais Londres aurait pu faire le choix, même en temps que pays tiers, de rester membre d’Erasmus +, le programme d’échanges d’étudiants et d’enseignants dans l’Union européenne (UE), moyennant finances – c’est le cas de la Norvège, de la Serbie ou de la Turquie. « Londres a réclamé une participation partielle au programme, ce qu’Erasmus ne permet pas », précise la Commission européenne, dans un document sur les termes de l’« accord de commerce et de coopération » mis en ligne le 24 décembre.

Entre 2014 et 2020, environ 100 000 étudiants britanniques ont pu étudier un ou plusieurs semestres à l’étranger, selon Bruxelles. « Je regrette que le gouvernement britannique n’ait pas souhaité participer au programme d’échanges Erasmus », a déclaré Michel Barnier, le négociateur en chef pour les Vingt-Sept, très attaché, comme de nombreux autres Européens, à un dispositif créé en 1987 et devenu un des bénéfices les plus tangibles de l’UE.

« Une grande déception »

En janvier, Boris Johnson avait pourtant déclaré à la Chambre des communes que la participation au « programme Erasmus n’est pas en danger ». Le premier ministre considère désormais qu’elle est « extrêmement coûteuse » – elle était évaluée à environ 200 millions d’euros par an.

Publicație : Le Monde