UAIC a vernisat bustul omagial al lui Vespasian V. Pella

 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a vernisat joi, 11 aprilie 2024, la ora 14.00, bustul omagial al lui Vespasian V. Pella, unul dintre cei mai importanți profesori de drept penal ai Universității din Iași.

La ceremonie au participat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC, sculptorul Constantin Crengăniș, autorul bustului omagial, judecătorul Diana-Mihaela Micu-Cheptene, președintele Curții de Apel Iași, prorectori, profesori și studenți. „În urmă cu un an am propus în Biroul Executiv al Consiliului de Administrație să edificăm un bust al lui Vespasian Pella, juristul român cel mai cunoscut în străinătate. Mă bucur că astăzi dezvelim împreună acest bust prin care omagiem personalitatea de excepție a lui Vespasian Pella, un titan al dreptului, fondator al dreptului penal internațional, autor al statutului Curții Penale Internaționale de la Haga, care a avut multiple demnități la nivel național și internațional. Oferim, astfel, studenților la drept un model de jurist care și-a dedicat viața activității juridice atât la nivel teoretic cât și practic. Acest bust, împreună cu sălile de la Facultatea de Drept și Casa Universitarilor care îi poartă numele, păstrează vie memoria lui Vespasian Pella, care a fost un deschizător de drumuri în științele penale. Aducem, astfel, un omagiu și școlii juridice ieșene, care a dat mari personalități cu o importantă contribuție la construcția statului de drept”, a declarat prof. univ dr Tudorel Toader.

Vespasian V. Pella s-a născut pe 17 ianuarie 1897 la Râmnicu-Sărat, a urmat studiile superioare la Universitatea din Iași și a obținut doctoratul la Universitatea din Paris. Printre altele, a fost profesor de drept la universitățile din Iași și București, președinte al Asociației Internaționale de Drept penal, membru corespondent al Academiei Române, expert și consultant juridic în dreptul internaţional penal al ONU. Vespasian Pella este autor al mai multor lucrări care l-au consacrat în doctrina europeană drept fondatorul dreptului internaţional penal şi promotorul justiţiei penale internaţionale.

Publicație : Evenimentul și Bună Ziua Iași

Ligia Deca: Educația financiară va fi introdusă în universități, iar profesorii universitari și din preuniversitar vor trece prin programe de educație financiară

Strategia națională de educație financiară care va fi adoptată astăzi de Guvernul Ciolacu vizează introducerea educației financiare în universități și implementarea de programe de educație financiară pentru profesorii universitari și din preuniversitar. Anunțul a fost făcut joi, 11 aprilie 2024, de ministrul Educației, Ligia Deca, la un eveniment dedicat Zilei Educației Financiare, organizat de Minister la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București.

Ministrul Educației a declarat că „pentru îmbunătățirea gradului de educație financiară la nivelul întregii populații, este necesară o viziune comună a instituțiilor-cheie în domeniul financiar, pentru că doar așa putem atinge obiective importante precum: formarea competențelor în domeniul educației financiare în rândul copiilor și al adolescenților, dar și înțelegerea importanței planificării financiare și îmbunătățirea modului în care se face aceasta. Și realitatea este că avem nevoie de alfabetizare financiară”.

„Legea învățământului preuniversitar, așa cum știți, prevede deja studierea noțiunilor de educație financiară. Ele sunt deja prezente în cadrul unor discipline obligatorii, precum Educația antreprenorială, Economie sau la gimnaziu disciplina Educație economico-financiară pe care o studiază toți elevii de clasa a VIII-a. De altfel, disciplinele menționate fiind obligatorii sunt studiate de toți elevii în momente diferite ale parcursului lor școlar obligatoriu. Avem însă nevoie de mai mult și este extrem de important că această strategie națională de educație financiară are direcții de acțiune ce vizează pe lângă populația adultă și operatorii economici, copiii și tinerii până 25 de ani. Printre aceste direcții de acțiune amintesc: introducerea educației financiare în universități și implementarea de programe de educație financiară destinate cadrelor didactice atât în învațamentul preuniversitar, cât și în cel universitar”, a afirmat Deca.

Declarațiile ministrului Ligia Deca joi, 11 aprilie 2024, cu ocazia Zilei Educației Financiare:
  • „În cadrul ședintei de guvern va fi supusă aprobării noua strategie națională pentru educație financiară. Această strategie reprezintă un angajament de țară și îi mulțumesc domnului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, că ni s-a alăturat astăzi și că a fost un real aliat în finalizarea acestui proiect de strategie de educație financiară.
  • Trăim într-o lume a pieței libere, o lume deschisă, cu multe oportunități, însă cu cât oportunitățile sunt mai numeroase, cu atât nevoia de a fi informați pentru a le putea fructifica crește. Educația financiară are un rol esențial în această lume a pieței de capital, pentru că ne ajută să luăm decizii informate și mai ales să gestionăm riscurile, dar și oportunitățile deciziilor financiare. De altfel, această responsabilitate în a-ți administra propriile finanțe face parte din competența de a trăi activ în democrații consolidate.
  • Conform unui studiu în 2022, doar 14% dintre tinerii între 18 și 24 de ani și-au exprimat dorința de a economisi mai mult pentru viitor. Avem datoria de a crea instrumente și resurse potrivite pentru ca numărul acestor tineri să crească. Știu că tinerețea nu este o vârstă în care neapărat te gândești la siguranța zilei de mâine, este o vârstă a visării, însă știm cu toții cât de importantă este prudența financiară și comportamentul financiar responsabil, pentru a ne asigura o maturitate și o senectute în siguranță.
  • În 2021, conform Băncii Mondiale, aproape un sfert dintre români primeau salariul încă exclusiv în numerar, iar aproape o treime dintre români nu aveau cont în bancă. Elaborarea strategiei naționale de educație financiară este așadar un răspuns firesc la cel puțin două realități: nevoia de a oferi instrumente pentru a crește viitori adulți capabili să ia decizii financiare responsabile și nevoia de cunoaștere la nivelul populației a mecanismelor financiare pentru a genera un echilibru la nivel economic, dar și social.
  • Dragi elevi, probabil că ați auzit deja de expresia „grad de îndatorare” atunci când vorbim despre un împrumut sau despre riscul de a cheltui în exces în detrimentul economisirii sau despre dobândă sau despre inflație. Educația financiară vă ajută să înțelegeți toate aceste noțiuni și creează competențe extrem de utile nu doar acum, ci și pentru momentul în care veți fi adulți. Gestionarea bugetului personal, gestionarea resurselor, economisirea, planificarea financiară sunt extrem de importante și probabil că primul moment în care realizez dureros acest lucru este etapa de studenție. Prin această strategie, împreună cu partenerii noștri, cu sprijinul inspectoratelor școlare și cu implicarea directă a școlilor, ne dorim ca aceste noțiuni și multe altele la fel de importante să fie însușite și mai ales înțelese de cât mai mulți dintre voi.
  • Prioritățile strategiei care au ca orizont anul 2030 sunt parte din învățarea centrată pe competențe, dar mai ales din procesul de învățare centrată pe nevoile elevilor de acum. Însă pentru îmbunătățirea gradului de educație financiară la nivelul întregii populații, este necesară o viziune comună a instituțiilor-cheie în domeniul financiar, pentru că doar așa putem atinge obiective importante precum: formarea competențelor în domeniul educației financiare în rândul copiilor și al adolescenților, dar și înțelegerea importanței planificării financiare și îmbunătățirea modului în care se face aceasta. Și realitatea este că avem nevoie de alfabetizare financiară.
  • În noul cadru comun de competențe financiare pentru adulți, publicat în ianuarie 2022 de Comisie Europeană și de Rețeaua Internațională pentru Educație Financiară a OCDE, alfabetizarea financiară este definită ca o combinație de conștientizare financiară, cunoștințe, abilități, atitudini și comportamente necesare pentru a lua decizii financiare sănătoase și, în cele din urmă, pentru a obține bunăstarea financiară individuală. Și pentru a obține această bunăstare individuală, alfabetizarea financiară trebuie să înceapă cât mai devreme, căci un comportament responsabil în raport cu banii și mai ales cu munca care generează acești bani se formează de la nivelul educației și aș zice eu chiar de la nivelul educației timpurii
  • Legea învățământului preuniversitar, așa cum știți, prevede deja studierea noțiunilor de educație financiară. Ele sunt deja prezente în cadrul unor discipline obligatorii, precum Educația antreprenorială, Economie sau la gimnaziu disciplina Educație economico-financiară pe care o studiază toți elevii de clasa a VIII-a. De altfel, disciplinele menționate fiind obligatorii sunt studiate de toți elevii în momente diferite ale parcursului lor școlar obligatoriu. Avem însă nevoie de mai mult și este extrem de important că această strategie națională de educație financiară are direcții de acțiune ce vizează pe lângă populația adultă și operatorii economici, copiii și tinerii până 25 de ani. Printre aceste direcții de acțiune amintesc: introducerea educației financiare în universități și implementarea de programe de educație financiară destinate cadrelor didactice atât în învațamentul preuniversitar, cât și în cel universitar.
  • De asemenea, pentru a avea o implementare la scară națională a strategiei, pe lângă Ministerul Educației, care coordonează la nivel național din punct de vedere educațional, avem nevoie și de Ministerul Finanțelor, în calitate de instituție responsabilă în domeniul fiscal, specific pentru educația pe care trebuie să o furnizăm adulților și operatorilor economici. Și îi mulțumesc domnului ministru Boloș pentru prezență și pentru importanța pe care știu că o acordă acestui subiect. În fiecare an, școlile organizează, chiar în parteneriat cu bănci comerciale, asociații, alți parteneri privați, activități de educație financiară începând de la nivelul învățământului primar, utilizând surse de finanțare multiple, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat.
  • De altfel, activitățile prevăzute în strategie, destinate elevilor și studenților, precum și cadrelor didactice, pot fi finanțate și din programul operațional educație și ocupare 2021-2027 și de anul trecut, cu sprijinul Parlamentului României, avem în bugetul educației o linie specială destinată acțiunilor în domeniul financiar în școli. În acest an, ministerul a alocat aproape 270.000 lei către inspectoratele școlare pentru organizarea unor activități dedicate Zile educației financiare. Ele se desfășoară chiar în aceste zile și vă dau câteva exemple de activități: concursuri de proiecte didactice, ateliere de formare pentru profesori, pilotarea unor modele internaționale de educație financiară prin gamification sau activități de tipul applied learning [învățare aplicată – n.red.]. Toate acestea îi ajută pe elevi să înțeleagă cum se gestionează banii și, de asemenea, îi ajută să înțeleagă modul în care alegerile pe care le fac în calitate de consumator pot ajuta familiile și comunitățile.

Declarațiile au fost făcute joi, 11 aprilie, în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Educației Financiare, organizat de Ministerul Educației cu scopul de a fi „prezentată Strategia Națională de Educație Financiară (SNEF) 2024 – 2030, document ce reprezintă dovada angajamentului de țară în ceea ce privește creșterea nivelului educației financiare la nivel național”. La eveniment au fost prezenți ministrul Educației, Ligia Deca, și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Publicație : Edupedu