Rectorul UAIC Iași, vizită oficială la Ambasada Turciei în România

Miercuri, 6 iulie 2022, prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) şi prof. univ. dr. Daniela Cojocaru, prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare au efectuat o vizită oficială la Ambasada Turciei în România, în vederea extinderii parteneriatelor academice dintre UAIC şi instituții academice din Turcia. În cadrul vizitei, delegația UAIC s-a întâlnit cu Excelența Sa Füsun Aramaz, ambasador al Republicii Turcia în România și cu domnul Hasan Burak Ceran, coordonatorul Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă Tika.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții celor două instituţii au semnat un acord de colaborare prin care se urmărește consolidarea colaborării dintre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și universităţi din Turcia. De asemenea, acordul facilitează îmbunătățirea relațiilor academice prin intermediul unor proiecte comune, respectiv înființarea unui lectorat de limbă turcă la UAIC.

Pe parcursul întâlnirii, prof. univ. dr. Tudorel Toader a afirmat deschiderea Universității din Iași pentru stabilirea de noi colaborări cu instituții de învățământ superior din Turcia şi pentru dezvoltarea celor existente. E.S. Füsun Aramaz a subliniat faptul că în perioada 1940-1944, la Iași, a funcționat primul Institut de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din România, a susținut importanța dezvoltării continue a cooperării dintre instituțiile academice din Turcia și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a manifestat întreaga disponibilitate pentru a sprijini demersurile necesare.

Tot în acest an, conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a efectuat vizite de lucru la Universitatea Kocaeli şi la Universitatea din Istanbul în scopul extinderii domeniilor de cooperare academică şi a demarării unor proiecte de cercetare în colaborare.

Publicație:Bună Ziua Iași

Cursuri de vară, organizate la Iași, cu participarea a zeci de studenți și cercetători din 11 țări

Timp de 15 zile, studenți și cercetători din 11 țări vor participa la cursurile de vară „România – Limbă și civilizație”. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași organizează cea de-a 50-a ediție a Cursurilor Internaționale de Vară, sub egida „România – Limbă și civilizație”. Sunt invitați din 11 țări (Cehia, Coreea de Sud, Croația, Franța, Grecia, Japonia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii). Aceștia vor fi implicați la cursuri practice de limba română, dar și la conferințe și prelegeri pe diverse teme de cultură și civilizație românească. Prin organizarea acestor activități, se urmărește îmbogățirea noțiunilor de limba română ale studenților străini și, în același timp, familiarizarea cu aspectele importante ale civilizației autohtone

Studenți și cercetători din 11 țări vor participa la cursurile de vară „România – Limbă și civilizație”. Până pe 23 iulie 2022,  Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) organizează cea de-a 50-a ediție a Cursurilor Internaționale de Vară  „România – Limbă și civilizație”, la care vor participa 16 studenți și cercetători din 11 țări (Cehia, Coreea de Sud, Croația, Franța, Grecia, Japonia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii). Timp de 15 zile, tinerii vor participa la cursuri practice de limba română, dar și la conferințe și prelegeri pe diverse teme de cultură și civilizație românească. Prin organizarea acestor activități se urmărește îmbogățirea noțiunilor de limba română ale studenților străini și, în același timp, familiarizarea cu aspectele importante ale civilizației autohtone.

Cursurile de vară, organizate la Iași, cu participarea a zeci de studenți și cercetători din 11 țări

În fiecare săptămână, profesori din cadrul UAIC vor susține prelegeri pe teme de cultură și civilizație românească. Printre acestea se regăsesc: „Biblia și proverbele populare” – prof. univ. dr. Ioan Milică, Facultatea de Litere, „Embleme patrimonial-culturale ale Iașului anului 2022” – dr. Vlad Vieriu, Facultatea de Drept, „Virtuți și vicii juridice în mitologia fitomorfă românească” – prof. univ. dr. Valeriu Ciucă, Facultatea de Drept, „Ipostaze actuale ale culturii de masă: supereroii filmelor Marvel” – prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, „Motivul vegetal în etnobotanica și poezia românească” – prof. univ. dr. Cătălin Tănase, Facultatea de Biologie, „Economia României. O perspectivă istorică și comparativă” – prof. univ. dr. Vasile Ișan, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA).

Participanții ce vor vizita Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” vor descoperi orașul Iași, prin intermediul unui tur ghidat

Mai departe, sunt incluse și următoarele prezentări: „Iașul în oglinda istoriei. O incursiune subiectivă în devenirea capitalei culturale a României” – prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, Facultatea de Istorie, „Fataliști, fatalism, fatalitate. O poveste românească” – prof. univ. dr. Codrin Liviu Cuțitaru, Facultatea de Litere, „Trei praguri în basmul românesc «Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte»” – prof. univ. dr. Simona Modreanu, Facultatea de Litere. Pe lângă aceste activități, participanții ce vor vizita Biblioteca Centrală Universitară (BCU) „Mihai Eminescu” vor descoperi orașul Iași, prin intermediul unui tur ghidat, și vor efectua o excursie de studii în județele Moldovei. Așadar, cursuri de vară, organizate la Iași, cu participarea a zeci de studenți și cercetători din 11 țări.

 

Publicație:Bună Ziua Iași

Prof.univ.dr.ing. Gerard Jităreanu, rectorul USVIași, totul despre Admiterea 2022 la cele patru facultăţi din cadrul universității, la BZI LIVE

Rectorul Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, prof. univ. dr. ing. Gerard Jitareanu, a fost invitat astăzi, 7 iulie 2022, în Studioul BZI LIVE. Universitarul a discutat despre una dintre cele mai importante perioade din an pentru instituţia pe care o conduce.

Rectorul USVIasi a ţinut să menţioneze faptul că în momentul de față s-au ocupat circa 70 la sută din totalul locurilor la buget, la masterat la cele 4 facultăţi din cadrul universităţii.

Ce spune prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu despre Admiterea 2022 la USVIasi

Rectorul USVIași a discutat în exclusivitate în Studioul BZI LIVE despre Admiterea 2022 la una dintre cele mai importante universităţi din Iaşi. De asemenea, universitarul a menţionat că se va deschide şi o nouă sesiune suplimentară pentru cei care nu au reuşit să prindă un loc de studiu la o unitate de învăţământ superior.

„Este perioada din an cea mai ferbinte. Avem admitere la toate formele de învăţământ. S-a încheiat o primă etapă la masterat, am ocupat cam 70 la sută din total. Sperăm că până în septembrie, locurile cu finanţare la buget să fie ocupate în totalitate. Ne pregătim pentru deschiderea înscrierilor la licenţă, absolvenții de Bacalaureat pot să facă acest lucru atât online, cât şi fizic. Pe 23 iulie vom afişa rezultatele. Pentru perioada în care oricum avem comisii am deschis o nouă sesiune suplimentară pentru admitere.

Numărul de locuri este cam acelaşi ca anul trecut. În cadrul celor 4 facultăţi avem 17 specializări unde absolvenţii pot să aleagă. Asigurăm studenţilor condiţii foarte bune de studiu, laboratoare, săli de seminar, de curs, tot ceea ce este necesar pentru a îmbina teoria cu practica. Ne dorim şi reuşim ca absolvenţii să aibă o pregătire practică foarte bună pentru a-şi găsi locuri de muncă”, a transmis prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu, în Studioul BZI LIVE.

Prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu: „Ofertă pentru piaţa muncii a depăşit cererea”

Cunoscutul profesor universitar doctor inginer Gerard Jităreanu a ţinut să precizeze un lucru extrem de important pentru studenţii care vor să îşi dezvolte o carieră în domeniul „ştiinţelor vieţii”. Astfel, oferta pe piaţa muncii în perioada actuală a reuşit să depăşească cererea, ceea ce înseamnă că absolvenții ciclurilor de licență vor avea posibilitatea să își găsească un loc de muncă.

„Trendul european de rebranduire a universităţilor agronomice a ajuns și în România. Noi am fost primii care au făcut acest pas şi îi îndrumam şi pe cei de la Timişoara. Schimbarea ne dorim să nu fie doar de denumire, ci şi de abordare. Ne dorim să producem hrană de calitate, fără poluare şi să păstrăm un mediu sănătos. Schimbarea este şi în ceea ce priveşte structura disciplinelor de studiu.

Pregătirea este complexă, mixtă, dar activităţile de pe teren sunt cele mai practice şi îi ajută să se orienteze pentru a-şi dezolva o carieră în domeniu. Oferta pentru piaţa muncii din acest an a depăşit cererea. Oferta nu a fost de genul activităţilor de birou, fără legătură, ci posturi de economişti, directori şi medici veterinari. Acestea lucruri se întâmplă şi suntem bucuroşi că le-am promis posibilitatea şi aceste lucruri se materializează”, a conchis universitarul.

Pe lângă informațiile prezentate de rectorul USVIași, prof.univ.dr.ing. Gerard Jităreanu, alte detalii suplimentare despre Admiterea 2022 puteți găsi AICI!

 

Publicație:Bună Ziua Iași

CONTROVERSĂ – Admitere cu probă scrisă sau cu dosar? Cum a reuşit pandemia să scoată toate probele scrise, la „Cuza”?

 

Pentru al treilea an la rând, contextul pandemic în care ne aflăm oferă şi o fereastră de oportunitate pentru admiterea la universitate în cazul unor tineri, care pot intra doar cu media de la Bacalaureat, dacă este una ridicată, scăpând de stresul examinării suplimentare.

Cu două excepţii, toate facultăţile Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi care aveau o probă scrisă pentru trierea candidaţilor care se înscriau în anul întâi au trecut exclusiv la un sistem pe bază de dosare. Cea mai notabilă este situaţia Facultăţii de Informatică, unde în ultimii ani s-a dublat numărul de candidaţi, pentru că proba scrisă, de un nivel ridicat de dificultate, a dispărut, iar clasificarea candidaţilor se face după nota luată la bacalaureat la Matematică sau Informatică (la alegere), care contează în procent de 75% din media de admitere, şi media generală de la Bacalaureat (25%).

Decizia UAIC nu este privită însă în cei mai buni termeni de celelalte universităţi din Iaşi, multe dintre ele făcând eforturi deosebite pentru a da, în condiţii de siguranţă epidemiologică, probele de admitere scrise şi pe perioada pandemiei. Un exemplu este Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, care a angrenat peste 700 de profesori şi personal administrativ şi a luat săli de la trei alte instituţii de învăţământ superior din Iaşi, în anii precedenţi, pentru a asigura distanţarea fizică şi un număr mai mic de candidaţi în săli, care au dat cu toţii examenul scris în format faţă-în-faţă.

Sau Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, care a organizat şi anul trecut, şi anul acesta, probe scrise la Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” din Iaşi. Victimă pandemiei a căzut însă şi proba scrisă de la admiterea la licenţă la Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”, care pornise promiţător în anul dinaintea pandemiei, însă admiterea se va realiza doar pe bază de dosar anul acesta.

Teologia şi Sportul – singurele cu probe scrise la UAIC

În cazul UAIC, doar la Facultatea de Teologie Ortodoxă, specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală, se mai dă probă eliminatorie vocaţională – oral – de dicţie şi aptitudini muzicale pentru cei care nu sunt absolvenţi de seminar teologic liceal, cât şi o probă eliminatorie de tip admis/respins, interviu pe baza unei tematici din „Învăţătura de credinţă ortodoxă”. Alături de Teologie, doar Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport mai are o probă sportivă, la alegere, care contează 60% din media finală, diferenţa fiind media obţinută la examenul de bacalaureat.

Însă şi aici au dispărut o parte din probe, inclusiv la Kinetoterapie, unde se intră doar pe bază de dosar. Cele mai mari semne de întrebare a ridicat absenţa şi anul acesta a probei scrise la admiterea la Facultatea de Informatică – recunoscută ca fiind una dintre cele mai dure trepte de intrare la facultate, alături de cea de la cealaltă facultate de profil din Iaşi, Facultatea de Automatică şi Calculatoare – TUIASI.

La Informatică, fără admitere, studenţii au un şoc în anul I când văd dificultatea

Decanul instituţiei, prof.dr. Adrian Iftene, a precizat pentru „Ziarul de Iaşi” că decizia s-a luat în luna ianuarie, cu 6 luni înainte de începerea admiterii, aşa cum prevede metodologia impusă la nivel naţional de Ministerul Educaţiei. Atunci, explică decanul, numărul de cazuri de COVID-19 era unul ridicat, nu se ştia dacă în vară lucrurile vor arăta mai bine, iar decizia de a face selecţia doar după notele de la Bacalaureat a părut cea mai sigură soluţie.

„Nu ştiam ce va fi peste vară. Nu am vrut să anunţăm ceva, apoi să încercăm să schimbăm, nici legislativ nu aveam opţiunea să facem modificările la mai puţin de şase luni de la admitere. Puteam ajunge în situaţia să nu mai susţinem proba, aşa că am ales o varianta care sigur se putea organiza indiferent de scenariul impus de pandemie”, a explicat prof.dr. Adrian Iftene. Acesta a precizat însă că el şi colegii îşi doresc, la nivelul facultăţii, să reintroducă probele scrise chiar de anul viitor, dacă situaţia pandemică va permite.

Conform decanului, există o diferenţă de motivaţie şi de „şoc” între generaţiile care au dat examen scris şi cele care au intrat pe bază de dosar. „Înainte ei se pregăteau şi erau foarte motivaţi, învăţau bine informatică şi matematică şi se pregăteau pentru ce urmează. Examenul nostru are şi un nivel comparativ mai mare decât cel de la Bacalaureat: dacă la «bac» majoritatea iau peste 9, la noi puţini luau peste 9. Dar îşi verificau cunoştinţele şi ştiau ce îi aşteaptă. Acum ei vin cu rezultatele de la Bacalaureat şi sunt surprinşi de dificultatea din anul I, şi trebuie să se adapteze”, a mai punctat decanul.

La Drept şi anul viitor e posibil să nu se dea examen

O fereastră deschisă înspre avocatură au descoperit şi cei care au dat în ultimii ani la Facultatea de Drept a UAIC şi nu au mai susţinut examenul de tip grilă, de gramatică a limbii române, care conta în 50% din media de admitere. Nici anul acesta nu vor susţine acest examen, doar media de la Bacalaureat şi cea de la proba de Limbă Română vor fi luate în considerare.

Decanul facultăţii, conf.dr. Ioana Maria Costea, a invocat acelaşi motiv: incertitudinea din luna ianuarie, când s-a stabilit metodologia de admitere. Însă nici în viitor nu este clar dacă se va introduce examen la intrarea la Drept, deşi decanul admite că „în mod tradiţional acesta ar fi standardul de normalitate”.

„În ianuarie eram în continuare în situaţie de «lockdown» şi nu am putut să prevedem cum va fi situaţia în vară, am crezut că este mai prudent aşa, vom reanaliza la un moment dat dacă este cea mai bună formulă. Cred că este un pic cam devreme să ne gândim la o formulă de examen pentru că nu ştim exact cum va fi cu pandemia, dar în mod tradiţional, la Drept s-a dat examen”, a punctat conf.dr. Ioana Maria Costea.

La Psihologie sunt şi anul acesta promisiuni. Dar pentru anul viitor, şi la master

Un alt semn de întrebare s-a ridicat şi la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la UAIC, a cărei conducere a menţionat în mai mulţi ani că ia în calcul introducerea unui tip de examinare scrisă la admiterea de la licenţă.

Promisiunile au fost făcute în contextul în care Psihologia are una dintre cele mai mare concurenţe din Iaşi pe locurile bugetate, atingând şi cifre de peste 8 candidaţi pe un loc. Anul acesta, însă, nu s-a luat o astfel de decizie, chiar dacă facultăţi similare din ţară, cum ar fi la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, dau o formă de examinare scrisă pentru trierea candidaţilor. Decanul facultăţii, conf.dr. Ştefan Boncu, a spus că astfel de măsuri vor fi luate de anul viitor, dar cu precădere la master.

„Luăm în calcul astfel de soluţii, dar nu neapărat la licenţă, ci la masterat, unde avem nevoie de o direcţie mai bună. Deja la unul dintre programele de master avem o solicitare foarte mare, deşi sunt doar 75 de locuri, avem mult mai mulţi candidaţi, şi am introdus interviul ca probă eliminatorie. Dar la nivelul facultăţii se discută astfel de soluţii, avem propuneri şi pentru licenţă, dar cel mai probabil va fi la masterat.

Deocamdată vrem să vină cât mai mulţi candidaţi şi din cantitate să facem calitate”, a precizat decanul. Înscrierea la licenţă începe la UAIC de luni, 11 iulie, în aceeaşi zi cu cei de la USV Iaşi. La TUIASI a început deja de o săptămână, fiind aproape 900 de candidaţi unici înscrişi în primele zile, iar la UMF admiterea a început de la debutul lunii iunie şi se va încheia pe 17 iulie.

 

Publicație: Ziarul de Iași

« Face à la pénurie d’enseignants, la situation des universités n’est pas tenable sur le long terme »

professeur de droit privé et sciences criminelles à Aix-Marseille Université, doyen de la faculté de droit et de science politique

Il faut investir dans l’enseignement supérieur en levant notamment les contraintes parfois absurdes qui entravent l’emploi des vacataires, souligne Jean-Baptiste Perrier, doyen de la faculté de droit et de science politique de l’université d’Aix-Marseille

Les difficultés liées au recrutement des enseignants du second degré ont été légitimement mises en évidence ; des difficultés similaires s’observent hélas dans l’enseignement supérieur d’autant qu’à une crise des vocations s’ajoute une pénurie d’emplois. Cette situation doit être rapidement prise en compte par la nouvelle équipe gouvernementale et des solutions doivent être apportées.

Entre 2012 et 2021, le nombre de postes ouverts au recrutement des maîtres de conférences est en effet passé de 2 099 à 1 189, soit une baisse de 43 %, alors que le nombre d’étudiants n’a cessé d’augmenter. La hausse du nombre de postes ouverts en 2021, une première depuis dix ans, reste très insuffisante pour mettre fin au sous-encadrement chronique dans les universités.

Cette diminution des recrutements conduit alors, ici comme ailleurs, à un alourdissement de la charge de travail des enseignants-chercheurs et à une certaine dégradation des conditions d’accueil des étudiants. Face à cela, les universités s’emploient à trouver des solutions pour faire face à la pénurie mais une telle situation n’est évidemment pas tenable sur le long terme.

Un embarras face à un curieux paradoxe

A l’instar de la justice ou de la santé, il est nécessaire d’investir massivement dans l’enseignement supérieur, non pas par appel à projets ou par expérimentation comme le proposent des dispositifs issus de la loi de programmation de la recherche, mais bien en ouvrant des postes et en valorisant les carrières universitaires.

A cette première difficulté s’en ajoutent d’autres qui concernent les vacataires de l’enseignement supérieur. L’une d’elles tient aux modalités de recrutement : les conditions sont fixées par le décret du 29 octobre 1987, un vieux texte qui mériterait d’être toiletté tant ces conditions sont étroites.

S’ajoutent ensuite les exigences des directions des finances publiques qui plongent les vacataires sollicités dans une profonde perplexité et les universitaires dans l’embarras face à un curieux paradoxe. Les universités sont en effet encouragées à développer l’insertion professionnelle et cela se concrétise souvent par l’intervention de professionnels (métiers de la justice, du chiffre, etc.) qui partagent leur expérience et leur expertise.

Un souhait qui se heurte à des contraintes et des aberrations

Cette volonté se heurte toutefois aux contraintes et aux documents exigés : un intervenant doit parfois fournir ses trois derniers avis d’imposition pour obtenir la rémunération de quelques heures d’enseignement, quand son dossier n’est pas refusé parce que la photocopie de la carte d’identité, pourtant parfaitement lisible, n’est pas en couleurs (exemple « tiré de faits réels »).

Publicație: Le Monde

Des sénateurs pointent les débuts chaotiques de la loi de programmation de la recherche

Le nombre d’emplois créés dans le secteur de la recherche est largement inférieur aux prévisions affichées par ce texte voté fin 2020, dont la trajectoire financière doit être réévaluée, selon un rapport publié mercredi 6 juillet.

La loi de programmation de la recherche (LPR) aurait-elle pris un faux départ ? C’est ce que relate une mission sénatoriale, dans un rapport voté à l’unanimité en commission de la culture, de l’éducation et de la communication, mercredi 6 juillet. Les rapporteurs, Laure Darcos et Stéphane Piednoir, sénatrice et sénateur Les Républicains de l’Essonne et du Maine-et-Loire, dressent un bilan d’étape de la loi portée par l’ancienne ministre Frédérique Vidal.

Promulguée en décembre 2020, elle prévoit d’affecter 5 milliards d’euros supplémentaires d’ici à 2030 à la recherche française, dont l’influence décline sur la scène internationale. Les sénateurs préconisent de réexaminer la trajectoire budgétaire de la LPR pour la ramener à sept ans – soit jusqu’en 2027. L’effort budgétaire fourni jusqu’ici (389 millions d’euros de plus en 2021, par rapport à 2020, puis 497,4 millions d’euros de plus en 2022, par rapport à 2021) a été « très largement absorbé par l’inflation, ce qui n’a pas été pris en compte dans la trajectoire initiale », observent-ils. Le rapport pointe un « manque de visibilité sur l’effectivité des prochaines “marches” de la LPR » nécessitant que la nouvelle ministre, Sylvie Retailleau, « donne des garanties sur la suite de la mise en œuvre de la programmation budgétaire et de ses possibilités d’actualisation ».

Selon les sénateurs, le ministère de l’enseignement supérieur et de la recherche a failli à plusieurs reprises dans l’application de la loi. Sur le plan réglementaire, il a sous-estimé l’importance d’étapes préalables de concertation avec les instances représentatives, mais aussi d’arbitrages interministériels et du calendrier à rallonge, lié notamment aux délais de passage des textes devant le Conseil d’Etat. Résultat : après un pic de publications survenu fin 2021, le schéma réglementaire de la loi est tout juste mis en œuvre un an et demi plus tard, deux décrets et deux arrêtés sur les quarante textes d’application nécessaires manquant encore à l’appel.

Absence de plan pluriannuel de recrutement

La « trajectoire d’emplois » prévue par la LPR pour 2021 apparaît aux sénateurs « nettement inférieure aux prévisions », avec 376 équivalents temps plein, créés sur les 700 prévus, soit un taux de réalisation de l’objectif affiché de 53,7 %. Interrogé par la mission, le ministère a justifié ce moindre résultat par le retard pris dans le circuit réglementaire, empêchant le plein déploiement des dispositifs de ressources humaines, en particulier l’augmentation du nombre de contrats doctoraux et la création des chaires de professeur junior (CPJ). Ces dernières, inspirées des tenure tracks répandues aux Etats-Unis, permettent aux titulaires d’un doctorat d’accéder directement à un poste de professeur des universités ou de directeur de recherche, sans passer par l’étape maître de conférences, après trois à six ans de contrat de recherche avec des objectifs à atteindre.

Publicație: Le Monde