Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a efectuat o vizită oficială la Universitatea din Cernăuți – FOTO

 Astăzi, 5 mai, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader, împreună cu prof. univ. dr. Beatrice ABĂLAȘEI, decanul Facultății de Educație Fizică și Sport, au efectuat o vizită oficială la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, în vederea extinderii parteneriatelor academice dintre cele două instituții.

Discuțiile din cadrul întâlnirii au vizat dezvoltarea cooperării academice dintre UAIC și Universitatea din Cernăuți, în ceea ce privește mobilitatea studenților, activitatea de cercetare științifică și activitatea didactică.

Totodată, s-a discutat și despre posibilitatea înființării de programe de studii comune cu diplomă dublă sau oportunitatea înființării unei extensiuni a UAIC în Cernăuți, ambele părți exprimând deschiderea pentru a sprijini consolidarea parteneriatului deja existent.

„Miercuri, 5 mai 2021, prof. univ. dr. Tudorel TOADER, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), împreună cu prof. univ. dr. Beatrice ABĂLAȘEI, decanul Facultății de Educație Fizică și Sport au efectuat o vizită oficială la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, în vederea extinderii parteneriatelor academice dintre cele două instituții.

În cadrul vizitei, delegația UAIC s-a întâlnit cu prof. univ. dr. Vasyl BALUKH, prim-prorector, prof. univ. dr. Tamara MARUSYK, prorector, prof. univ. dr. Iaroslav ZORII, decanul Facultății de Educație Fizică și Sergii LUKANIUK, șeful Departamentului de Relații Internaționale de la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți.”, a anunțat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării academice dintre UAIC și Universitatea din Cernăuți

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre dezvoltarea cooperării academice dintre UAIC și Universitatea din Cernăuți, dar și despre posibilitatea înființării de programe de studii comune cu diplomă dublă sau oportunitatea înființării unei extensiuni a UAIC în Cernăuți. Ambele părți și-au exprimat deschiderea pentru a sprijini consolidarea parteneriatului deja existent.

Publicație: Bună Ziua Iași

Studenții care nu sunt vaccinați anti-Covid-19 ar putea participa la cursuri doar îmbrăcați în combinezoane

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Sorin Mihai Cîmpeanu, a transmis o propunere controversată în ceea ce priveşte situaţia universităților din România. Reprezentantul Guvernului PNL condus de premierul Florin Vasile Cîțu a sugerat că studenţii care nu sunt imunizaţi împotriva noului coronavirus ar avea acces la orele de practică din laboratoare doar îmbrăcați cu combinezoane de protecţie pentru a limita răspândirea virusului. De asemenea, studenții vaccinaţi anti – SARS – CoV -2 ar putea avea prioritate la cazarea în căminele studențești.

„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezență fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie de condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădită participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu.

Studenții vaccinați anti-Covid-19 ar putea avea prioritate la locurile din cămine

În altă ordine de idei, Ministrul Educaţiei și Cercetării susține faptul că ar putea exista o prioritizare a studenţilor vaccinaţi anti-Covid-19 în ceea ce priveşte locurile în cămine.

Publicație: Bună Ziua Iași și România liberă și Evenimentul Zilei

Studenţii spun „nu“ combinezoanelor în laborator

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru Hotnews că sunt universităţi care intenţionează să le impună studenţilor nevaccinaţi împotriva COVID-19 să poarte combinezoane de protecţie în laborator. Măsura ar urma să fie aplicată din toamnă.

„Sunt universităţi care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezenţa fizică în cadrul orelor de laborator şi lucrări practice şi să impună o serie de condiţii. Spre exemplu, participarea fizică a studenţilor vaccinaţi. Fără a îngrădi participarea studenţilor nevaccinaţi. Aceştia ar putea să aibă la dispoziţie combinezoane de protecţie pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universităţi şi eu susţin această idee”, a declarat Cîmpeanu. Prioritate şi la cazare O altă idee, ar putea fi, a mai spus ministrul, prioritizarea studenţilor vaccinaţi în procesul de cazare. „Aşa cum dintotdeauna au existat criterii care au dat prioritate celor care au avut rezultate profesionale foarte bune sau au avut prioritate cei aflaţi în dificultate din perspectivă socio-economică, aşa s-ar putea da prioritate şi celor care sunt vaccinaţi, pentru a contribui la o siguranţă sanitară în campusurile universitare. Nu-şi propune nimeni să oblige pe cineva, dar cred că aceste criterii ar putea fi luate în considerare”, a argumentat oficialul de la Educaţie. Cu siguranţă, pot apărea discuţii vizavi de discriminare, a admis ministrul, dar răspunsul este foarte clar: „Dintotdeauna a existat o discriminare care nu a trecut de limitele legii, atunci când o anumită universitate are 1.000 de locuri de cazare şi 5.000 de studenţi. Discriminarea e simplă: 1.000 sunt cazaţi, 4.000, nu”, a mai spus Cîmpeanu. Ce spun studenţii Horia Oniţă, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, spune că declaraţia ministrului vizavi de îmbrăcarea studenţilor nevaccinaţi în combinezoane i-a surprins. „Nu a existat nicio discuţie, nici la nivel naţional şi nici în universităţi, cu studenţii pe acest subiect. În orice caz, nu s-ar putea lua o asemenea decizie fără consultarea şi implicarea studenţilor. Din punctul nostru de vedere este o măsură nejustificată şi care depăşeşte limitele proporţionalităţii. Adică, de la începutul pandemiei şi până în prezent ni s-a transmis că este necesar şi suficient într-o măsură rezonabilă să se respecte măsurile în vigoare: purtarea măştii, păstrarea distanţării sociale şi a unor norme igienico-sanitare. Din acest punct de vedere, este vădit exagerat să soliciţi utilizarea unor combinezoane pentru respectarea unor norme de protecţie, câtă vreme nu s-a solicitat acest lucru pentru orice fel de activitate socială, educaţională până în prezent. Dacă am admite asta în toamnă ar însemna că toate măsurile luate până în prezent sunt insuficiente. Ceea ce ar fi extrem de dificil să admitem”, este de părere liderul studenţilor. Oniţă mai spune că organizaţia pe care o reprezintă susţine vaccinarea studenţilor pentru a se putea deschide campusurile universitare. Cât priveşte aplicarea şi a criteriului vaccinării la cazarea în cămine, liderul ANOSR admite că se discută la nivelul fiecărei universităţi această măsură. „Din perspectiva cazării există şi opinii în baza cărora s-ar justifica o asemenea măsură pentru siguranţa studenţilor. Poate atribuirea unui număr mai mare de locuri studenţilor vaccinaţi, nu ştiu. Deocamdată, nu avem o poziţie oficială faţă de acest subiect”, a conchis Oniţă.
Publicație: Adevărul

Daniel David, rectorul UBB, despre situația studenților nevaccinați. “Nu pot fi impuse linii de gândire”

Începând din toamnă, mai multe universități din România ar putea impune anumite condiții pe care studenții nevaccinați ar trebui să le respecte pentru a participa la cursuri practice sau ore de laborator. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a precizat că unele universități iau în calcul impunerea purtării de combinezoane în cazul studenților nevaccinați. Rectorul UBB, Daniel David, a transmis, în acest sens, că „…libertatea de gândire și libera căutare a adevărului nu pot fi îngrădite. Nu pot fi impuse linii de gândire…”, potrivit culturii organizaționale a universității.

Rectorul Universității UBB a fost una dintre vocile publice pro-vaccinare, însă cu toate că studenții care nu s-au vaccinat ar putea să fie nevoiți să poarte combinezon în cadrul cursurilor practice sau pe durata orelor de laborator, din toamnă, Daniel David a transmis că nu s-a luat în calcul, momentan, impunerea unei astfel de măsuri. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a precizat că unele universități iau în calcul această variantă.

„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezență fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădit participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul unui interviu acordat publicației HotNews.

Rectorul UBB: “Nu avem un plan prin care să impunem constrângeri”

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost una dintre vocile publice pro-vaccinare. Cultura organizațională a UBB este însă, una în care „…libertatea de gândire și libera căutare a adevărului nu pot fi îngrădite. Nu pot fi impuse linii de gândire…”, iar rectorul UBB este garantul acestei culturi.

“Așadar, nu avem acum un plan prin care să impunem constrângeri celor nevaccinați, dar vom modela transparent și public comportamentul pro-vaccinare și vom crea oportunități pentru vaccinare. Există însă posibilitatea legitimă ca alte universități să aibă o altă politică și/sau să fie supuse altor constrângeri (prezente sau viitoare). Spre exemplu, dacă accesul studenților mediciniști în spitale va fi condiționat de vaccinare, probabil că universitățile de medicină și farmacie vor fi constrânse să implementeze astfel de măsuri”, a declarat rectorul UBB.

Daniel David a mai subliniat că dacă reglementările naționale vor impune anumite condiții (de exemplu, cazarea preferențială a studenților vaccinați), “va trebui să ne aliniem lor”.

“Deocamdată, în baza autonomiei noastre, nu avem măsuri care să diferențieze membrii comunității în „vaccinați vs. nevaccinați”, dar, prin conducerea universității, promovăm activ politica pro-vaccinare”, a transmis rectorul UBB, Daniel David.

Referitor la discuțiile legate de discriminare care ar putea apărea în spațiul public, reamintim că Ministrul Educației a precizat că “dintotdeauna a existat o discriminare care nu a trecut de limitele legii atunci când o universitate are 1.000 de locuri de cazare și 5.000 de studenți. Discriminarea e simplă: 1.000 sunt cazați, 4.000 nu sunt cazați”.

Publicație: Evenimentul Zilei

Educația pierde sute de milioane de euro în PNRR

Proiectul România educată din Planul Național de Redreseare și Reziliență pierde 700 milioane de euro, adică 16% din totalul fondurilor pentru educație. Cele mai mari tăieri sunt de la învățământul profesional dual, laboratoarele de științe și universități. Miniștrii Educației, Mihai Cîmpeanu, și Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au anunțat  că România negociază acum cu Comisia Europeană un buget de 3,7 miliarde de euro pentru România Educată, față de 4,4 miliarde de euro cât s-a dorit inițial. Comunicatul comun al celor doi oficiali îmbracă această tăiere de 700 de milioane de euro ca o reușită: ”12% din PNRR pentru România Educată”. Doar că bugetul PNRR a fost ajustat de la 42 de miliarde de euro la 29,2 miliarde de euro. PNRR este mecanismul prin care România poate atrage fonduri europene pe diverse proiecte agreate de Comisia Europeană.

”Coaliția de guvernare consideră educația domeniu prioritar pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și este motivul pentru care varianta agreată acum alocă pentru România Educată peste 12% din cei 29,2 de miliarde euro. Ajustarea bugetului PNRR de la 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro a presupus și o ajustare a alocărilor pentru proiectul România Educată. PNRR are o alocare pentru educație mult peste media europeană.

Bugetul România Educată pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce include 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, cel mai mare program de reducere a abandonului școlar (530 milioane euro), renovarea campusurilor universitare (300 milioane euro), campusuri și reforma învățământului dual (402 milioane euro). Este un efort masiv de finanțare a educației din PNRR, lucrăm împreună pentru finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană și componenta România Educată rămâne una dintre campioanele PNRR”, se arată în declarația comună a miniștrilor amintiți.

Publicație: Cotidianul

Des étudiants créent un capteur de CO2 pour mesurer la qualité de l’air en classe

Des étudiants ont créé un outil permettant de savoir à quel moment les amphithéâtres doivent être aérés pour éviter la propagation du Covid.

À l’heure où les établissements d’enseignement supérieur tentent au maximum de limiter la propagation du Covid-19 dans leurs locaux, l’université d’Angers a peut-être trouvé la solution. Des étudiants de licence 3, master 1 et master 2 de Polytech Angers et un de leurs enseignants ont développé un dispositif permettant de mesurer la qualité de l’air des amphithéâtres.

Un capteur détecte dans les salles de cours le trop-plein de CO2. Un code couleur alerte les étudiants et les membres de l’équipe pédagogique si l’air est à renouveler. Si la diode lumineuse installée sur le boîtier de 9 cm sur 9 cm est au vert, cela signifie que le taux de CO2 est correct. En revanche, si la lumière passe à l’orange voire au rouge, il est nécessaire d’aérer la pièce. «L’idée est venue de la directrice de la bibliothèque universitaire. Elle a vu sur Twitter que la contamination du Covid-19 se faisait par aérosol. Elle a ensuite découvert l’existence de ces boîtiers et a tout de suite pensé à faire travailler des étudiants sur un modèle de ce genre», explique Émilie Vauché, animatrice en prévention des risques à l’université d’Angers.

Des boîtiers connectés

Au total, cinquante boîtiers sont disposés dans les huit campus qui composent l’université. Le premier a été installé à la bibliothèque. Tous peuvent être déplacés d’une salle à l’autre. «Il y en a dans les salles de cours, mais aussi en amphi lors des examens», précise Stéphane Rigault, directeur de la prévention et de la sécurité à l’université d’Angers. Chacun d’entre eux dispose d’un QR code permettant aux smartphones de scanner les appareils pour obtenir toutes les données récentes de l’air mesuré.

Pour Stéphane Rigault, la mise en place de ces boîtiers permet aux enseignants et aux étudiants d’adopter de bons gestes. «Nous considérons qu’il s’agit d’un outil pédagogique qui rappelle la nécessité d’aérer les salles, un geste barrière que nous avons tendance à oublier. L’objectif est qu’ouvrir régulièrement une fenêtre, quelle que soit la météo, devienne un réflexe.»

100 nouveaux capteurs commandés

Pour l’heure, le coût de revient de ce dispositif est de 70 euros l’unité. Les étudiants à l’origine de ce capteur réfléchissent actuellement à une deuxième version de l’appareil. Ils souhaitent intégrer au boîtier une batterie rechargeable, pour faciliter encore plus sa mobilité et son utilisation dans l’université. «Cent de ces modèles ont été commandés pour la rentrée», indique Émilie Vauché.

Ce genre d’outil se développe petit à petit dans les établissements scolaires. À Amiens, 53 boîtiers du même type ont par ailleurs été installés dans la cantine d’une école primaire.

Publicație: Le Figaro

Popularity at school linked to age position in class – study

Research in England, Sweden and the Netherlands shows how age gaps can shape lives

Forget about having the right clothes or the right attitude, being cool in school could be about being just slightly older than your peers, a study has found.

Researchers surveyed more than 13,000 teenagers aged 14-15 in England, Sweden and the Netherlands on who they thought was the most popular in their class and compiled a popularity score for each pupil in the classroom linked to their birth month (“past relative age”) as well as their age position in their class (“current relative age”).

Relative age related to primary school cut-off was strongly associated with popularity in England, where students progress to the next grade every year regardless of school performance. Meanwhile, current relative age had a sharper link to popularity in the Netherlands, where students repeat a year if their performance does not pass muster. Sweden – which officially has a system of promoting children regardless of their achievements, but in rare cases holds pupils back – fell in between those two findings, said lead author Danelien van Aalst from Utrecht University.

“So, in England, if you’re born in an unlucky month, it will be so for the rest of your educational career, whereas in the Netherlands, the system of grade retention and skipping classes creates over-time changes in class composition, which makes current age more salient/relevant than past relative age,” explained co-author Frank van Tubergen, also from Utrecht University.

“I see this study … showing the surprising effect of relative age, and more generally, on how unexpected social forces shape our lives,” he added.

Many western countries impose a minimum age and cut-off date for school enrolment, which means there can be a difference of up to 12 months between pupils within a class. The cognitive, social and physical differences between the younger and older peers manifest in multiple ways, research suggests.

For example, these gaps can strongly affect educational outcomes: children who are relatively young when they enter school do not tend to go to university as much as their older peers. Other studies have also linked relatively younger children to lower rates of self-esteem and higher mortality rates by suicide.

Overall, said Van Aalst, feeling safe and accepted was a prerequisite for concentrating on school tasks and performing well in school.

“In some classes, the popularity hierarchy is … not necessarily related to being liked or being seen as a friend. Sometimes the most popular kids can be bullies and just have a lot of power and are looked up to for that reason, not because their peers like them. It is therefore hard to say whether popularity contributes to academic performance or educational outcomes.”

Publicație: The Guardian