Interviu de Denisa ILAŞCU
Profesorul Martin Nowak poate fi inclus de către orice comisie într-o duzină a celor mai prestigioşi cercetători în viaţă. Domeniile în care activează sînt atît de numeroase, încît e nevoie de cinci vieţi omeneşti pentru a explica tot ce a realizat. Cu toate acestea, profesorului de la Universitatea Harvard îi ajunge una singură, în care îşi sporeşte erudiţia, împărţind-o învăţăceilor săi.
Comportamentul social este o urmare a programării genetice
Alma Mater: Care este descoperirea ştiinţifică de care sînteţi cel mai mîndru?
Martin Nowak: Cel mai încîntat sînt, mereu, de cele mai recente descoperiri, pentru că încă lucrez la ele. Chiar acum lucrez la o nouă teorie ce explică „noua sociabilitate” – sociabilitatea avansată între insecte. Pe tema aceasta va apărea o lucrare în viitorul foarte apropiat, realizată în urma unei colaborări. Unul dintre participanţi este E.O. Wilson, un biolog celebru de la Universitatea Harvard, care a lucrat întreaga viaţă pentru a înţelege insectele sociale, cîştingînd şi premiul Pulitzer pentru realizările sale (E.O. Wilson este laureatul Premiului Pulitzer în două rînduri, ambele pentru nonficţiune – n.r.). Al doilea colaborator al meu este cercetătorul român Corina Tarniţă (olimpică internaţională româncă, acum la studii post-doctorale la Universitatea Harvard, sub conducerea profesorului Nowak – n.r.).
Alma Mater: Există o corelaţie între comportamentul uman şi cel al insectelor pe care le analizaţi?
Martin Nowak: Într-o oarecare măsură, da. Comportamentul social este o urmare a programării genetice, comportamentul fiind o manifestare a geneticii. De aceea, comportamentele acestea sînt interesant de urmărit şi la oameni.
Alma Mater: Ştiinţa poate măsura dimensiunea oricărui lucru din realitate? Cum sînt legate matematica şi biologia, de exemplu?
Martin Nowak: Legile fundamentale ale naturii sînt formulate în limbaj matematic. Adevărata înţelegere a fenomenelor naturale poate fi făcută întotdeauna prin rezolvarea ecuaţiilor matematice. Observarea are sens doar în contextul înţelegerii descrierii matematice a respectivelor fenomene, aşa încît legile naturii sînt matematice. Biologia este un sistem mai complicat şi de aici vine diferenţa între această ştiinţă şi altele. În alte ştiinţe, se pot face măsurători izolate, dar măsurătorile în biologie au nevoie de sisteme complexe.
Ştiinţa şi credinţa sînt elementele fundamentale ale căutării adevărului
Alma Mater: Pentru că biologia este un domeniu mai dinamic?
Martin Nowak: În fizică, de exemplu, se poate determina masa unui singur electron. În biologie, nu poţi spune care este comportamentul unei particule, care este în componenţa unei celule.
Alma Mater: Avînd în vedere toate acestea, care este poziţia dumneavoastră referitoare la spiritualitate? Ştiinţa şi credinţa se exclud?
Martin Nowak: Nu cred că se exclud, pentru că omul este în căutarea adevărului, iar unele dintre întrebările lui sînt ştiinţifice, iar altele sînt de natură spirituală. Pentru mine, ştiinţa şi credinţa sînt elementele fundamentale ale căutării adevărului.
Alma Mater: Totuşi, teoria evoluţionistă nu pare să se încadreze în învăţămintele spirituale…
Martin Nowak: Nu văd nici un conflict între teoria evoluţionistă şi cea creaţionistă. Evoluţia este legea naturii pe baza căreia Dumnezeu hotărăşte să extindă viaţa, la fel cum Dumnezeu foloseşte gravitaţia pentru a face ordine în haosul din Univers.
Alma Mater: Cum rămîne atunci cu primii oameni? Au fost creaţi sau s-au creat prin evoluţie din alte specii?
Martin Nowak: Fără îndoială, abordarea ştiinţifică spune că oamenii fac parte din arborele evolutiv şi că provin dintr-o familie veche din care fac parte şi primatele. Trebuie ridicate însă şi întrebările teologice care dezbat ceea ce este caracteristic oamenilor şi motivul relaţiei speciale dintre Dumnezeu şi oameni. Mintea umană are capacitatea de a reflecta pe o temă precum spiritualitatea şi asta îi apropie pe oameni de Dumnezeu. Într-un anumit fel, totul este creat de Dumnezeu. Originea materială a omului este explicată prin teoria evoluţionistă darwiniană, dar, aşa cum susţine Biserica Catolică, de exemplu, sufletul omului este creaţie dumnezeiască.
Ameninţarea globală – bolile infecţioase
Alma Mater: Referindu-ne la medicină, un alt domeniu în care aţi făcut descoperiri importante, care este boala secolului XXI?
Martin Nowak: Diferă de la regiune la regiune, dar ameninţarea globală cea mai importantă vine tot din partea bolilor infecţioase. Virusurile, bacteriile şi alte organisme îi infectează pe oameni şi distrug viaţa umană. În cazul Europei Occidentale şi al S.U.A., bolile de inimă şi cancerul ridică cele mai multe provocări pentru medicină.
Alma Mater: Va fi vreodată medicina cu un pas înaintea bolilor viitorului?
Martin Nowak: Cred că înţelegerea noastră cu privire la boli va creşte şi o parte a muncii mele este să evidenţiez modelele matematice ale anumitor boli, precum cancerul, astfel încît în viitor sper să tratăm aceste boli în acelaşi fel în care inginerii construiesc unui pod.
Studenţii români sînt dispuşi la cooperarea privată, dar renunţă la cea publică
Alma Mater: Studiaţi, de asemenea, îndeaproape cooperarea între oameni. Unul dintre experimentele ce stau la baza studiului se desfăşoară chiar acum în ţara noastră (experimentul bazat pe jocul „Dilema prizonierului” testează nivelul de cooperare între oameni, în acest caz, între studenţii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi – n.r.). Aveţi nişte rezultate preliminare în privinţa României?
Martin Nowak: Este cam devreme, pentru că nu avem o analiză a rezultatelor prelimitare. Acest joc economic de strategie se desfăşoară la nivel global, în aşa fel încît colaborăm cu alte grupuri de cercetători ce întreprind experimentele în diverse locuri din lume. Observaţiile preliminare arată că studenţii români sînt dispuşi la cooperarea privată, dar renunţă la cea publică.
Alma Mater: Cum se comportă alte naţiuni ce iau parte la acest experiment?
Martin Nowak: În Statele Unite ale Americii şi în Europa Occidentală, experimentul se numeşte „Jocul bunului public” şi constă în realizarea de acţiuni ce au repercusiuni pozitive asupra tuturor din grup. Oportuniştii, sau cei ce profită de pe urma binefacerii comune, fără să contribuie şi ei, sînt pedepsiţi în aceste regiuni. În zone precum Rusia, Grecia şi lumea arabă, jucătorii îi pedepsesc adesea pe cei ce cooperează.
Oportuniştii atacă preventiv
Alma Mater: De ce procedează jucătorii astfel?
Martin Nowak: Nu ştim sigur, dar explicaţia viabilă este că oportuniştii ştiu că vor fi pedepsiţi şi de către cine vor fi pedepsiţi – de către cei ce cooperează, astfel încît atacă preventiv. O altă explicaţie ar fi că aceştia nu au încredere oricum în sistem, iar cei ce încearcă să coopereze cu sistemul îi pun într-o lumină proastă pe cei care nu fac asta.
Alma Mater: Individualismul este opusul cooperării?
Martin Nowak: Nu neapărat, dar problema vine din faptul că avem tendinţa să fim foarte atenţi doar la ce este bun la nivel individual. De multe ori, acest bun vine chiar din cooperare. Ca să poţi coopera însă, trebuie să ai stabilite nişte mecanisme ghidate de structura interacţiunii. În cooperare, contează întotdeauna repetiţia şi reputaţia.
Alma Mater: Natura oamenilor, în general, este bunul sau răul?
Martin Nowak: În oameni este şi o forţă pozitivă, şi una negativă. Oameni cu principii bune pot face rău. Răspunsul la întrebare depinde, însă, de caracterul omenesc – optimistul crede că lumea în care trăim e cea mai bună pe care Dumnezeu ar fi putut-o crea, iar pesimistul se teme că optimistul are dreptate.
CV-ul reputatului profesor, prea amplu pentru a putea fi selectate cele mai importante realizări, poate fi văzut aici.
