de Alex SAVITESCU
Foto: Victoraş STOIAN
Deschiderea unei biblioteci este similară cu o confesiune a unui bun prieten, ce-i oferă celui de lîngă el ce are mai preţios. Aceasta a fost ideea în jurul căreia au vorbit luni, 22 martie, organizatorii şi invitaţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Aceştia au fost prezenţi în Copou, ca să marcheze inaugurarea Bibliotecii Austria din Corpul I.
„La fel de aproape de Iaşi ca de Bruxelles”
Evenimentul desfăşurat în Sala Senat a fost deschis de rectorul instituţiei, prof. univ. dr. Vasile Işan. Acesta a punctat faptul că în România există deja un număr însemnat de biblioteci austriece, care au rolul vital de a „întări dezvoltarea intelectuală”. „Austria este, pentru noi, un fel de Wonderland”, a specificat rectorul. Un tărîm al minunilor, a punctat acesta, şi în ceea ce priveşte strategia academică din Austria: „Legea educaţiei din Austria poate fi luată ca model. Decît să discutăm, zi de zi, o lege românească, mai bine am adopta-o pe cea de acolo. Am avea cadrul legal necesar, dar, din păcate, nu am avea austrieci”.
În acelaşi timp, România este un prieten de nădejde al Austriei. Ideea a fost dezvoltată de Ministrul Afacerilor Europene al acestei ţări, dr. Emil Brix, care a accentuat importanţa acestui moment, mai ales în contexul în care Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” aniversează, în 2010, 150 de ani. „Universităţile sînt cel mai bun exemplu că, orice s-ar întîmpla în politică, ştiinţa merge netulburată înainte”, a spus Emil Brix. Domnia sa a adăugat că trăim într-un context favorabil, în care „viaţa intelectuală este forţa acestei regiuni” şi, de aceea, „avem nevoie de Iaşi în Europa viitorului”. O regiune de care Austria se poate apropia şi cu care poate dezvolta relaţii de cooperare: „Astăzi nu mai sîntem separaţi de Cortina de Fier, iar acesta e un lucru de benefic, pentru că avem pe ce să clădim”, a spus dr. Brix, care a adăugat că austriecii sînt la fel de aproape de Iaşi ca de Bruxelles.
„Austria a întîrziat în drumul său spre Iaşi, pentru că îi era foarte cunoscut”
Ambasadorul Republicii Austria la Bucureşti s-a adresat audienţei în limba română. Dr. Martin Eichtinger a ţinut să facă un istoric al beneficiilor comune pentru cele două culturi, cea română şi cea austriacă. Amintind de arhitectul G.M. Cantacuzino, născut la Viena şi stins din viaţă la Iaşi, de fraţii Rosenblum, muzicieni celebri care s-au născut la Iaşi şi au devenit celebri la Viena, dr. Eichtinger a radiografiat momentele de colaborare semnificative din ultimii 200 de ani. „Cîndva, transferul cultural se făcea de la Est la Vest şi nu invers”, a concluzionat acesta. Martin Eichtinger a specificat şi cîteva dintre acordurile culturale şi ştiinţifice din prezent, dintre România şi Austria: 2700 de bursieri români în Austria, peste 240 de proiecte de cercetare comune, acorduri la nivel de instituţii academice între universităţile tehnice din Iaşi şi Viena, precum şi colaborarea dintre universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi cea din Innsbruck.
În acord cu cele spuse pînă în acel moment, directorul general în Ministerul Ştiinţei şi Cercetării din Austria, dr. Elisabeth Freismuth, a vorbit audienţei despre strategiile de promovare a culturii austriece în România. Strategii care au dat roade şi la Cluj, acolo unde Biblioteca Austria s-a înfiinţat în urmă cu cinci ani. Invitat la manifestare, prof. univ. dr. Rudolf Gräf, prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai” şi director al bibliotecii clujene, a menţionat faptul că „Austria a întîrziat în drumul său spre Iaşi, pentru că drumul îi era foarte cunoscut”. Profesorul Gräf a punctat importanţa acestor spaţii, care funcţionează „ca mici centre culturale”. „Rolul unei asemenea biblioteci este crearea de legături între două regiuni ale aceleiaşi lumi”, a concluzionat prorectorul clujean.
Rectorul Vasile Işan i-a dat apoi cuvîntul omologului său din Innsbruck, profesorul Sigurd Paul Scheichl, un apropiat partener al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, care a dezvoltat o relaţie de colaborare cu instituţia austriacă. Profesorul Scheichl le-a vorbit celor prezenţi în Sala Senat despre „canonul cultural austriac”, realizînd, în fapt, o analiză a identităţii culturale din această ţară.
Corespondenţă specială de la Muntele Athos
În cadrul aceleiaşi întîlniri, a avut loc lansarea unei cărţi-fenomen în spaţiul cultural german. Apărută de curînd şi în limba română, la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, „Călugărul din mine” dezvăluie experienţele mistice ale unuia dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti austrieci: Heinz Nussbaumer. Un volum care a fost bestseller în Austria şi care astăzi, la patru ani de la lansare, se află deja la a opta reeditare. „O carte excepţională pentru minunatul mesaj ecumenic pe care îl transmite”, a menţionat, în prezentarea sa, profesorul Andrei Corbea-Hoişie, directorul editurii şi şeful Catedrei de Germanistică de la Facultatea de Litere. Un mesaj cît se poate de puternic, care a reuşit să trezească, deopotrivă, admiraţia Bisericii Ortodoxe şi a celei Catolice. Volumul semnat de Heinz Nussbaumer recompune experienţele de pelerin ale autorului, în cei 25 de ani în care a fost, măcar o săptămînă pe an, la Muntele Athos.
Prezent la eveniment, Înalt Prea Sfinţitul Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a ţinut să îşi arate bucuria că „o lume neînţeleasă este prezentată de un occidental, care propune cititorilor săi o cale de devenire a omului”. Episcopul Petru Gherghel a menţionat că, pentru Heinz Nussbaumer, „masa de lucru este lumea întreagă”. „Citind cartea sa, am ajuns şi eu să-l descopăr pe călugărul din mine”, a spus Petru Gherghel, care a adăugat că volumul în cauză este „o cărămidă la baza construcţiei dintre biserică şi oameni”.
Heinz Nussbaumer a mărturisit că, pentru el, Muntele Athos este „o experienţă colosală a artei de a trăi şi a celei de a muri”. Autorul a adăugat că volumul „scris de mine, un catolic , a fost destinat publicului vest-european, dar, spre surprinderea sa, cartea a fost foarte bine primită şi de oamenii din interiorul Bisericii Ortodoxe”. „Călugărul din mine” a primit numeroase premii, atît în spaţiul german, cît şi în Rusia, Bulgaria sau în Polonia.
În finalul întîlnirii, cei prezenţi în Sala Senat au fost invitaţi în Corpul I al Universităţii, acolo unde s-a tăiat panglica de inaugurare a Bibliotecii Austria.
Cine este Heinz Nussbaumer?
– unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti austrieci: a fost, 25 de ani, şef al publicaţiei „Wienner Kurrier”; a fost, 9 ani, realizator al unui talk-show la televiziunea publică austriacă – ORT ; este şef al revistei „Die Furche”;
– fost purtător de cuvînt a doi preşedinţi austrieci şi şef al biroului de presă al Preşedinţiei Republicii Austria, între 1990-1999;
– preşedinte al celui mai mare aşezămînt de ocrotire şi ajutorare a copiilor din Europa – SOS Kinderdorf ;
– autor al volumelor «La anul, în Ierusalim» (1970), «Khomeini – revoluţie în numele lui Allah» (1979), «Cardinalul Konig – gînduri pentru o viaţă împlinită» (2004), «Călugărul din mine – experienţele unui pelerin la muntele Athos» (2006) ;
– a fost distins cu Crucea Onorifică pentru Ştiinţe şi Arte a Austriei (1995) şi cu mai multe premii pentru activitatea jurnalistică, în 1974, 1986, 1990 şi 2000.
