14 septembrie 2019
Un nou proiect Erasmus+ castigat de Universitatea „Cuza” din Iasi
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iasi a primit aprobarea pentru implementarea proiectului Erasmus+ „Evaluation of agro-ecological development potential through transnational cooperation and entrepreneurial innovation”, depus în cadrul competitiei de proiecte „Actiunea cheie 2 – Parteneriate strategice în domeniul învatamânt universitar KA203„.
În total, au fost aprobate 14 dintre cele 43 de candidaturi depuse de universitati din toata România, UAIC fiind singura institutie din Iasi care are un proiect aprobat în cadrul acestei competitii.
Valoarea grant-ului obtinut este de 286.597 de euro, iar punctajul obtinut pozitioneaza Universitatea ieseana în primele zece institutii de învatamânt superior care au primit finantare pentru implementarea de proiecte de tip parteneriat strategic.
„Proiectul «Evaluation of agro-ecological development potential through transnational cooperation and entrepreneurial innovation» îsi propune sa aduca îmbunatatiri semnificative curriculei universitare pentru a acoperi noile nevoi de învatare ale studentilor, în concordanta cu cerintele de pe piata muncii din domeniile Economiei, Biologiei si Agriculturii. În acest sens, Universitatea «Cuza» va colabora cu alte doua universitati din România «Universitatea din Bucuresti si Academia de Studii Economice din Bucuresti», dar si cu trei institutii de învatamânt superior din strainatate «Universita degli Studi di Catania – Italia, Institute of Agricultural Economics – Serbia si Instituto Universitario de Lisboa – Portugalia»”, au transmis oficialii de la „Cuza”.
What to do in Chile: Soft Adventure Patagonia – Open Nature
Obiectivele specifice ale acestui parteneriat strategic sunt îmbunatatirea abilitatilor cadrelor didactice si cercetatorilor din universtatile partenere, identificarea unui grup de studenti cu experienta internationala pentru a lucra ca viitori specialisti în domeniile agriculturii organice si eco-antreprenoriatului, facilitarea schimbului de experienta între universitatile partenere si îmbunatatirea programelor de masterat pe domeniile vizate de proiect.
Publicație : Bună Ziua Iași
Ce locuri ocupă universităţile din ţară în clasamentul internaţional Times Higher Education 2020
Universitatea Oxford, California Institute of Technology şi Cambridge conduc clasamentul internaţional al universităţilor realizat de Times Higher Education. În ceea ce priveşte instuţiile de învăţământ superior din România, acestea se clasează în grupa 801-1000 sau după poziţia 1001+.
Clasamentul World University Rankings 2020 arată că universităţile britanice ocupă poziţii mai inferioare în comparativ cu anii trecuţi, pe fondul creşterii finanţărilor din educaţie şi cercetare în ţări precum Germania şi China, conform edupedu.ro.
România este prezentă în Times Higher Education 2020 cu 9 universităţi (faţă de 7 anul trecut), dintre care două se clasează în grupa de locuri 801-1000, iar celelalte sunt pe poziţii 1001+.
Universităţile româneşti din Clasamentul internaţional al universităţilor 2020
– Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB): un loc în intervalul 801–1000. Aceeaşi poziţie ca anul trecut.
– Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE): un loc în intervalul 801–1000. A urcat semnificativ faţă de anul trecut, când ocupa un loc în intervalul 1001+ şi poziţia a cincea între universităţile româneşti analizate în 2019.
– Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi: un loc în intervalul 1001+. Şi anul trecut ocupa o poziţie în intervalul 1001+
– Universitatea din Bucureşti: un loc în intervalul 1001+. A scăzut semnificativ faţă de anul trecut, când ocupa o poziţie în intervalul 801–1000, imediat după UBB (sursa).
– Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi: un loc în intervalul 1001+. Şi anul trecut ocupa o poziţie în intervalul 1001+
– Universitatea Politehnica din Bucureşti: un loc în intervalul 1001+. Anul trecut, nu era în clasament.
– Universitatea Politehnica din Timişoara: un loc în intervalul 1001+. Anul trecut, nu era în clasament.
– Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: un loc în intervalul 1001+. Anul trecut, nu era în clasament.
– Universitatea de Vest din Timişoara: un loc în intervalul 1001+. Şi anul trecut ocupa o poziţie în intervalul 1001+
Top 10 al universităţilor din Clasamentul internaţional al universităţilor 2020
Prima poziţie este ocupată de către University of Oxford – Marea Britanie, care şi-a menţinut poziţia de anul trecut. Pe locul doi se află California Institute of Technology – SUA (locul 5 anul trecut) şi este urmată, pe trei, de University of Cambridge – Marea Britanie (locul 2 anul trecut). Pe locul patru se află Stanford University – SUA (locul 3 anul trecut), pe 5 este Massachusetts Institute of Technology – SUA.
Locul 6 este revendicat de către Princeton University – SUA, care anul trecut era pe poziţia , loc ocupat anul acesta de către Harvard University – SUA. Pe opt se află Yale University – SUA. Ultimele două poziţii din top 10 sunt ocupate de către University of Chicago – SUA şi Imperial College London – Marea Britanie
Publicație: Adevărul
Jeffrey Epstein donated $9m to Harvard before 2008 guilty plea, says university
- University rejected proposed gift after his conviction
- Largest gift was $6.5m for Program for Evolutionary Dynamics
Harvard University received nearly $9m in donations from the convicted sex offender Jeffrey Epstein before his 2008 guilty plea to sex charges, but rejected a proposed gift after his conviction, according to the institution’s president, Lawrence Bacow.
The largest of Epstein’s gifts to the university was $6.5m in 2003 to support the Program for Evolutionary Dynamics. Other gifts totaled about $2.4m. Epstein did not attend Harvard.
Epstein killed himself in a New York jail cell in August after being arrested on sex trafficking charges of young women and girls. His arrest triggered a national examination of his position in an elite social circle of rich, powerful people across the arts, sciences and politics.
In a message to Harvard students and staff, Bacow, who took over as president in June, condemned Epstein crimes as “repulsive and reprehensible” and said he “profoundly regrets Harvard’s past association with him”.
He said: “Epstein’s behavior, not just at Harvard, but elsewhere, raises significant questions about how institutions like ours review and vet donors.”
After a review of Harvard’s relationship with Epstein ordered two weeks ago, Bacow said the university still had $186,000 in funds from the earlier donations, which will now be given to organizations that support victims of human trafficking and sexual assault.
Harvard’s disclosure comes a day after the university’s newspaper, the Harvard Crimson, condemned the school for what it called a “deafening silence” on the matter.
“Harvard must further recognize that accepting a donation at a given point in time not only legitimates the donor’s reputation, but also implicitly condones what they stand for in perpetuity, unless the university takes clear, decisive action to demonstrate the contrary,” the Crimson’s editorial board wrote.
The disclosure that Harvard declined Epstein’s contributions after he was convicted for soliciting a minor are in marked contrast to the Massachusetts Institute of Technology (MIT) and its Media Lab, which has been rocked by revelations that it accepted more than $7.5m in donations from Epstein or people connected to the university through him after his conviction.
Amid a review of Epstein donations to MIT, the university’s president, Rafael Reif, acknowledged Thursday he apparently thanked Epstein in a note in 2012 in response to one donation.
Bacow, in his message, also noted that Harvard had recently learned that Stephen Kosslyn, a former faculty member and a beneficiary of Epstein’s philanthropy, had designated Epstein as a visiting fellow in the psychology department in 2005.
“We are seeking to learn more about the nature of that appointment from Dr Kosslyn, who no longer works at the university,” Bacow said.
Publicație : The Guardian
Switch to English ‘risks social relevance’ of European humanities
There have been big declines in the proportion of humanities and social science papers published in Norwegian, conference told
Humanities and social science academics in continental Europe risk losing their social relevance if they continue to switch to English as the language of publication, according to a bibliometrics expert who has monitored this transition in Norway.
Gunnar Sivertsen, head of bibliometric research at the Oslo-based Nordic Institute for Studies in Innovation, Research and Education, warned a conference on the future of the humanities that, if the current trend continues so that no research is published in Norwegian, “I think we will lose our societal relevance, even with translations”.
In Norway, the proportion of humanities papers published in Norwegian has slumped from around 65 per cent in 2005 to less than 40 per cent by 2014, according to research presented to delegates by Professor Sivertsen.
In the social sciences, it had declined from around 55 per cent to under 30 per cent during the same period.
The switch to English in humanities was “like a generation shift. I can see it mainly in the younger researchers,” he told humanities scholars at Positioning the Humanities in the 2020s, held in Hanover, Germany.
“An increasing proportion of the active researchers in Norway are from other countries. That’s part of the process,” he said.
But the problem was not simply that the Norwegian public could not understand English papers. “Most Norwegians read English, no problem,” he said.
Instead, “it is that in the main Norwegian social science journals, or in the main Norwegian history journal, you can publish on other types of research than you present internationally”, Professor Sivertsen explained.
Particularly in parts of the social sciences, if researchers want to publish in a US journal, they needed to use US data, he said.
Some scholars have started organising to stop the drift towards exclusive use of English. Professor Sivertsen, who himself published a paper in English and Catalan last year, pointed to the Helsinki Initiative on Multilingualism in Scholarly Communication, a campaign to keep local language publishing alive.
“There are so many reasons why publishing in both or three languages should be supplementary, and not opposed to each other,” he said.
Publicație : The Times
Conflict researchers fear loss of influence from rise of populism
Researchers need to find more indirect ways of promoting peace in an age of nationalism, conference hears
Academic experts on conflict and state-building today face an exceptionally challenging environment in an era of rising international tensions.
This was a central theme of the Conflict Research Society annual conference, held last week at the University of Sussex, on “Rethinking Conflict Research in a Post-Liberal World”.
During the Cold War, argued a paper by CRS chair Hugh Miall, emeritus professor of international relations at the University of Kent, peace researchers were well aware “there was little hope that policymakers would take notice of their recommendations”, so they developed methods for “promoting conflict resolution and peacebuilding that could be tested in local situations and carried forward into diplomatic settings”.
Although things had got better for researchers after 1989, Professor Miall went on, it was now once again “difficult for peace researchers to bring influence to bear on populist and nationalist decision-maker…The ‘peace from below’ strategy merits consideration again…[A] new turn in peace research, towards studying the extent of positive peace in relationships, and the means to transform relationships in a positively peaceful direction, could enhance and reinvigorate existing research traditions and make them more relevant to the turbulent environment we face.”
Other speakers explored the difficulties for Western researchers in understanding the complexities of conditions in conflict zones and the dangers of proposing “solutions” that ignored local realities.
A keynote presentation by Funmi Olonisakin, professor of security, leadership and development – and vice-principal (international) – at King’s College London, made the case for “shifting attention toward examining the organic processes of peace through an interrogation of intra-elite and elite-society conversation in Africa, rather than a narrow focus on top-down institution building”.
She pointed, for example, to a big data project that she had carried out with funding from the Carnegie Foundation to “investigat[e] the concept of peace among a future generation of leaders” in Africa, where they had now “gathered about 1 billion tweets using Twitter and other ethical data-scraping techniques”.
Similar issues were raised in another keynote presentation by Christine Cheng, senior lecturer in international relations at King’s College London, exploring “Extralegal groups in post-conflict Liberia”.
There were real dangers, she told Times Higher Education, in “trying to plonk a model that works for our societies on to societies that are quite different, have extremely weak capacities, that have just fought wars and often have deep levels of distrust”. Researchers needed to think far more about “things at the most basic level: the incentives of people coming out of war, what they do and how we treat them”.
Yet Dr Cheng also acknowledged the difficulties in getting an accurate sense of views “on the ground”.
She first visited Liberia in 2005, she said, when things were “still very uncertain” in the aftermath of the civil war and “it was difficult to go to places without your own driver”, so she had generally travelled around with non-governmental organisations or the United Nations. Though this made sense in terms of security, it could also distort the interview process: “You are sometimes travelling in with a set of people who are armed, with all the difficulties that imposes on the conversation you are about to have. How is anyone going to take your neutrality seriously when you come in with all guns blazing?”
Publicație : The Times
Parcoursup: dans les universités qui ont pu sélectionner, le taux de réussite a augmenté
Depuis l’an dernier, les universités peuvent sélectionner leurs étudiants sur dossier. Cette réforme a-t-elle eu un impact sur la réussite des étudiants? Selon un premier bilan, le taux de réussite en licence a augmenté dans les licences «en tension».
La première «promotion» Parcoursup a-t-elle mieux réussi que les précédentes générations d’étudiants, marquées du sceau de l’échec? En moyenne 60% en première année. «Un taux insupportable», pour reprendre les mots, il y a deux ans, de la ministre de l’enseignement supérieur Frédérique Vidal, qui a ainsi justifié sa réforme de l’orientation. En cette deuxième année de fonctionnement de la plateforme Parcoursup, bras armé de la réforme, alors que la phase complémentaire s’achève ce 14 septembre, les universités font le bilan. Les premiers étudiants, passés à la moulinette Parcoursup, ont fait leur première année de licence. Avec davantage de succès dans leur passage en 2e année?
«Il semblerait qu’il y ait moins de décrocheurs. Les équipes pédagogiques nous disent qu’elles connaissent mieux les profils des étudiants», explique Gilles Roussel, le président de la Conférence des présidents d’université (CPU), précisant qu’il s’agit, pour l’heure, d’un ressenti. Les taux de réussite ne sont pas encore «consolidés» dans toutes les universités. Et Frédérique Vidal se réserve l’annonce pour sa conférence de presse de rentrée, le 20 septembre.
«Lorsqu’on prend 80% de bac généraux, là où nous en prenions auparavant 60%, le taux de réussite augmente, mécaniquement»Didier Delignières, président de Conférence des directeurs et doyens de Staps
Par-delà la communication ministérielle, le constat, lui, est simple: dans les filières qui ont pu sélectionner leurs étudiants, ces filières dites «en tension» (droit, psycho, médecine, Staps) où l’on a pratiqué le tirage au sort, le taux de réussite a progressé. C’est le cas en Staps (sciences et techniques des activités physiques et sportives), où il est passé, en un an, de 42,7% à 54,4%, soit un gain de presque 12 points, selon une enquête menée par le président de Conférence des directeurs et doyens de Staps, Didier Delignières. «Ce n’est pas une surprise. Lorsqu’on prend 80% de bac généraux, là où nous en prenions auparavant 60%, le taux de réussite augmente, mécaniquement, observe Didier Delignières. Les enseignants disent qu’il y a moins de chahut, moins d’absence et qu’enseigner en première année devient un plaisir». Rien ne vaut donc la sélection? «La sélection par l’échec n’est pas viable», répond le professeur, qui tient cependant à nuancer. Si certaines filières Staps, comme la sienne, à Montpellier, ont reçu plus de candidatures que de places disponibles et ont donc procédé à une sélection, d’autres, moins demandées, ont accueilli tous les postulants.
Publicație : Le Figaro
Parcoursup : après plusieurs démissions, le comité de suivi va devoir se recomposer
Dernier départ en date, celui de Julien Grenet qui juge que les recommandations du comité n’ont eu qu’une « portée pratique très limitée ».
Au moment où la plate-forme Parcoursup ferme ses portes, clôturant l’an II de la session d’admission dans l’enseignement supérieur, le comité chargé de son évaluation vit ses dernières heures dans sa forme actuelle. Sur les six membres formant cette instance indépendante voulue par Frédérique Vidal, ministre de l’enseignement supérieur, trois ont décidé de la quitter. Dernière démission en date : Julien Grenet, chercheur au CNRS à l’Ecole d’économie de Paris, connu pour son expertise sur les algorithmes de répartition scolaire et ses travaux sur la mixité sociale dans les collèges à Paris. Sa démission remet sur la table la délicate question de la transparence sur cette procédure d’orientation profondément réformée en 2018.
Installé en février 2018 par le ministère de l’enseignement supérieur, le Comité éthique et scientifique de Parcoursup a pour mission de « veiller au bon fonctionnement et à l’efficacité » de l’outil qui a géré cette année l’affectation de quelque 900 000 candidats. Et de faire des propositions de nature à améliorer sa « transparence », avec un rapport annuel remis au Parlement.
Après les départs de sa présidente, Noëlle Lenoir – l’avocate a expliqué qu’elle ne voulait pas poursuivre en raison de la charge de travail que représentait le comité –, et de Laure Lucchesi, directrice d’Etalab (organisme placé auprès du premier ministre, visant à accompagner l’ouverture des données de l’administration) – elle n’a pas souhaité commenter sa démission, remontant à janvier –, l’économiste a mis fin cet été à sa mission.
« Je crains que les conditions ne soient pas réunies pour que le comité soit en mesure d’analyser sereinement et en toute indépendance le déroulement de la deuxième année de Parcoursup », écrit Julien Grenet dans sa lettre de démission, envoyée le 2 août au ministère. L’universitaire s’inquiète de l’absence de réunions du comité depuis janvier – date de remise de son premier rapport annuel – et d’informations communiquées sur les évolutions de la procédure 2019.
Secret des délibérations
Surtout, les recommandations du comité n’ont eu qu’une « portée pratique très limitée », juge-t-il. Que ce soit sur le terrain de la transparence des critères de classement des candidatures dans les établissements – toujours placés sous le sceau du secret des délibérations –, ou de la réintroduction d’une forme de hiérarchisation des vœux des candidats au cours de la procédure, qu’il défend. Des questions d’apparence technique, mais aux conséquences importantes : « Il s’agit d’éviter le traitement actuel des jeunes encore sans proposition durant la phase complémentaire : on leur applique des règles opaques, notamment celle du “premier arrivé premier servi”, ce qui me semble peu équitable. »
Publicație : Le Monde
16 septembrie 2019
Universitatea „Cuza” din Iasi demareaza un proiect inedit pentru fostii sai studenti
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iasi demareaza un proiect inedit pentru fostii sai studenti: o formatie corala formata doar din absolventi. Preselectiile sunt deschise tuturor doritorilor si vor avea loc în perioada 19-20 septembrie 2019. Corala „Alumni Universitas” este o formatie muzicala care va fi alcatuita din absolventi ai Universitatii „Cuza”, dornici sa împartaseasca talentul vocal.
Noua formatie muzicala vine ca o prelungire fireasca a Coralei UNIVERSITAS, o formatie muzicala mixta, alcatuita din 35 de studenti, care a fost înfiintata din anul 2015. Aceasta a adunat în palmares, pâna acum, aproape 100 de reprezentatii si numeroase premii, atât pe plan national, cât si international.
„Prin aceasta initiativa, oferim absolventilor UAIC posibilitatea de a reveni la Universitate, pentru a-si dezvolta talentul muzical, într-un cadru prietenos si relaxat. În viitor ne propunem colaborari între Corala UNIVERSITAS si «Alumni Universitas», pentru ca muzica sa poata fi mediu de comunicare între actualii studenti si cei care au finalizat deja cursurile la UAIC”, a mentionat Serban Vornicu, coordonatorul Biroului Alumni si insertie pe piata muncii al Serviciului pentru Studenti, Orientare în Cariera si Insertie Profesionala si Alumni de la „Cuza”.
Probele de la preselectie constau în: executarea unei vocalize; o proba ritmica (imitarea batailor din palme, dupa exemplul dat); interpretarea unui fragment dintr-o piesa muzicala, la alegere, din repertoriul românesc sau international. Detaliile pentru preselectii: data: 19 si 20 septembrie, interval orar: 18:00 – 19:30, in Campusul Studentesc „Titu Maiorescu„, Camin C5, etaj 5, sala 501. Link înscriere la preselectii: www.bit.ly/alumni-universitas.
Corala „Alumni Universitas” îsi propune sa aiba prima reprezentatie muzicala la finalul acestui an, cu un repertoriu specific Sarbatorilor de Iarna. Corala „Alumni Universitas” este o initiativa dezvoltata de Biroul Alumni si insertie pe piata muncii, din cadrul Serviciului pentru Studenti, Orientare în Cariera si Insertie Profesionala si Alumni, cu sprijinul si implicarea directa a membrilor Comunitatii Alumni UAIC.
Publicație : Bună Ziua Iași
Cursuri facultative de Limba norvegiana pentru studentii Universitatii „Cuza” din Iasi
Facultatea de Litere organizeaza cursuri facultative de Limba norvegiana pentru studentii Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iasi, la ciclul de licenta, si cursuri facultative de cultura si civilizatie norvegiana pentru studentii filologi.
Cursurile sunt GRATUITE pentru studentii Facultatii de Litere, în timp ce studentii altor facultati pot urma cursul de Limba norvegiana contra cost. Cei interesati sa se înscrie sunt rugati sa trimita urmatoarele informatii pe adresa de e-mail norvegiana_iasi•yahoo.com: nume, prenume, specializare, an din ciclul de licenta si o scurta motivatie a alegerii cursului de Limba norvegiana si/sau cultura si civilizatie norvegiana. Înscrierile se fac în ordinea primirii solicitarilor. Grupele vor fi afisate pâna la data de 30 septembrie 2019 pe pagina de Facebook.
Publicație : Bună Ziua Iași
Astazi are loc ceremonia OFICIALA dedicata deschiderii noului an academic la Universitatea de Agronomie Iasi
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi marcheaza deschiderea anului universitar 2019-2020 printr-o festivitate ce va avea loc în Aula Magna „Haralamb Vasiliu„, astazi, 16 septembrie 2019, ora 11:00.
La eveniment vor fi prezente oficialitati locale, primarul Iasului – Mihai Chirica, prefectul – Marian Serbescu, presedintele Consiliului Judetean – Maricel Popa. De asemenea, la manifestare au fost invitati rectori si prorectori ai universitatilor publice din Iasi, directori de colegii agricole, directori de Statiuni de Cercetare de profil din Regiunea Nord-Est si de institutii deconcentrate judetene, directori de societati agricole de top si reprezentanti ai altor institutii partenere, alaturi de întreaga comunitate academica a Universitatii. Ceremonia îi va avea în prim-plan pe studentii aflati în primul an de studii, la USAMV Iasi fiind înmatriculati în anul I, la forma de studiu licenta, peste 750 de tineri. În total, la USAMV studiaza aproximativ 4.500 de studenti, la cele trei cicluri universitare.
„În cadrul festivitatii de deschidere, vor fi acordate premii de excelenta pentru rezultate deosebite obtinute de catre absolventii Promotiei 2019. Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara «Ion Ionescu de la Brad» din Iasi are ca obiectiv prioritar si pentru anul 2019-2020 «excelenta în educatie si cercetare», investind importante resurse în dotarea cu tehnologie si echipamente a laboratoarelor si a bazelor de practica, precum si pentru îmbunatatirea conditiilor de studiu si de cercetare. Studentii USAMV Iasi beneficiaza de cursuri sustinute de un corp profesoral de elita, de o Biblioteca de prestigiu, permanent deschisa experientelor culturale de calitate, de Centre de practica proprii situate în mai multe regiuni ale tarii, de cea mai performanta Baza sportiva din regiune, precum si de conditii de cazare si masa moderne”, au transmis oficialii de la Agronomia ieseana.
Publicație : Bună Ziua Iași
UMF, singura universitate românească de medicină în topul Times Higher Education
Pentru al treilea an la rând, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi se regăseşte în unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor din lume: Times Higher Education – World University Rankings. UMF Iaşi rămâne singura universitate de profil din ţară prezentă în acest clasament, care include aproximativ 1.400 de universităţi din 92 de ţări.
„Ne mândrim că UMF Iaşi, care anul acesta va sărbători 140 de ani de învăţământ medical superior la Iaşi, este şi în acest an singura universitate de medicină şi farmacie din ţară prezentă în World University Rankings. Această poziţie onorantă, într-unul dintre cele mai importante topuri ale universităţilor din lume, reflectă activitatea didactică şi de cercetare a întregii comunităţi academice a universităţii“, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi. Anul acesta, trei noi universităţi din România au intrat în clasamentul realizat de Times Higher Education: Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timişoara şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Centrul universitar Iaşi este reprezentat de Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa şi de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. UBB şi ASE Bucureşti sunt clasate în intervalul 801-1000, în timp ce restul la 1001^. Pentru realizarea clasamentului s-au analizat 13 indicatori de performanţă, grupaţi în 5 domenii: procesul educaţional şi mediul de predare (30%), cercetare – volum, venituri şi reputaţie (30%), citări – cercetare (30%), internaţionalizare – studenţi, cadre didactice, parteneri internaţionali (7,5%), venituri din industrie – transfer de cunoştinţe spre mediul socio-economic (2,5%). Pentru al patrulea an consecutiv Universitatea Oxford este pe primul loc, însă realizatorii topului atrag atenţia că multe dintre universităţile din Marea Britanie au coborât pe poziţii inferioare, fiind devansate de universităţi din Germania şi China, care în ultima perioadă au investit mult în educaţie şi cercetare. În Top 10 se regăsesc 7 universităţi din SUA şi 3 din Marea Britanie.
Publicație : Ziarul de Iași
Studenţi din Japonia vor urma stagii de cercetare la Universitatea Tehnică
O delegaţie de la Nagoya Institute of Technology (NIT), Japonia, s-a întâlnit săptămâna trecută cu membrii conducerii Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI) şi cu reprezentanţi din partea tuturor celor 11 facultăţi, pentru a se pune de acord cu privire la cadrul şi condiţiile în care TUIASI va deveni gazda mai multor studenţi japonezi care urmează la NIT programul „Creative Engineering
Aceştia vor desfăşura, pentru 90 de zile, stagii de cercetare la nivel de master, după ce acordul-cadru cu privire la felul în care se va desfăşura această vizită de studiu va fi concretizat. Delegaţia care a vizitat Universitatea Tehnică a fost alcătuită din Nobuhiro Inuzuka, vicepreşedinte responsabil de relaţia cu studenţii şi promovarea reformei educaţionale de la NIT, Shin-ichi Matsuoka, cadru didactic al universităţii şi Ando Mitsuko, de la Departamentul de Relaţii Internaţionale al universităţii. Acest stagiu de practică presupune pentru studenţii japonezi dobândirea mai multor abilităţi care să îi ajute ulterior în carieră.
În urma prezentării de la Iaşi, Nobuhiro Inuzuka a punctat că aceştia vor căpăta un punct de vedere proaspăt prin activităţi de cercetare desfăşurate la o instituţie de top la nivel internaţional, vor dobândi şi abilităţi practice pentru a realiza proiecte lucrând cu pregătire în diverse domenii, îşi vor creşte orizontul cultural şi vor înţelege mai multe despre lumea înconjurătoare locuind în străinătate.
„Desfăşurăm programul de «Creative Engineering» şi avem 100 de studenţi în fiecare an care-l urmează. La finalizarea acestui programul aceştia au posibilitatea de a decide în ce vor să se specializeze dintre toate domeniile pe care le oferă universitatea. Un pas important este acela în care trimitem studenţii în afara universităţii pentru trei luni, pentru a-şi lărgi orizonturile, inclusiv cele inginereşti. Ei trebuie să petreacă trei luni, fie în industrie, fie în străinătate, la o instituţie de cercetare de top“, a declarat Nobuhiro Inuzuka.
Până în prezent, Nagoya Institute of Technology are încheiate parteneriate cu 80 de universităţi şi institute de cercetare din Europa, printre care se numără şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. NIT este una dintre cele mai cunoscute şi performante instituţii de învăţământ superior din Japonia.
Publicație : Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Un reputat chimist italian, Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice Iaşi
Senatul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Antonio Marzocchella de la Universitatea „Federico II“ din Napoli, Italia, în cadrul şedinţei festive de astăzi. Ceremonia se va desfăşura în Sala de Conferinţe a Senatului – corp T Rectorat, începând cu ora 11.00.
Personalitate marcantă a vieţii academice şi ştiinţifice europene, dr. Antonio Marzocchella este profesor de Sisteme Chimice şi Biotehnologice în cadrul Facultăţii de Inginerie, Departamentul de Inginerie Chimică, Materiale şi Producţie Industrială din Universitatea „Federico II“, Napoli, Italia (L’Università degli Studi di Napoli „Federico II“) fondată de împăratul Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman la 5 iunie 1224, fiind una dintre primele universităţi din lume şi cea mai veche universitate laică. Unul dintre cele mai renumiţi studenţi ai acestei universităţi a fost teologul şi filosoful Toma de Aquino. „În acest context, prof. Marzocchella se distinge în comunitatea academică internaţională prin contribuţiile în elaborarea, dezvoltarea şi coordonarea de cercetări în domeniile inginerie chimică, biotehnologie industrială şi biotehnologia mediului înconjurător.
A publicat peste 250 lucrări ştiinţifice, din care peste 70% in jurnale cu factor de impact mediu-mare (peste 1.800 citări, H^24, în Web of Science). Este autor al unor brevete de invenţie care aduc contribuţii substanţiale la optimizarea proceselor, perfecţionarea echipamentelor şi aplicarea tehnologiilor curate. De asemenea, a coordonat proiecte naţionale şi europene în care universitatea este coordonator sau partener şi a desfăşurat activităţi multiple ca cercetător invitat la instituţii academice şi de cercetare din întreaga lume“, au precizat reprezentanţii TUIASI. În colaborare cu prof.dr. Maria Gavrilescu, de la TUIASI, Antonio Marzocchella este promotorul unui acord de cooperare internaţională între Departamentul de Inginerie Chimică, Materiale şi Producţie Industrială, din Universitatea „Federico II“ din Napoli şi Departamentul Ingineria şi Managementul Mediului din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, semnat în anul 2012.
Publicație : Ziarul de Iași
Cazarea în campusul „Tudor Vladimirescu”: 135 de lei
Majoritatea locurilor de cazare pentru studenţii altor universităţi decât TUIASI vor fi oferite în căminele T9 şi T11 * cazarea acestora se va face în perioada 28 septembrie – 4 octombrie
În campusul „Tudor Vladimirescu” se pot caza şi studenţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, cei ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, dar şi cei ai Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”. Studenţii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi care doresc cazare în acest campus sunt rugaţi să contacteze Prorectoratul responsabil cu activităţile sociale studenţeşti din cadrul USAMV.
Studenţii care doresc cazare pentru anul universitar 2019 -2020 în campusul celor de la Universitatea Tehnică trebuie să completeze doar un formular care va fi trimis pe email. Majoritatea locurilor de cazare vor fi oferite în căminele T9 şi T11.
Tarifele de cămin vor fi aceleaşi ca pentru studenţii TUIAŞI, adică vor plăti lunar câte 135 de lei. „Studenţii care s-au înscris în baza de date a celor din campusul Tudor Vladimirescu vor fi contactaţi prin email de personalul Direcţiei Servicii Studenţeşti, începând cu 27 septembrie, pentru a demara etapele aferente cazării. Cazarea studenţilor din cadrul acestor universităţi se va face în perioada 28 septembrie – 4 octombrie, funcţie de informaţiile pe care le vor primi pe email. Dacă este posibil, aceştia trebuie să prezinte în momentul cazării şi o adeverinţă de student de la facultate, în care să se specifice dacă sunt înmatriculaţi la buget sau taxă. În caz contrar, adeverinţa de student trebuie prezentată la administraţia căminului până cel târziu, vineri, 4 octombrie”, precizează Bogdan Budeanu, directorul Direcţiei Servicii Studenţeşti din cadrul TUIASI.
Publicație : Evenimentul
Only half of UK universities ready for no-deal Brexit – study
Universities UK says 80% of members very concerned, with some considering stockpiling
The education secretary, Gavin Williamson, addressed the Universities UK Conference in Birmingham on Wednesday. Photograph: Joe Giddens/PA
Four out of five British universities are worried about the impact of crashing out of the EU without a deal, as vice-chancellors look to stockpile essential supplies ranging from chemicals to toilet paper.
A survey of members by Universities UK, which represents more than 130 higher education institutions, found that 80% of those responding said they were either “very” or “extremely” concerned about the impact no-deal Brexit will have.
While more than half of universities said they were fully or very prepared for no deal, the remainder admitted they were only “slightly” prepared. Vice-chancellors who spoke to the Guardian said they were most immediately concerned about shortages of essential chemicals and gases for their laboratories, while others were looking to stockpile bulk items such as food and toilet paper.
“If we run out of loo roll then we have to close and send everyone home, it’s as simple as that,” said one vice-chancellor, who added that such a scenario was unlikely.
Several universities said they were preparing to stockpile food to supply students in residence. Those with teaching hospitals as part of NHS trusts said they were most concerned about pharmaceutical and other medical supplies and have discussed contingency plans with their suppliers.
Many universities said they were more worried about the longer-term effects of a no-deal Brexit, especially in student recruitment and research funding.
The survey found that half of all universities have already seen an impact on applications from EU students, while almost 60% said they have lost existing or potential staff members to overseas rivals and directly attributed the losses to the prospect of a no-deal Brexit. More than half also said they were seeing changes in collaboration with overseas partners.
Vice-chancellors also voiced concern over the effort that obtaining visas for the 130,000 EU students at British universities would bring in the event of no deal.
Prof Julia Buckingham, president of Universities UK and vice-chancellor of Brunel University, said: “While the news that universities feel prepared for no deal in some capacity is reassuring, it is clear that the implications of exit under these circumstances remain largely unknown. It is in the government’s power to alleviate many of these concerns.
“Despite working tirelessly to offset the potential implications of no deal, such an outcome could leave an indelible footprint on the higher education landscape for years to come.”
Alastair Sim, the director of Universities Scotland, said: “As the countdown to 31 October looms and the possibility of no deal becomes increasingly likely, our universities are committed to mitigating, as much as possible within our gift, the worst possible consequences of no deal.”
Brexit was only briefly mentioned by Gavin Williamson, the education secretary for England, when he addressed the Universities UK annual conference last week. Williamson said officials were drawing up “a truly ambitious scheme if necessary” to replace Britain’s membership of the Erasmus student exchange.
Angela Rayner, Labour’s shadow education secretary, said the survey showed a no-deal Brexit would be disastrous for higher education, affecting student numbers, access to research funding and the future of the nearly one in five UK university academics who are EU nationals.
“The new education secretary has been unable to give universities even the most basic reassurance that he has any credible plan. That is why Labour will continue to take all necessary steps to stop Boris Johnson forcing us into a no-deal Brexit that no one voted for,” Rayner said.
A government spokesperson said: “This government is committed to making sure Britain is prepared for any circumstances related to Brexit, and we are pleased to see that universities are being diligent in their preparation for leaving the EU.
“In addition, we have committed to raise the investment in research and development and maintain the UK’s position as a science superpower in a post-Brexit world.”
Publicație : The Guardian și The Independent și Times
Lib Dems ‘moving towards’ graduate tax policy for England
But Layla Moran says party unlikely to finalise HE stance before next election – when it could secure pivotal role in event of hung Parliament
The Liberal Democrats are “moving towards” a graduate tax in their English higher education funding policy, according to their education spokeswoman, who criticised Labour’s plan to fund universities solely via public spending along with the fees status quo.
If the next general election results in a hung Parliament, the Lib Dems could have a crucial say on the future of sector funding if they enter any kind of accord with the Conservatives or Labour.
Speaking to Times Higher Education ahead of the party’s autumn conference, Layla Moran said the Lib Dems were unlikely to finalise their higher education funding policy before the next election. The party has been waiting for the government’s response to the Augar review before proceeding.
Ms Moran, MP for Oxford West and Abingdon since 2017, previously called tuition fees the “pink, dancing elephant in the room” for the Lib Dems, given the trauma suffered by the party after it entered coalition with the Tories in 2010 and broke its pledge to oppose fee increases.
That “elephant” is now “a muted grey, and it’s not quite as big as it used to be”, she joked.
“If Brexit has done nothing else, it has made people realise that the Liberal Democrats stand for more than just the mistakes of the past,” she said.
Nevertheless, Ms Moran said, tuition fees had been “a massive issue, and I’m on record as saying I very nearly left the party over it”.
On present policy, she has “stopped short of calling for zero fees, as the Labour Party do”. Labour has costed its policy at £11 billion a year.
Ms Moran said of Labour’s plan: “It’s an extremely expensive policy. We’ve been really clear that if we’ve got that amount of money, what we would do is plough it into early years and schools, and FE colleges, and make sure any policy we put forward is prioritised to be progressive and also available to everybody.”
But she also said that the current £9,250 fees system “definitely needs reforming” after the Tories “ate away” at “progressive safeguards” secured by the Lib Dems in coalition.
“We haven’t settled on policy on this yet, but we are seriously looking at it,” said Ms Moran. “It’s moving towards more of a graduate tax.”
Ms Moran suggested that the party would aim for a “much, much more generous offer” on student maintenance, with the Welsh living-cost support system – introduced by Lib Dem minister Kirsty Williams in a Labour minority government – likely to offer “the template”.
Ms Moran said problems with the English fees system include prospective students being deterred from entry because they see their funding “as a loan” even though the vast majority will never repay in full; and wealthier students being able to repay less in total by paying off loans early.
“I think a graduate tax would sort that out,” she added. “It would just make it more transparent and more progressive.”
On Brexit, she said: “The Liberal Democrats’ answer is clear: it is just such a catastrophe for so many different parts of our economy, but in particular the university sector, that we’d rather make Brexit stop altogether.”
Publicație : The Times
Sciences in doubt as Ontario gets French-speaking campus
Long-awaited francophone university in largest Canadian province to emphasise humanities
Canada and Ontario are moving ahead after long delays with plans for a university to serve the 600,000 French-speaking residents of the nation’s largest province, although with a possible major omission in the sciences.
The agreement by the federal and provincial governments calls for them to jointly spend C$126 million (£77 million) establishing the 2,000-student institution in the greater Toronto area over the next eight years.
The pact is a long-awaited victory for francophones outside Quebec, the only Canadian province with a French-speaking majority, especially after Ontario’s premier, Doug Ford, previously blocked the idea.
To make the deal happen, the federal government agreed to pay all costs for the first four years of construction, with Ontario promising to repay the money if it does not eventually come up with its half.
The planned Université de l’Ontario Français means Ontario will have “a high quality, modern, postsecondary education system that is aligned with labour market needs,” the province’s ministers of French affairs and of universities, Caroline Mulroney and Ross Romano, said in a joint statement.
Ontario’s current leading provider of French-language higher education, the University of Ottawa, welcomed the development while expressing concern it still isn’t enough, especially in the sciences.
The University of Ottawa’s president, Jacques Frémont, said that the agreement “is wonderful news for the francophone community of Ontario, francophones and francophiles across Canada and for all Canadians”.
But a university official, speaking on the condition of anonymity, said that the Université de l’Ontario Français will be “mainly focused on humanities and not STEM-related studies,” meaning science and engineering.
The University of Ottawa has, “on many occasions”, given the provincial government proposals to increase French-language teaching in the sciences, the official said. But it has not been given the funding to do so, the official said.
That unmet need was quantified in a 2017 study requested by the Ontario Ministry of Education that estimated the province’s employers will face a shortage of nearly 175,000 French-speaking college graduates by 2030 – with science and mathematics being the biggest area of demand.
Ontario employers currently find themselves recruiting outside the province or the country to find enough French-speaking workers, according to the study, which estimated that the proposed new university would attract more than 3,000 students annually and should be built to accommodate at least 10,000.
Ontario’s then-Liberal government approved plans for the French-only university in 2017, promising C$40 million toward the cost. But the Ford government cancelled that expenditure after taking office last year, calling it beyond the reach of the provincial budget.
Then, this month, the Ford government agreed with the federal government that each would pay about C$63 million toward the project. The Ontario government said that it will begin its contribution in 2023, the year it expects to have achieved a balanced budget, and repay any federal investment if the province backs out.
Publicație : The Times