Marţi, 21 octombrie, începînd cu ora 14.00, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, va avea loc o discuţie despre personalitatea complexă a scriitorului şi monahului N. Steinhardt. Cu acest prilej, va avea loc şi prezentarea seriei de autor editată de Polirom şi Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia, în care au apărut pînă în prezent nu mai puţin de 16 volume.
Invitaţi:
- Pr. Constantin Sturzu, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
- Arhim. Macarie Motogna, Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia
- Pr. prof. univ. dr. Ştefan Iloaie, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca
- Prof. univ. dr. Antonio Patraş, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
- Conf. univ. dr. George Ardeleanu, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti
- Conf. univ. dr. Florian Roatiş, Facultatea de Litere, Centrul Universitar de Nord, Baia Mare
Moderator:
Adrian Şerban, director editorial Polirom
Un eveniment:
Polirom
Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia
Parteneri:
- Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
- Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare” Iaşi
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
- Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
- Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Steinhardt se naşte la Bucureşti pe 29 iulie 1912. Îşi face debutul publicistic foarte de timpuriu în revista Liceului „Spiru Haret”. Îşi ia bacalaureatul în 1929 şi frecventează cenaclul „Sburătorul”, iar în 1932 îşi ia licenţa în Drept. În 1934 începe să colaboreze la Revista burgheză şi publică sub pseudonimul Antisthius volumul parodic În genul… tinerilor. Îşi ia doctoratul în Drept în 1936. În 1935 şi 1937 publică împreună cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judaïsme şi Illusions et réalités juives. Colaborează la Libertatea şi la Revista Fundaţiilor Regale. După război, publică pentru scurtă vreme în Universul literar, Victoria, Tribuna poporului şi, din nou, Revista Fundaţiilor Regale. Refuză să colaboreze cu noul regim. În 1960 este anchetat, apoi condamnat în „lotul Noica-Pillat” la 12 ani de muncă silnică. Trece prin închisorile Jilava (unde este botezat de părintele Mina Dobzeu), Gherla şi Aiud. Eliberat în august 1964, va reveni după cîţiva ani în lumea literară prin traduceri, medalioane, cronici etc. În 1972 termină prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Publică volume de eseuri şi de critică foarte bine primite, deşi unele sînt puternic cenzurate. Monah din 1980, rămîne activ pe terenul eseisticii şi al criticii. Se stinge la 30 martie 1989.
În 2008, Mănăstirea „Sfînta Ana” Rohia şi Editura Polirom au început publicarea seriei complete a operelor steinhardtiene, serie în care au apărut pînă în prezent: Jurnalul fericirii, Dăruind vei dobîndi. Cuvinte de credinţă, În genul… tinerilor, Eseu despre o concepţie catolică asupra iudaismului • Iluzii şi realităţi evreieşti, Principiile clasice şi noile tendinţe ale dreptului constituţional. Critica operei lui Léon Duguit, Articole burgheze, Între viaţă şi cărţi, Incertitudini literare, Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnităţii, Exuberanţei şi Patetismului, Critică la persoana întîi, Escale în timp şi spaţiu sau Dincoace şi dincolo de texte, Prin alţii spre sine, Monologul polifonic, Primejdia mărturisirii. Convorbirile de la Rohia, Drumul către isihie. Ispita lecturii, Călătoria unui fiu risipitor. Eseu romanţat asupra neizbînzii.
În 2012, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea Monahului Nicolae Delarohia (29 iulie 2012), Polirom a editat o variantă inedită a Jurnalului fericirii după manuscrisul aflat Mănăstirea „Sfînta Ana”, Rohia.
