INFLUENȚA DISCRIMINĂRII PE BAZĂ DE VÂRSTĂ ȘI A FACTORILOR SOCIO-COGNITIVI ÎN PROCESELE DE LUARE DE DECIZIE ETICĂ LA ASISTENTE MEDICALE ȘI STUDENȚI ÎN ȘCOLI POSTLICEALE SANITARE
AGEISM AND SOCIO-COGNITIVE FACTORS IN THE ETHICAL DECISION-MAKING OF PRACTICING NURSES AND NURSES IN TRAINING
-AASCFITEDMOPNANIT –
Rezultatele obținute
În timpul pandemiei de COVID-19, discriminarea vârstnicilor și a pacienților vârstnici de la nivel sistemic și instituțional a atins cote alarmante în sistemul de sănătate de pe întregul mapamondul. De asemenea, stresul moral și expunerea la evenimente cu potențial de vătămare morală au crescut și ele considerabil în rândul asistenților medicali în această perioadă. Obiectivul principal al proiectului nostru de cercetare a fost să explorăm sursele de stres moral și discriminare a pacienților vârstnici în rândul acestei populații în contextul pandemiei, dar și o potențială asociere între acestea. Un al doilea obiectiv a fost să testăm potențiale căi de a diminua efectele discriminării pe bază de vârstă și a factorilor de stres de natură morală.
În sistemul medical, asistenților medicali li se încredințează misiunea de a apăra și a se îngriji de starea de bine fiziologică și psihologică a pacienților, punându-se accentul mai mult pe îngrijire decât pe vindecare. Activitatea lor profesională este reglementată de principii etice centrate pe individ, extrase din etica virtuților, deontologie, umanism și perspective etice feministe, printre care se numără și promovarea drepturilor omului și lupta împotriva discriminării. Când asistenții medicali nu pot aplica aceste valori în practică, apare stresul moral, cu efecte nocive cumulative asupra sănătății și stării lor de bine, aproximativ 20% dintre ei părăsind această profesie din cauza sindromului de epuizare cronică (engl. burnout). Ca atare, stresul moral apare atunci când asistenții medicali nu pot acționa ca agenți morali din cauza unor structuri sistemice sau presiuni externe, care duc la constrângeri morale percepute și / sau la conflicte morale.
În vocabularul limbii române, nu există un corespondent pentru noțiunea de ageism, care cuprinde prejudecăți, stereotipizare și discriminare pe baza vârstei, afectând cu precădere vârstnicii comparativ cu indivizii mai tineri. În continuare, vom folosi termenul din limba engleză (i.e., ageism), întrucât traducerea acestuia cea mai apropiată semantic din limba română este discriminare, constituind o abordare reducționistă a acestui fenomen, deoarece discriminarea este doar una din dimensiunile acestui concept. În sistemul de sănătate, ageism este foarte răspândit, din cauza unor factori sociali, instituționali/ organizaționali și individuali. Rezultatele noastre arată că, în România, la fel ca în străinătate, atât asistenții medicali, cât și elevii în școli post-liceale sanitare, împărtășesc reprezentări sociale cu un nivel ridicat de ageism asupra pacienților vârstnici. Ca urmare, acești pacienți sunt adesea percepuți ca fragili indiferent de starea lor de sănătate, fiind asemănați cu copiii, cu capacități reduse de comprehensiune și judecată. În comparație cu pacienții mai tineri, pentru pacienții mai vârstnici, este mai probabil să fie agresați fizic și verbal în instituții de sănătate, acest lucru predispunându-i la a deveni victime ale comportamentelor discriminatorii – de la ridicatul vocii în conversații (comportament generat de noțiunea preconcepută conform căreia vârstnicii au dificultăți de auz), la îmbrâncit, bruscat sau chiar sedat pentru a-i menține liniștiți. Priviți cu puțină compasiune și cu empatie redusă, pacienții vârstnici generează mai degrabă emoții de dezgust și de dispreț în rândul asistenților medicali și elevilor în școli post-liceale sanitare. De reținut este faptul că aceste idei, emoții și comportamente au fost transmise social prin legislație, mentalități colective, practici și norme instituționale, precum și prin influența superiorilor ierarhici și colegilor. Alte surse de influență sunt reprezentările sociale ale procesului de îmbătrânire și ale adulților vârstnici care circulă în contextul românesc. Altfel spus, elevii din școli post-liceale sanitare pătrund în sistemul de sănătate cu reprezentări sociale discriminatorii asupra adulților vârstnici, care stau la baza reprezentărilor sociale discriminatorii asupra pacienților vârstnici, întărite, la rândul lor, de caracteristicile sistemului nostru de îngrijiri medicale.
Rezultatele noastre arată că, deși ageism față de pacienții vârstnici este destul de ridicat în rândul asistenților medicali și elevilor din școli post-liceale sanitare din România, educarea sensibilității lor morale ar putea diminua aceste atitudini diferențiale, și crește intențiile elevilor de a lucra în specializări geriatrice / gerontologice. Sensibilitatea morală este o abilitate educabilă de a diferenția între ceea ce este corect și greșit în funcție de principiile îngrijirii centrate pe individ. Ea are un rol fundamental în luarea deciziilor morale, ajutând asistenții medicali să soluționeze rapid conflicte morale în practica de zi cu zi, respectând, în același timp, autonomia, demnitatea și drepturile umane ale pacienților. În consecință, sensibilitatea morală poate atenua sau modera alte influențe socio-cognitive care pot contribui la creșterea ageism-ului, precum calitatea interacțiunilor anterioare cu adulții vârstnici, anxietatea de moarte și de îmbătrânire, atitudinile negative față de propria îmbătrânire, și nivelul de cunoștințe despre procesul de îmbătrânire. Cultivarea sensibilității morale, atât la asistenți medicali, cât și la elevi în școli post-liceale sanitare, ar putea deschide perspective promițătoare în prevenția și combaterea ageism-ului față de pacienții vârstnici, împreună cu o educație gerontologică temeinică, menită să diminueze stereotipizarea și să ajute asistenții medicali să își îndeplinească rolul moral de susținători ai pacientului.
Ageism poate crește stresul moral din cauza conflictului inerent dintre codul de etică al asistenților medicali și, respectiv, prejudecățile, discriminarea și stereotipizarea pe bază de vârstă. Acest fenomen a luat amploare în timpul pandemiei de COVID-19, când măsurile discriminatorii adoptate pentru protejarea vârstnicilor de la contractarea noului coronavirus au contribuit la creșterea ageism-ului în sistemul de sănătate, transformând reprezentările asistenților medicali asupra pacienților vârstnici în aceeași direcție. Rezultatele noastre arată că asistenții medicali au experiențiat conflicte morale când au asistat pasiv la acțiuni discriminatorii comise de colegi de la locul de muncă, dar și când au demarat ai înșiși aceste comportamente pentru a adera la norme de grup, subliniind nevoia urgentă de combatere a ageism-ului, atât pentru starea de bine a pacienților, cât și pentru starea de bine a asistenților medicali.
Având în vedere impactul devastator al celui de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19 asupra sistemului medical românesc, dar și bazat pe rezultate din valurile precedente, am decis să explorăm dacă experiențele de stres moral trăite de asistenții medicali au rezultat în evenimente de potențială vătămare morală, împreună cu eventualele consecințe ale expunerii la acest tip de eveniment traumatic asupra stării de bine ocupaționale și intenției de renunțare la profesia curentă sau la locul de muncă. Utilizând planuri experimentale și cvasi-experimentale, studiile efectuate de noi arată că amintirile asistenților medicali ale evenimentelor cu potențial de vătămare morală pot avea un impact unic asupra sindromului de epuizare cronică (engl. burnout), intențiilor de renunțare la locul de muncă sau la profesia curentă și la implicarea în muncă. Astfel, acțiunile care au încălcat flagrant credințele și expectanțele morale ale asistenților medicali au avut un impact profund asupra stării de bine ocupaționale și a intențiilor de renunțare la locul de muncă sau la profesie, fie că aceste acțiuni au fost săvârșite de ei, fie că au asistat la ele sau au auzit despre ele, percepându-le ca fiind imposibil de prevenit sau de combătut.
Mecanismul prin care s-au produs aceste efecte negative a fost frustrarea nevoilor psihologice de bază ale asistenților medicali (autonomia, competența și relaționarea). Cu alte cuvinte, săvârșirea sau asistarea la încălcări morale grave comise sub presiune externă percepută a dus la sentimente de detașare de propria voință și de propriile obiective, de ineficiență și de ineficacitate, dar și de neglijare, desconsiderație și lipsă de respect din partea colegilor și superiorilor ierarhici. La rândul lor, aceste sentimente au dus la creșterea epuizării cronice și intențiilor de renunțare la locul de muncă sau la profesie, diminuând implicarea asistenților medicali în muncă.
Rezultatele noastre sugerează că auto-dezvăluirea și suportul perceput din partea supervizorilor constituie doi factori care ar putea proteja asistenții medicali de aceste efecte negative ale expunerii la evenimente cu potențial de vătămare morală în timpul pandemiei de COVID-19. Auto-dezvăluirea este procesul prin care oamenii împărtășesc informații despre sine intenționat, cu scopul de a se face cunoscuți de către ceilalți. Pentru asistenții medicali care obișnuiesc să se auto-dezvăluie mai des, frustrarea nevoii de relaționare apărută ca și consecință a expunerii la evenimente cu potențial de vătămare morală a avut efecte mai puțin nocive asupra epuizării și a implicării în muncă. Suportul perceput din partea supervizorilor este un factor organizațional care se referă la credința asistenților medicali că supervizorii lor le valorizează contribuțiile, sunt corecți, le pasă de bunăstarea lor, și le susțin, în general, autonomia. Un suport perceput ridicat din partea supervizorilor a protejat asistenții medicali de efectele negative ale frustrării autonomiei asupra implicării în muncă și a intențiilor de părăsire a locului de muncă sau a profesiei. Aceste rezultate arată necesitatea utilizării unor strategii diferite pentru redresarea efectelor negative pe termen lung a expunerii asistenților medicali la evenimente cu potențial de vătămare morală, în funcție de satisfacerea nevoilor psihologice de bază și de tipul de indicator al stării de bine vizat.
Findings During the COVID-19 pandemic, systemic and institutional ageism targeting older adults and patients has soared in healthcare all over the world. Also, nurses’ moral distress and exposure to potentially morally injurious events have also spiked during this time. The main objective of our project was to explore Romanian nurses’ moral distress and ageism targeting older patients in the context of the COVID-19 pandemic, along with investigating a potential connection between them. We also sought to test out potential ways to decrease the negative effects of both ageism and moral stressors. In healthcare, nurses are entrusted to advocate for the psychological and physiological welfare of their patients, with an emphasis on caring rather than curing. Their professional activity is regulated by person-centered ethical values drawn from virtue ethics, deontological, humanist, and feminist views, among which championing human rights and fighting against discrimination. When they cannot translate these values into their practice, moral distress results, with cumulative detrimental effects on their health and well-being, and with approximately 20% of them leaving the profession due to burnout. As such, moral distress occurs when nurses are unable to act as moral agents due to system structures or external pressures, which leads to perceived moral constraint and/or moral conflict. Ageism comprises prejudice, stereotyping and discrimination based on age, mostly affecting older adults rather than younger people. In healthcare, it is unfortunately very prevalent, due to societal, institutional/organizational, and individual factors. In Romania, mirroring international trends, we found that both practicing nurses and nursing students hold ageist social representations of older patients. As such, they often regard them as frail, irrespective of their actual health status, likening them to children, with a diminished capacity of comprehension and judgment. Compared to younger patients, older patients are more likely to be verbally and physically abused in healthcare institutions, making them victims of discriminatory behaviors ranging from raising one’s voice when addressing an older patient (stemming from the preconceived notion that older adults are hearing-impaired), to shoving, manhandling or even sedating them to keep them quiet. Regarded with low compassion and empathy, older patients generate feelings of disgust and contempt among nurses and nursing students. Importantly, these ideas, feelings, and behaviors have been socially transmitted through legislation, collective mentalities, institutional practices, and norms, as well as through the influence of their superiors and peers. Other sources of influence are how the process of aging and older adults in general are socially viewed in the Romanian context. In other words, nursing students enter the healthcare system with ageist social representations of older adults, which lay the foundation for ageist social representations of older patients, reinforced by the characteristics of our current healthcare system. Our findings also show that, while ageism toward older patients may be high in Romanian nurses and nursing students, training their moral sensitivity may lower ageism and increase students’ intentions to work in geriatric settings. Moral sensitivity is a trainable ability to discern between right and wrong in terms of person-centered care. It plays a key part in moral decision-making, helping nurses to quickly resolve day-to-day moral conflict, while respecting patients’ autonomy, dignity, and human rights. As such, it can buffer other socio-cognitive ageist influences, like the quality of previous interactions with older adults, death and ageing anxiety, attitudes toward own aging and knowledge of aging. Fostering moral sensitivity in both nurses and nursing students could be a promising new avenue to prevent and combat ageism toward older patients, together with comprehensive gerontological education, meant to decrease stereotyping and help nurses fulfill their role as moral advocates. Ageism can lead to moral distress due to the inherent conflict between nurses’ ethical code and their age-based prejudice, discrimination, and stereotyping. This became more apparent during the COVID-19 pandemic, when the ageist measures taken to protect older adults from contracting the new coronavirus increased healthcare ageism, transforming nurses’ representations of older patients accordingly. Our results showed that nurses felt moral conflict, both when passively witnessing ageist acts and when perpetrating them to adhere to group norms, emphasizing the urgent need to combat ageism for both patients’ and nurses’ wellbeing. Finally, given the devastating impact of the fourth wave of the COVID-19 pandemic on the Romanian healthcare system, and based on results from previous waves, we decided to explore whether nurses’ experiences of moral distress amounted to potentially morally injurious events, along with the consequences of them being exposed to this type of traumatic occurrences on their occupational wellbeing and turnover intentions. Using experimental and quasi-experimental designs, we found that nurses’ memories of potentially morally injurious events have a unique impact on their burnout, turnover intentions, and work engagement. As such, perpetrating, failing to prevent, witnessing, or finding out about actions which deeply violated their moral beliefs and expectations, affected their occupational wellbeing and turnover intentions. The mechanism through which this occurred is nurses’ thwarting of their basic psychological needs (i.e., autonomy, competence, and relatedness). In other words, committing or passively witnessing severe moral transgressions under perceived environmental coercion made nurses feel disconnected from their own will and goals, ineffective and inefficient, as well as neglected, disregarded, and disrespected by their peers and superiors. In turn, this increased their burnout and turnover intentions, while decreasing their work engagement. We also found support for two factors which may protect them from these negative effects of exposure to potentially morally injurious events: self-disclosure and perceived supervisor support. Self-disclosure is the process by which someone shares information about themselves intentionally, with the purpose of being known by others. Nurses’ high self-disclosure protected them against the negative effects of a relatedness thwarting on work engagement and burnout. Perceived supervisor support is an organizational factor which refers to nurses believing that their supervisors value their contributions, are fair, care about their wellbeing, and they are generally supportive of their autonomy. Higher perceived supervisor support protected nurses from the negative effects of autonomy thwarting on their work engagement and their turnover intentions. These findings emphasize the need for different strategies in addressing the negative long-term effects of nurses’ exposure to potentially morally injurious events according to basic psychological need satisfaction and type of wellbeing indicator. |
Activitățile proiectului:
- Etapa de documentare științifică
- Desfășurarea unui studiu pilot care urmărește explorarea reprezentărilor sociale cu privire la îmbătrânire și persoane vârstnice în rândul asistenților medicali și, respectiv, studenților în școli postliceale sanitare prin tehnici de asociație liberă
- Desfășurarea unui studiu pilot care urmărește ca obiectiv principal identificarea surselor de stres moral în rândul asistenților medicali cu un contact mediu și ridicat cu pacienți vârstnici prin interviuri episodice
- Analiza datelor studiilor pilot prin analize prototipice, tematice și de co-ocurențe. Interpretarea rezultatelor în contextul realității socio-economice din România
- Construirea unor instrumente de tip chestionar pe baza rezultatelor studiilor pilot care măsoară reprezentările sociale asupra îmbătrânirii, discriminarea de vârstă care vizează populația generală cu vârstă înaintată și, respectiv, pacienții vârstnici în rândul asistenților medicali și elevilor în școli post-liceale sanitare din România (șase instrumente)
- Validarea unor instrumente pentru folosirea lor în acest context socio-cultural: Chestionarul pentru măsurarea sensibilității morale (Lützén et al., 1995), Scala pentru măsurarea anxietății de îmbătrânire (Lasher & Faulkender, 1993), Scala revizuită pentru măsurarea anxietății cu privire la moarte (Thorson & Powell, 1992), Testul de cunoștințe despre îmbătrânire (Breytspraak & Badura, 2015), Chestionarul de măsurare a intențiilor de a lucra cu pacienți vârstnici creat de Nolan (Nolan, 2002), Scala de măsurare a atitudinilor cu privire la propria îmbătrânire (Lawton, 1975), Chestionarul climatului de la locul de muncă (Baard et al., 2004), Indexul dezvăluirii stresului (Kahn & Hessling, 2001), Scalele de satisfacere a nevoilor psihologice de bază la nivelul amintirilor autobiografice episodice (Philippe et al., 2011), Scala de măsurare a intenției de renunțare la locul de muncă / la profesie din Chestionarul Michigan de evaluare organizațională (Camman et al., 1979).
- Desfășurarea unui studiu care investighează predictorii discriminării de vârstă împotriva pacienților vârstnici în rândul asistenților medicali din România cu un contact mediu și ridicat cu pacienți vârstnici
- Desfășurarea unui studiu care investighează predictorii discriminării de vârstă împotriva pacienților vârstnici în rândul elevilor în școli post-liceale sanitare din România
- Analiza și interpretarea datelor studiilor de mai sus
- Desfășurarea a două studii care investighează rolul diferențiat al amintirilor episodice despre evenimentele cu potențial de vătămare morală la care au asistat și, respectiv, pe care le-au săvârșit asistenții medicali din România în timpul pandemiei de COVID-19 asupra stării de bine ocupaționale și intențiilor de renunțare la locul de muncă / profesie, precum și rolul mediator al nevoilor psihologice de bază și, respectiv, rolul moderator a auto-dezvăluirii și suportului perceput din partea supervizorilor
- Pregătirea și trimiterea spre publicare în jurnale indexate WoS a cinci manuscrise științifice
- Participarea la două conferințe internaționale trimite pentru indexare WoS pentru prezentarea rezultatelor obținute
- Rezolvarea comentariilor recenzorilor la manuscrisele trimise
- Finalizarea publicării a patru dintre manuscrisele trimise, depășind astfel obiectivul propus inițial de publicare a trei articole ISI.
Project activities:
|
Echipa proiectului/The project team:
- dr. Mihaela-Alexandra GHERMAN (Director proiect/Project manager)
- Prof. dr. Andrei Corneliu HOLMAN (mentor)
…
Diseminare și Rezultate/ Dissemination and Results
► First Stage Results: September 1, 2020 to December 4, 2020– 1st scientific report.pdf
►Third Stage Results: January, 2022 to August, 2022 – 3rd scientific report.pdf
► Conferințe și evenimente științifice/ Conferences and scientific events
1.Gherman, M.A. (2020). Ageism and moral distress in medical nurses and nurses in training: an integrative socio-psychological approach. In I. Boldea, C. Sigmirean and D. Buda (Eds.), Paths of communication in postmodernity (pp. 309-318). Tîrgu Mureș, Romania: Arhipelag XXI Press. ISBN 978-606-8624-00-6
- Prezentare la cea de-a șasea ediție a Conferinței Științifice Internaționale Communication, Context, Interdisciplinarity din Târgu-Mureș, România (24-25 octombrie 2020). Volumul conferinței este trimis pentru indexare ISI: http://www.icsumures.ro/manifestari-stiintifice/2020/Brosura-CCI-6th-edition.pdf
- Conference presentation CCI 6.pdf
2.Prezentare masă rotundă, Cercetări fundamentale şi intervenţii sociale: Scurtă prezentare a proiectelor active finanţate din cadrul FPSE, organizată de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UAIC, Iași, ca parte a manifestărilor științifice organizate cu ocazia Zilelor Universității 2020 (26-29 octombrie 2020): https://www.psih.uaic.ro/wp-content/uploads/anunturi/manifestari_fpse_zilele_univ_2020.pdf
3. Gherman, M.A. (2022). AGEISM IN ROMANIAN NURSING – SOCIO-CULTURAL INFLUENCES. In I. Boldea (Ed.), Culture in Globalization: Identities and Nations Connected. Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology (pp. 250-258). Tîrgu Mureș, Romania: Arhipelag XXI Press. ISBN 978-606-93691-3-5.
- Prezentare la cea de-a noua ediție a Conferinței Științifice Internaționale Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity (GIDNI – 9) din Târgu-Mureș, România (21-22 mai 2022). Volumul conferinței este trimis pentru indexare ISI: http://asociatia-alpha.ro/gidni/09-2022/GIDNI-09-Comm-a.pdf
► Articole științifice/Scientific articles
- Gherman, M. A., Arhiri, L., & Holman, A. C. (2022). Ageism, moral sensitivity and nursing students’ intentions to work with older people–A cross-sectional study. Nurse Education Today, 113, 105372. https://doi.org/10.1016/j.nedt.2022.105372 Impact Factor = 3.442
- Gherman, M. A., Arhiri, L., & Holman, A. C. (2022). Ageism and moral distress in nurses caring for older patients. Ethics & Behavior, 1-17. https://doi.org/10.1080/10508422.2022.2072845 Impact Factor = 2.148
- Arhiri, L., Gherman, M. A., & Holman, A. C. (2022). Ageism against older patients in nursing: conceptual differentiations and the role of moral sensitivity. Journal of Elder Abuse & Neglect, 34(3), 198-221. https://doi.org/10.1080/08946566.2022.2086957 Impact Factor = 2.205
- Gherman, M. A., Arhiri, L., Holman, A. C., & Soponaru, C. (2022). Injurious Memories from the COVID‐19 Frontline: The Impact of Episodic Memories of Self‐ and Other‐Potentially Morally Injurious Events on Romanian Nurses’ Burnout, Turnover Intentions and Basic Need Satisfaction. International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(15), 9604. https://doi.org/10.3390/ijerph19159604 Impact Factor = 4.614
- Gherman, M. A., Arhiri, L., Holman, A. C., & Soponaru, C. (in review). Effects of Nurses’ Memories of Potentially Morally Injurious Events during the COVID-19 Pandemic on Occupational Wellbeing and Turnover Intentions: The Moderating Roles of Autonomy Support and Self-Disclosure. International Journal of Environmental Research and Public Health. Impact Factor = 4.614
Finanțare prin/Finance by: PN III Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2015 – 2020, Programul 1: Dezvoltarea sistemului național de CD, Subprogramul 1.1 Resurse umane (https://uefiscdi.gov.ro)
PD: https://uefiscdi.gov.ro/proiecte-de-cercetare-postdoctorala
Beneficiar proiect/Beneficiary: University „Alexandru Ioan Cuza” of Iași
Contract: PD 21/ 01.09.2020
COD: PN-III-P1-1.1-PD-2019-0982
Implementare/Implementation period: September 2020 – August 2022
Valoare totală grant/Contract value: 246950 lei
Director proiect/Project Manager: dr. Mihaela-Alexandra GHERMAN
Contact: mihaela.a.gherman@gmail.com